Conform măsurătorilor realizate de asociațiile profesionale de profil, 31% din bugetele de promovare în digital ajung direct sau indirect la influencerii ce activează în social media . Conform platformelor de social media, investițiile brandurilor în promovarea pe aceste platforme cresc de la un an la altul cu peste 2,7%.
Global Trustworthiness Ranking 2024 - un studiu global realizat de Ipsos în 32 de țări pe un număr de 23.530 de repondenți adulți arată gradul de încredere în persoanele din diverse profesii. La nivel global, de cea mai mare încredere se bucură medicii(58%), cercetătorii(56%) și profesorii(54%). De cealaltă parte, la subsolul clasamentului se află pe ultimele trei locuri executivii din advertising(19%), iar pe ultimele două locuri, la egalitate, influencerii și politicienii, cu 15%.
Studiul Ipsos arată că europenii, în marea lor majoritate, acordă cea mai mică încredere influencerilor – doar 11%, în anumite țări încredere în politicieni fiind mai mare, iar media de încredere atinge 17%. Oamenii îi urmăresc pe influenceri pentru entertainment, iar aceștia, pentru a obține vizualizări , apelează uneori la asocieri care sunt de natură să erodeze credibilitatea. Deși au și ei tot o credibilitate mult erodată, încrederea în jurnaliști este în țările europene între 21-26%, iar încrederea în prezentatorii de știri ai televiziunilor este cotată între 24-40%, ceea ce arată că publicul consideră că știrile citite pe prompter sunt mai riguros verificate decât știrile publicate în online, deși ambele categorii sunt un produs jurnalistic.
De ce continua brandurile să se promoveze prin influenceri?
Deși se bucură de puțină credibilitate, influencerii beneficiază în continuare de bugete generoase, deoarece brandurile continuă să aloce bugete în creștere pentru promovarea prin acest canal. O posibilă explicație se regăsește în segmentarea pe generații a nivelului de încredere.
Astfel, putem observa cum ultimele două generații – Millennial și Gen Z – înregistrează un nivel al încrederii în influenceri de 18%, respectiv 20%, foarte apropiat de nivelul de încredere pe care îl au în jurnalism sau în informațiile TV, acolo unde Gen X și Baby Boomers cresc gradul mediu de încredere.
Asta înseamnă că brandurile continuă să investească pentru awareness în noile generații de consumatori, pentru că influencerii nu generează vânzări. Prin acest fel de investiții, brandurile se așteaptă ca mai târziu, prin câteva ad-uri în cele mai vizitate siteuri, aceste investiții să se transforme în conversii, dar nu ar trebui să existe așteptări imediate cu privire la creșterea vânzărilor în urma campaniilor derulate prin intermediul influencerilor. Mai mult, brandurile selectează astfel publicul aflat în vizorul respectivelor campanii, țintind prin campaniile pe TV generația Baby Boomers și o parte a generației X, stabilită pe criterii sociale și de educație, iar prin campaniile din rețelele sociale țintesc preponderant Gen Z și o bună parte a generației Millennial.
Ce spune studiul despre influencerii din România
În România influencerii stau cel mai bine din țările cuprinse în studiu ce fac parte din Uniunea Europeană, cu un nivel de încredere de 16%. De încredere mai mare influencerii se bucură doar în țări din America de Sud sau țări din Asia, precum Indonezia, Tailanda, Malaezia sau Filipine.
Mai grav este că față de datele europene, care arată un grad de încredere pentru politicieni de 17% și pentru influenceri de 11%, în România această ierarhie se inversează, influencerii beneficiază de 16% încredere, în timp ce politicienii de doar 11%. Asta înseamnă că în următoarele luni, pentru campania presidențială, vor exista din nou asocieri între două categorii profesionale ce reprezintă lanterna roșie a barometrului de încredere. Asocierea brandurilor în campanii alături de influencerii ce vor fi implicați în campania electorală ar putea face mai mult rău decât bine pentru prima jumătate din acest an.
