În România, 20% dintre persoanele cu cele mai mari venituri formează așa-numita „Populație Pareto”. Această categorie însumează aproximativ 1,9 milioane de oameni. Pe de altă parte, „Mainstream-ul” (sau publicul comercial general) cuprinde 9,2 milioane de indivizi cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, care folosesc internetul cel puțin o dată pe lună. Înțelegerea ambelor segmente este vitală pentru dezvoltarea unui business, iar cele mai multe companii investighează aceste date prin prisma propriilor categorii de produse și branduri.
Tocmai aici intervine Raportul Pareto, aflat acum la a patra ediție: analizăm atât publicul Pareto, cât și Mainstream-ul, dintr-o perspectivă mai largă decât cea obișnuită pentru un studiu de business. Rezultatul este un context cu valoare adăugată, care ne scoate din bula de corporatiști sau marketeri și ne permite să înțelegem consumatorii la un nivel mai profund.
Raportul Pareto 2025 este structurat în șapte capitole, fiecare capitol surprinzând o perspectivă diferită asupra consumatorilor. Iată mai jos câte o concluzie esențială din fiecare capitol, așa cum am perceput-o eu:
1. Un nivel de trai la standard european… pentru o parte dintre români
Faptul că membrii „Populației Pareto” au venituri medii de 14.000 lei pe gospodărie (aproape dublu față de cei 6.800 lei ai publicului Mainstream) și că, în general, dețin locuințe mai mari și studii mai avansate, demonstrează o evoluție semnificativă a unui segment al societății. Îi întâlnim mai ales în orașele mari, în sectoare publice sau private cu salarii peste medie.
Surpriza este schimbarea în timp a componenței populației Pareto. În 2024, 33% din aceștia sunt angajați în sectorul public, față de 24% în 2021. O creștere datorată faptului că venitul mediu în sectorul public este mai mare decât în sectorul privat și a crescut într-un ritm mai rapid decât venitul restului populației. Practic, fără să facă schimbări în eficiența lor, acest grup a luat partea leului din creșterea veniturilor prin decizii guvernamentale. Iată una din marile surse de frustrare în rândul celorlalți.
2. Coordonatele macroeconomice sunt pe trend pozitiv, însă percepția consumatorilor nu ține pasul
Datele de la Eurostat și Institutul Național de Statistică indică o creștere rapidă a PIB-ului pe cap de locuitor, alături de alte evoluții pozitive în ultimii 20 de ani. Totuși, spre finalul anului trecut, am constatat un val de negativism care nu reflectă îndeaproape această realitate macroeconomică.
O posibilă explicație este că veniturile disponibile ale celor din Pareto și ale celor din Mainstream au evoluat diferit în ultimii ani, în strânsă legătură cu nivelul inflației. Pe scurt, unii au perceput creșterile salariale mai mult ca pe o ajustare la costurile de trai, decât ca pe un salt real al nivelului de viață.
3. Euroscepticismul, o realitate într-o Românie conservatoare
Am fost surprins să descopăr că doar 42% dintre români (și 60% dintre cei din Pareto) consideră că situația țării s-a îmbunătățit de la aderarea la UE, în ciuda faptului că salariile au crescut, iar infrastructura și orașele s-au modernizat vizibil.
Pentru a avea un reper comparativ, am lansat aceeași întrebare în comunitatea mea de pe LinkedIn (unde, în general, se regăsesc corporatiști): 95% dintre respondenți cred că România a progresat după aderare. Contrastul dintre aceste două rezultate sugerează că „narațiunea eurosceptică” are o forță reală printre români, alimentând o neîncredere crescândă față de EU, o entitate percepută ca fiind prea „progresistă” în aspecte culturale (cum ar fi integrarea LGBT).
4. Stabilitatea financiară are rol esențial în satisfacția și optimismul vieții
Inegalitatea tot mai mare a veniturilor, asociată cu inflația, a adâncit diferențele de percepție asupra calității vieții între Pareto și Mainstream. Cu toate acestea, optimismul persistă: majoritatea românilor, indiferent de venituri, cred că peste cinci ani vor avea o viață mai bună.
Aici intervin atât „stilul românesc” de a privi viitorul cu speranță, cât și realitatea că, pentru mulți, stabilitatea financiară rămâne cea mai importantă ancoră a sentimentului de împlinire pe scara lui Maslow.
5. Disonanța cognitivă: gadgeturile înlocuiesc interacțiunea reală
Un alt paradox constă în faptul că mulți români muncesc intens, dar își dedică ecranelor mare parte din puținul timp liber rămas. Raportul nostru arată că televizorul le ocupă, în medie, trei ore pe zi, iar internetul alte cinci ore. Însă majoritatea declară că au doar aproximativ trei ore efective de timp liber. Deși par a fi mai multe ore petrecute în fața ecranelor decât există în realitate, trebuie luat în considerare că televiziunea și utilizarea smartphone-ului se pot suprapune cu alte activități (muncă, navetă, etc.).
În același timp, pentru că familia rămâne valoarea #1 în rândul românilor, aceștia compensează prin participarea intensă la sărbători, vacanțe și evenimente care întăresc relațiile de familie. Această căutare de momente autentice reprezintă o oportunitate importantă pentru branduri. Crăciunul rămâne un pol principal de asociere emoțională, însă alte evenimente, precum vacanța de vară, sunt mai puțin aglomerate și pot deveni un teritoriu strategic pentru dezvoltarea unor campanii de succes.
6. Vulnerabilitatea digitală și falsa impresie de „imunitate”
Românii adoptă rapid gadgeturile, rețelele de socializare și serviciile de streaming. Platformele cel mai frecvent folosite sunt Facebook (77%), Instagram (53%), TikTok (51%), Telegram (23%) și Pinterest (22%).
În același timp, deși mulți declară că nu pot fi manipulați prin știri false (două treimi spun că n-au fost niciodată păcăliți), aproape jumătate consideră că „ceilalți” sunt expuși la dezinformare. Este un paradox care demonstrează cât de ușor se pot propaga fake news în mediile digitale și subliniază nevoia unei educații critice.
Având în vedere că algoritmii social media au o afinitate deosebită pentru a răspândi conținut dăunător, devine responsabilitatea oamenilor de marketing să aleagă cu atenție unde investesc bugetele media. O investiție bazată pur pe matematică / eficiență cost versus vizualizări nu face decât să hrănească acești algoritmi. În schimb, o alocare înțeleaptă măcar a unei părți din buget spre conținut media pozitiv, verificat, poate susține un ecosistem informațional mai sănătos.
7. Bărbații și femeile afișează trăsături de leadership diferite.
Majoritatea românilor sunt de părere că atât bărbații, cât și femeile pot fi lideri buni. Totuși, persistă un conservatorism mai ales în rândul bărbaților, care îi percep în continuare pe cei de același sex ca fiind lideri mai eficienți.
Lucrurile se schimbă, dar încă suntem foarte mult ancorați în acest tip de leadership tradițional, foarte orientat către performanță și rezultate, punând mai puțin accent pe proces și modul în care te simți în acest proces până ajungi, desigur, la acele rezultate bune.
Am prezentat doar o mică parte dintre insighturile descoperite în Raportul Pareto. Pe parcursul a aproximativ 130 de slide-uri, analizăm și mai în detaliu cele șapte teritorii care pot configura o imagine de ansamblu asupra consumatorului român. Aceste date ne ajută să înțelegem mai bine publicul, să ieșim din propria „bulă” și să luăm decizii de business mai informate.
Mai multe detalii și un raport gratuit cu o selecție de informații pot fi obținute de pe www.paretoreport.ro. Indiferent de domeniu, o perspectivă mai largă asupra contextului socio-economic poate fi motorul unor strategii câștigătoare și sustenabile.
