Peste 9,5 miliarde de lei - atat reprezinta valoarea vanzarilor pe primele sase luni de pe cele mai importante 20 de piete, potrivit datelor Nielsen. Cifra echivaleaza cu 7% din PIB-ul Romaniei din aceeasi perioada, adica din valoarea tuturor marfurilor si serviciilor produse in toate ramurile economiei in primele sase luni din an. Ca si in anii anteriori, cele mai mari vanzari le-au asigurat tigaretele - peste 3 miliarde de lei, in vreme ce categoria urmatoare o ocupa berea, cu o treime din valoarea vanzarilor aduse de tutun. Dealtfel, primele 3 categorii din top 20 vanzari (tigarete, bere si bauturile carbogazoase) detin peste jumatate din valoarea totala a vanzarilor la sase luni. Schimbari majore legate de categoriile aducatoare de cele mai mari venituri nu sunt, comparativ cu topul precedent. Uleiul urca un loc in top, pe fondul scumpirii materiei prime si devanseaza "la mustata" detergentii, in vreme ce in partea de jos a clasamentului cerealele pentru mic dejun incheie topul, in locul ocupat anul trecut debiscuiti.
In privinta liderului clasamentului - tigaretele - lucrurile sunt clare. De ani de zile ocupant al celui mai mare volum de vanzari din retail, majorarile succesive ale accizelor au scumpit acest produs, consolidandu-i pozitia. Chiar daca aduc cele mai mari incasari nu inseamna ca tigaretele sunt si cel mai profitabil produs. Marja de profit e mica, dar viteza de rotatie a stocurilor face atragator acest business, in ciuda eforturilor autoritatilor de a diminua consumul.
In cazul ocupantelor urmatoarelor locuri din clasamentul intocmit de Nielsen, explicatia volumului vanzarilor pare sa tina mai degraba de conditiile meteo si de evolutiile demografice decat de puterea de cumparare si de dinamica salariilor. Ca in fiecare an, si in 2008 canicula a urcat vanzarile de bere si de suc pana la valori apropiate (1,1 miliarde lei). Chiar daca nu pun in pericol atacarea pozitiei de lider, tendinta de crestere a vanzarilor acestor doua categorii este de crestere, lucru confirmat de statisticile oficiale. Numarul barbatilor este intr-o dinamica mai rapida decat cel al femeilor, iar din categoria adolescentilor care depasesc anul acesta varsta de 18 ani (la care consumul de bauturi alcoolice este oficial permis), este mai mare cu 37% decat cel de anul trecut.
Si mai e un argument in favoarea tendintei de crestere a vanzarilor pentru primele 20 de categorii: consumul local,mult mai mic decat media europeana.
Fata de toate acestea, mai avem de facut urmatoarele precizari: valoarea vanzarilor de ciocolata include toate segmentele: tablete, praline, batoane, figurine, creme, napolitane trasein ciocolata, drajeuri. De asemenea,cafeaua include specialitatile, cafeauainstant, boabe si cafeaua macinata. Salamulin schimb, nu cuprinde si alte tipuride mezeluri cu care ar putea fi asociat(mortadela, parizer), iar carnatii nu includsi cremwurstii.
@page_break@
Romanii ard tigari de 5 miliarde
In ciuda scumpirilor si a modificarilor continue care survin in legea de prevenire si combatere a efectelor consumului produselor din tutun si in cea care reglementeaza publicitatea si sponsorizarea produselor din tutun, tigaretele raman unul dintre cele mai bine vandute produse din FMCG. Exceptand Rusia, Romania este a doua piata de tigarete din Europa Centrala si de Est, dupa Polonia. Din datele OMS, unul din cinci romani fumeaza - 64% barbati si 36% femei,iar dintre ei, 59% traiesc in mediul urban.
Aceeasi sursa estimeaza ca un roman fumeaza 1.392 de tigari pe an. Scaderea populatiei, cresterea preturilorsi interdictia de a fuma in locurilepublice sunt printre cei mai importantifactori care au influentat in ultimaperioada imaginea consumului de tigarila nivel national. "Evolutia vanzarilor inprima jumatate a anului 2008 reflectatendinta generala a pietei. Astfel, volumulestimat al categoriei este in scaderefata de perioada anterioara, in specialdatorita fenomenului de migratieal populatiei active. Din punct de vederevaloric, asteptam o crestere princoncentrarea volumelor vandute catre segmentele scumpe ale pietei, prestigesau premium", declara Gilda Lazar, directorcorporate affairs Japan TabaccoInternational Romania.
Din structura vanzarilor de tigarete din primele 6 luni din 2008 se observa ca desi pretul nu mai constituie principalul criteriu de achizitie, segmentarea consumului a ramas deocamdata aceeasi. Romanii prefera inca aromele full falvour celor lights, cu toate ca cea de-a doua categorie castiga teren incet, dar sigur: doua procente in perioada analizata.
Gilda Lazar declara ca in primele luni ale lui 2008 vanzarile JTI au cunoscut,in primul rand, o cresterecalitativa. Aceasta s-a datorat in mareparte marcii Winston, motorul cresteriiJTI si brandurilor din segmentele superioareale pietei - Camel si Glamour.
Previziunile pentru perioada ime diat urmatoare au ca parametri reglementarile din sfera legislativa cu privire la categoria tigaretelor. "Consideram ca, in conditii de stabilitate fiscala si farasocuri legislative majore, tendintele actualede crestere se vor mentine", e deparere Gilda Lazar.
Potrivit Ministerului Finantelor, taxa pe viciu a adus in primele cinci luni din 2007 incasari de 150 milioane de euro, cifra ce reprezinta 35% din veniturile bugetului de stat obtinute din accizele pentru produsele din alcool si tutun, estimate la 1,35 miliarde lei. Efectele ultimei cresteri a accizelor s-au vazut imediat dupa prima zi de iulie a acestui an, cand pretul unui pachet de tigari a crescut cu aproximativ 50-60 de bani pe pachet. In cadrul Uniunii Europene, accizele la tigari reprezinta cel putin 57% din pretul final.
Urmand trendul consumului detigarete premium, directorul corporateaffairs Japan Tabacco InternationalRomania spune ca eforturile companieise vor concentra asupra intaririi prezenteiin acest segment si asupra securizariivolumelor in partea de jos a pietei.Pe viitor sunt asteptate si rezultatelepictogramelor de pe pachetelede tigarete, introduse de la 1 iulie 2008.
Tot de la aceasta data a fost interzisa publicitatea la tutun in reviste, ziare si locuri publice, reglementare importata din statele UE pentru a reduce numarul fumatorilor.
@page_break@
Salamurile: vanzari de peste 118 milioane de euro la 6 luni
La incheierea primului semestru din acest an, producatorii de salamuri pot trage linie multumiti. Vanzarile au depasit 416 milioane de lei (circa 118 mil. euro), fiind a sasea categorie din domeniul bunurilor de larg consum, dupa criteriul incasarilor. Motivele sunt legate de cresterea consumului, de dezvoltarea retelelor de retail, a celei de distributie, dar si a diversificarii gamei de produse. Mai mult, jucatorii mizeaza si in partea a doua a anului pe cresteri ale pietei latoate subcategoriile.
"Evolutia pietei salamurilor si car natilor va fi usor crescatoare in ur matoarele sase luni, pe ambele segmente, existand modificari in structura de pret - piata creste valoric semnificativ accentuat, in special pentru salamuri, decat din punct de vedere cantitativ. Tendinta spre calitate si siguranta este, de asemenea, evidenta, in special prin formele diverse de ambalare ale acestor produse, in vacuum sau in atmosfera controlata", spune directorul de marketing al Agricola Bacau, Carmen Gavrilescu.
La fel de optimisti sunt si reprezentantii Angst, care motiveaza ca perioada in care de regula consumul de salam creste este a doua jumatate a anului. "Avand in vedere miscarile de pe piata, credem ca se poate estima cu greu evolutia vanzarilor. Oricum ar fi, credem intr-o crestere deoarece pentru sectorul alimentelor din carne, abia a doua jumatate a anului reprezinta perioada de consum. Daca luam in calcul pe de o parte ca au crescut costurile cu materia prima la nivel mondial ceea ce se regaseste si in pretul produsului, iar pe de alta parte ca nivelul sumei alocate pentru mancare este acelasi sau creste cu un nivel mai lent, ponderea salamurilor poate fi mai ridicata decat in anul trecut. Va fi si o segmentare mai clara a consumatorului asa ca delimitarea se va face pe aceste categorii", explica Monalisa Tudor, director de marketing al Angst.
Cresterile sunt puse de oficialii pro ducatorilor de salam pe seama majorarii veniturilor consumatorilor, dar si datorita tendintelor care se manifesta in consumul populatiei. "Principala tendinta a consumului este de crestere a preferintei pentru produsele crude - uscate cu valoare nutritiva ridicata si cu un grad scazut deprocesare a carnii.
Din cauza pietei inca extrem de fragmentatesi influentelorregionale ale producatorilor locali, sortimentele low cost,cu grad mai mare deprelucrare, continuasa reprezinte un procentsemnificativin preferintele consumatorilor.
Evolutia vanzarilor Agricola Bacau in segmentul salamuri va usar crescatoare in semestrul II 2008 (o crestere determinata de sezonalitate in lunile septembrie- octombrie pentru salamurile fierte- afumate si, respectiv, noiembrie -decembrie pentru produsele de sezonsi salamurile crude-uscate)", spuneCarmen Gavrilescu, reprezentantaAgricola Bacau. Aceasta tendinta esteintarita si de oficialii Angst, carespun ca de regula in luna noiembrievor fi reduceri de consumuri in specialpe segmentul salamurilor fiertesi al carnatilor proaspeti, in vremece in luna decembrie se va inregistrao crestere pentru produsele"de sarbatoare",aici intrand salamul cumucegai - in special Salamulde Sibiu.
Reprezentantii Caroli Foods mai adauga la argumentele cresterii pietei si produsele nou lansate, care au avut o contributie importanta la cresterea businessului.
"Aceste cresteri consistente ale produselor top 5 se datoreaza atat cresterii volumului pietei in general - care are la baza in principal cresterea venitului disponibil al consumatorului, dar vin si pe fondul lansarii de produse noi, care au imbunatatit acoperirea Caroli Foods in cadrul categoriilor ce aduc volume mari de vanzari", au declarat oficialii companiei.
Venind vorba de produse noi, aproape toti jucatorii din piata pregatesc noi lansari pentru urmatoarea perioada. Unii sunt mai discreti, cum esi cazul Caroli Foods, in vreme ce altiproducatori nu se tem sa spuna cu cevor veni nou pe piata. "In curand vomlansa un nou produs in gama SantiVia,carnati de pui si o serie de noi produsecrud-uscate, atat in gama salamurilorcat si in cea a carnatilor", detaliazaMonalisa Tudor, director de marketingal Angst. Si oficialii Agricola Bacauspun ca semestrul al II-lea va aducenoi lansari de produse pe piata salamurilor."Intentionam sa lansam unnou sortiment de salam crud-uscatin urmatoarea perioada", spun oficialiicompaniei moldave.
La randul lor, cei de la Reinert, dupa ce au renuntat la o mare parte din articolele cu care au inceputin 2007, pentru a doua partea anului se gandesc sa incorporezebusinessului noi produse. "Ne vomconcentra pe grupele de produse considerate"locomotive", dar, in acelasitimp, intentionam sa lansam si alteproduse noi pe segmentul crud - uscate",afirma Ovidiu Bocaniciu, generalmanager al Reinert. In final, facem precizareaca salamul nu include si altetipuri de mezeluri cu care ar putea fiasociat - mortadela, parizer.
@page_break@
Detergentii lichizi - segmentul cel mai dinamic al categoriei
Produse cu consum frecvent si acoperire nationala, obtinuta atat prin intermediul comertului modern, cat si al celui traditional, detergentii continua sa inregistreze unele dintre cele mai mari volume de vanzari dinFMCG.
In prima jumatate a anului, categoriile cele mai dinamice din aceasta categorie au fost detergentii in format lichid, care au inca o pondere foarte mica in piata, dar ale caror vanzari au crescut cu peste 80% in volum fata de prima jumatate a anului trecut, si detergentii "2in1", ale caror vanzari au crescut cu peste 65% in volum fata de primul semestru al anului trecut. Jucatorii de pe aceasta piata spera ca in urmatoarele 6 luni tendinta de a achizitiona la fiecare cumparare o cantitate sporita de detergent sa continue.
Aceasta tendinta se va reflecta in scaderea graduala a ponderii detinute de detergentii de gramaj mic in favoarea variantelor de gramaj mare, de peste 2 kg de detergent - de 2 kg, 4 kg si 6 kg - care au inregistrat, fiecare, cresteri in volum intre 15% si 20% in prima jumatate a acestui an. "Pe fondul cresterii continue a puterii de cumparare a consumatorilor romani, ne asteptam ca piata detergentilor sa isi continue cresterea si in cea de-a doua parte a anului, evoluand in mod similar si anume intr-un ritm ceva mai ridicat in valoare decat cel al cresteriiin volum", spun reprezentantii UnileverSouth Central Europe.
Estimarile cu privire la ritmul de crestere din perioada urmatoare graviteaza in jurul valorii de 30%. O alta tendinta care va continua este cea de crestere a ponderii detergentilor pentru spalare automata,in defavoarea celor pentru spalaremanuala. In prezent, detergentii pentruspalare automata detin circa 70%din valoarea pietei.
Totodata, reprezentantii Unilever South Central Europe sunt de parere ca un alt trend care se va accentua va fi cel de polarizare.
Astfel, ponderea detinuta de segmentul de pret premium si de cel economic - care totalizeaza impreuna peste 80% din valoarea vanzarilor - va continua sa creasca, iar ponderea segmentelor de pret mediu si super-economic se va restrange.
Frecventa lansarilor si inovatia din campaniile de promovare sunt cele care mentin interesul consumatorilor pentru un anumit brand. Deoarece tentatia de a incerca alte sortimente se pastreaza si in segmentul detergentilor, producatorii aduc permanent noutati in sfera propriilor oferte.
Astfel, in primul semestru al acestui an, vanzarile de detergenti ale Unileversi-au continuat ritmul ascendent,rezultatele obtinute fiind impulsionatein special de cele doua noutatilansate de Dero - gama de detergentlichid concentrat Dero Mic si Puternic -si editia limitata speciala "Dero Minunede Cristale". Dero, detergentul Unileverpozitionat pe segmentul de pret economic,detine cea mai mare ponderedin totalul vanzarilor de detergenti alecompaniei. Dero este liderul in volumal pietei de detergenti din Romania,totalizand, conform reprezentantilorUnilever care citeaza The NielsenCompany, o cota de piata de 31,2%, inperioada mai-iunie 2008. Din punct devedere valoric, in acelasi interval, Deroa realizat o cota de piata de 28,5%. Inceea ce priveste activitatea viitoarea Unilever in acest segment, oficialiicompaniei declara ca ea se va concentrape cele mai dinamice game dedetergenti din portofoliu: detergentullichid si detergentul pentru spalareautomata de tip "2in1". Ne asteptamca, in cea de-a doua jumatate a anului,detergentii lichizi si detergentii "2in1"sa continue sa fie cele mai dinamicecategorii de pe piata.
@page_break@
Mai multa apa minerala in cosuri
Desi producatorii din industria apelor minerale din Romania se asteptau la performante la fel de spectaculoase ca vara trecuta, temperaturile moderate de anul acesta au incetinit ritmul de crestere al categoriei. Astfel, comparativ cu perioada similara din 2007, in primul semestru din 2008 piata apelor minerale a crescut doar cu 11% in volum si cu 28,8% in valoare. Jucatorii locali sunt de parere ca maturizarea pietei si stabilizarea ritmului de crestere se datoreaza in mareparte intrarii pe piata a produselor ieftine, de tip no name.
Codrin Chiru, directorul de marketing Rio Bucovina careintre timp a parasit compania, estimeaza faptul ca piataromaneasca de apa minerala ar putea creste cu aproximativ20% in 2008, existand posibilitatea de a se ajungela un volum de productie de peste 1.650 milioane de litrila sfarsitul anului, ceea ce ar insemna, din punctul de vedereal valorii, peste 4 miliarde RON. Piata de apa mineralaeste la momentul actual una extrem de ofertanta, ea fiindimpartita de Bibco, Romaqua, Coca-Cola HBC, Pepsi,Perla Harghitei, Apemin Tusnad, European Drinks, Rio Bucovina,Muneral Quantum si Bere Azuga. In aceasta vara,Bere Azuga a intrat si pe piata apei minerale, dupa ce acumparat 38,08% din capitalul social al Perla Covasnei(PELA) si a preluat un actionar minoritar al producatoruluide apa minerala.
Potrivit Ministerului Economiei si Finantelor, consumul anual de apa minerala a crescut cu 18,4% in 2007, pana la 55,2 litri pe cap de locuitor.
Din punctul de vedere al capacitatii de productie, Romania se afla pe pozitia a treia intretarile cu potential de exploatarea izvoarelor deapa minerala. Ca planuride viitor, Codrin Chiruspune: "In urmatoareleluni, Rio Bucovina se vaconcentra pe sortimentelecu o marja comercialaridicata, in special apa mineralaimbuteliata la li trajemici (0,33 si 0,5l, destinatehoreca)". Mai mult,in conditiile maturizariipietei, este posbil ca inperioada urmatoare producatoriisa dezvoltea facerile in me diul rural.
@page_break@
Afacerile cu ulei merg ca unse, pe fondul scumpirii materiei prime
Peste 377 de milioane de lei dupa primele sase luni din 2008 - acesta este volumul vanzarilor de ulei de pe piata locala, uleiul fiind a opta categorie ca valoare din top vanzari pe primul semestru. Chiar daca in volum, piata uleiului a suferit o usoara contractie (9%, fata de primele sase luni din 2007), cresterea valorica este impresionanta: 60%. Jucatorii din industria uleiului spun ca pentru urmatoarele luni piatava ramane la fel de dinamica.
Nu trebuie sa fii mare specialist in finante pentru a observa ca aceasta crestere volumica se datoreaza dinamicii pretului, care are la randul ei la baza seceta de anul trecut si renuntarea la o mare suprafata din cultura de floarea- soarelui in favoarea celei de rapita, considerata mult mai profitabila.
Primii cinci jucatori din piata (Unirea Iasi, Argus, Cargill, Expur si Prutul)si-au vazut cota de piata scazand dupaprima jumatate a anului, de la 64,2%,la 62,8%, aceeasi evolutie avand-o sicota de piata a primelor 5 branduri,care a inregistrat o crestere usoara dela 38,8% la 38,3%.
O schimbare previzibila dealtfel a fostinregistrata in ceea ce pri veste valoareavanzarilor dupa criteriul canalului devanzare. Astfel, magazinele alimentarecedeaza din cota de piata supermarketurilorsi hipermarketurilor. Astfel, dacala finele primului semestru din 2007,prin intermediul magazinelor mici seobtinea 59,1% din totalul vanzarilor deulei, dupa primele 6 luni din acest anprocentul a coborat la 51%, estimariledin piata confirmand ca si pentruurmatoarele luni tendinta se va pastra.
"Presiunea pe piata uleiului a mai scazut, constatandu-se in momentul de fata un echilibru intre cererea si oferta de ulei comestibil. Acest lucru s-a datorat faptului ca unele companii nu au rezistat socului de doi ani cu pierderi si in acest moment, mai opereaza sporadic doar ca prestatoare de servicii, iar altele s-au indreptat spre piata de biodisel", a declarat Vasile Leu, directorul general al Argus. Pretul la floarea-soarelui pe piata internationala a inregistrat o crestere puternica in ultimul an, care corelat cu recolta slaba de anul trecut, a condus la cresterea semnificativa a pretului la ulei.
Leu se asteapta ca preturile la ulei sa inregistreze o tendinta descendenta din toamna, odata cu noua recolta."Preturile la ulei ar putea sa mai scadacand va aparea recolta noua, pentruca se preconizeaza ca productia dinacest an va fi buna", explica el.
La randul lor, reprezentantii Prutul Galati spera ca tendinta de crestere din prima jumatate a anului a afacerii cu ulei (+ 46%) sa se mentina si pentru restul acestui an. "Marcile proprii Prutul au inregistrat in ianuarie - iunie 2008 o crestere de 46%, fata de aceeasi perioada a anului trecut, trend pe care dorim sa il mentinem pana la sfarsitul acestui an. Per total vanzari ulei imbuteliat, ne-am mentinut cantitatile de anul trecut", a declarat Mirela Olarescu, directorul de marketing al companiei.
Cu o valoare de peste 200 milioane de euro, corespunzatoare unei productii de aproximativ 250.000 de tone anual, piata interna este controlata de companiile americane Bunge si Cargill, care acopera mai mult de jumatate din consum, in vreme ce lista producatorilor romani include Argus Constanta, Ultex Tandarei si Ulerom Vaslui. "Romania are nevoie, anual, de circa doua milioane de tone de floarea-soarelui pentru a-si asigura necesarul de ulei alimentar" a declarat Adrian Porumboiu, presedintele grupului de firme Racova Com Agro Pan.
Consumul este de circa 10-11 litri pe cap de locuitor pe an, fata de sapte litriin Bulgaria. Peste 90% din cerere esteacoperita de uleiul de floarea-soarelui,in conditiile in care solicitarile pietei nuinregistreaza fluctuatii majore.
@page_break@
Cheia cresterii businessului cu ciocolata
Ciocolata, categorie in care intra tabletele, batoanele, napolitanele invelite in ciocolata, figurinele si produsele de sezon reprezinta unul dintre segmentele cele mai importanteale pietei de bunuri de larg consum.
Piata romaneasca a ciocolatei este in crestere de la an la an, aliniindu-se tendintei crescatoare a segmentului FMCG, cu jucatori multinationali, dar si locali foarte puternici.
Ultimul an nu a adus schimbari majorein categoria ciocolata. Segmentulbatoanelor de ciocolata ramane la felde dinamic, influentat fiind de comportamentulconsumatorilor care au totmai putin timp la dispozitie si preferaprodusele gen gustari sau on the go.La sfarsitul anului 2007, producatoriiestimau ca piata locala a batoanelorde ciocolata a inregistrat o crestere de35% comparativ cu anul 2006.
Piata romaneasca a ciocolatei ar putea creste in acest an cu aproximativ 10-20%, la 275-300 milioane de euro, influentata fiind de evolutia consumului , a investitiilor producatorilor, dar si a diversificarii ofertei sau cresterea competitivitatii.Si cu toateca in Romaniaconsumul este redusfata de alte tari din Europade Vest, acesta are un marepotential de crestere. Daca un romanmananca anual aproape doua kilogramede ciocolata, un locuitor al uneitari din Vest consuma anual 8-10 kilogramede ciocolata.
Si producatorii din acest domeniu raporteaza cresteri ale vanzarilor. Kraft Romania a avut in primul semestru al acestui an o crestere puternica a vanzarilor de ciocolata comparativ cu perioada similara a anului trecut, de peste 20% in volum si aproape 30% invaloare.
In acelasi timp, placerea romanilor de a oferi cadouri a determinat o evolutie a pietei pralinelor cu 30% in valoare fata de primul semestru al anului trecut, iar segmentele de tablete si batoane au inregistrat la randul lor o crestere de aproape 30% tot in valoare, mai spun reprezentantii Kraft Romania.
Tendinta care se manifesta si pe aceasta piata este orientarea catre produsele premium, de calitate, ca o consecinta directa a cresterii nivelului de trai si in concluzie si a standardelor consumatorului.
Potrivit Alka, urmatoarele sase luni vor fi sub auspiciile unui trend ascendent, cu un varf in perioada sarbatorilor de iarna (noiembrie-decembrie). Compania estimeaza in acest sens, o crestere a pietei de napolitane de 25-30%.Si in primelesase luni ale anului2008, vanzariles-au mentinut intrendul obisnuit.
"Compania Alka a inregistrat o crestere solida pe aceasta gama de produse de la an la an, primele sase luni ale lui 2008 nefiind o exceptie, ritmul de crestere pe aceasta perioada urmand cursul general al pietei si incadrandu-se intre 25 si 30%. Cresterea constanta pe aceasta piata demonstreaza optiunea consumatorilor pentru produse de calitate si recunoasterea demersurilor Alka pe acest segment", apreciaza reprezentantii producatorului de napolitane. In urmatoarele sase luni, companiile vor lansa noi produse, in functie de cerintele consumatorilor. "Mizam in cotinuare pe inovatie si pe adaptarea la specificul local, la gusturile si la produsele preferate de consumatori", precizeaza reprezentantii companiei Alka. Acestia estimeaza ca si in urmatorul semestru vor mentine pasul alert impus de piata si de cresterea acesteia, ritmul estimat de crestere fiind de 20- 30%.
La randul sau, Doina Cavache afirma:"In perioada urmatoare dorim sa neconsolidam si mai mult pozitia de liderpe piata, ceea ce inseamna ca dorim saii incantam si mai mult pe consumatoriinostri cu produse noi, inovatii si valoareadaugata, care sa reflecte nevoile lor sitendintele de consum".
@page_break@
Carnatii se bat cu coniacul pentru locul 14 in top vanzari
Un volum de vanzari de aproape 174 de milioane de lei dupa primele 6 luni - atata au bifat producatorii de carnati in conturile businessului lor, spun reprezentantii Nielsen. Daca pe primul semestru al anului, industria carnatilor a cunoscut o crestere medie de 15%, pentru urmatoarele luni, jucatorii se asteapta la o dinamica aproape dubla, de panala 30%.
"Estimam ca ritmul de crestere al vanzarilor la categoria carnati pe care il va inregistra compania noastra pe urmatoarele sase luni sa se situeze intrun interval de 20-30%. Dealtfel, foarte interesanta este evolutia carnatilor proaspeti, acestia inregistrand o crestere de circa 30% in ultimele 6 luni. Pentru perioada urmatoare, dincolo de faptul ca a doua jumatate a anului este propice consumului de preparate din carne, in decembrie se inregistreaza cresteri mari de vanzari in special la categoria carnati cruduscati precum babic si ghiudem, dar si o parte din carnatii proaspeti cu retete traditionale romanesti", spune Monalisa Tudor, director de marketing Angst. E drept, opinia sefului de marketing al Angst nu este impartasita de toti producatorii. Directorul general al Reinert, Ovidiu Bocaniciu, spune ca media de crestere a pietei carnatilor nu va depasi 10% in a doua jumatate a anului. Rainert mai produce doar carnati de bere si cabanos, renuntand la o parte din portofoliul cu care si-a inceput activitatea.
La randul lor, reprezentantii Agricola Bacau spun ca pe prima jumatate a anului, cele mai mari cresteri in vanzari le-a inregistrat cabanosul - 15%. "Ca volume mai ridicate de vanzari din categoria carnatilor, pe primul semestru din 2008 s-au remarcat carnatii Plai (produs crud-uscat), din segmentul medium-plus, care a inregistrat crestere semnificativa de vanzare- 10%. De asemenea, carnatiiTrandafir si Carnatii Oltenesti(produse fiert, uscat si afumat),din segmentul medium plus, auinregistrat cresteri semnificative,fiind apreciate retetele speciale sigustul deosebit - crestere mediede vanzare de 10%. Dar cele maibune dinamici s-au inregistratin cazul cabanosului (produsefierte, uscate si afumate dinsegmentul medium) care ainregistrat cresterei semnificativede vanzare fata de 2007- o medie de 15%, alaturi decarnatii Popas, Harghita siMuntenia (din segmentul low)- crestere de 15%", spune directorulde marketing al AgricolaBacau, Carmen Gavrilescu.
Pentru urmatoarea perioada, pariul cu vanzarile categoriei carnati includ lansari noi de produse. "Pe segmentul carnati intentionam o revigorare a portofoliului la sortimentele crude uscate, iar pentru cei fierti-afumati accentuam mecanismele de promovare pentru sortimentele existentein gama. De altfel, estimam ca pentrucarnati, cresterea pentru semestrul IIva fi undeva intre 20-30%", mai spuneGavrilescu.
"In ceea ce priveste vanzarile pe segmente, se observa ca aproape toate categoriile de produse descresc usor in favoarea specialitatilor, care castiga tot mai mult teren, in concordanta cu rafinarea preferintelor consumatorilor. Pe segmente, in primul semestru din 2008, salamul se mentine in top, cu 39%, urmat de carnati, cu 12%, sunca - 11%, crenwursti - 10%, specialitati - 9%, parizer - 8%, pateu - 2%, diverse - 8%", mai spun oficialii Caroli Foods.
@page_break@
Savoarea produselor premium este pe gustul cafegiilor
Piata cafelei, estimata la putin peste 200 de milioane de euro, inregistreaza un trend ascendent datorita permanentei diversificari a ofertei de produse. In primele sase luni ale acestui an, cresterea valorica a vanzarilor din retail a fost de 22,7%, comparativ cu aceeasi perioada din 2007. Cea mai mare crestere si-a adjudecat-o subsegmentul specialitatilor (31%), respectiv frappe, cappuccino, ice coffe si, mai ales, "3 in 1", categorie ce a contribuit substantial la dezvoltarea pietei totale. Cafeaua prajita boabe si macinata a crescut ca valoare a vanzarilor cu 24%, iar cea instant, cu13,09%.
Cu toate acestea, consumul anual este de numai 2,1 - 2,5 kg pe cap de locuitor, fiind, in continuare, unul dintre cele mai scazute din Uniunea Europeana. 
Principalii jucatori din industria analizata sustin insa ca, datorita diversificarii ofertei si cresterii puterii de cumparare, in viitorul apropiat, consumul se va dubla. In concordanta cu aceasta tendinta, putem estima o crestere a pietei cu 6% - 7%.
"Intrucat Romania detine o pozitie importanta in strategia de afaceri a Strauss Romania si a grupului din care face parte, vom investi major in dezvoltarea pietei locale, prin introducerea de noi produse si categorii, care sa raspunda preferintelor consumatorilor si tendintelor majore existente", afirma Matanya Schwartz, manager general Strauss Romania (fosta companie Elite Romania).
Compania este in prezent lider de piata pe segmentul economic, cu brandul Fort, si pe segmentul mainstream, cu brandul Elita.
Investitiile anuale, de sapte milioane de euro, pe care Strauss le face in cercetaresi in comunicarea brandurilorproprii s-au concentrat in acest an pelansarea noilor produse Doncafe, carecontribuie la dezvoltarea segmentelorde piata existente si ofera solutii complete,special dedicate consumatorilordin ce in ce mai sofisticati.
"Acestea au avut in vedere, pe langa segmentul mainstream pe care l-am vizat in principal pana acum, si segmentul specialitatilor de cafea si pe cel premium, pe care ne vom concentra pe viitor. Doncafe inseamna pentru noi o solutie perfect adaptata tendintelor pietei din Romania", precizeaza Matanya Schwartz.
Potrivit principalilor competitori, una dintre tendintele manifestate pe piata locala este migratia din ce in ce mai accentuata a consumatorilor catre produse premium, acesta fiind segmentul cu cel mai mare potential, datorita mai multor factori: evolutia pozitiva a puterii de cumparare, rafinarea gusturilor consumatorilor romani si cresterea exigentelor acestora legate de calitatea produselor, a ambalajelor si a comunicarii de marketing. Un studiu Nielsen releva faptul ca, in prima jumatate a acestui an, romanii au cumparat din retail cafea in valoare de 489,9 milioane RON.
Cinci producatorisi-au adjudecat aproape in intregime(94,1%) segmentul cafelei boabe simacinata, ca volum al vanzarilor: Kraft,Strauss, Tchibo, Fortuna/Sinem Impexsi Romaqua Group.
Brandurile cele maivandute sunt Jacobs, Elite, Nova Brasilia,Fortuna si Tchibo, care, cumulat,insumeaza 89,5% din piata.
Pe segmentul cafelei instant, principalii jucatori sunt Nestle, CIA Iguaçu, Strauss, Kraft si Tchibo (98,9%, cumulat), iar pe cel al specialitatilor, Nestle, Kraft, Tymbark Maspex, Strauss si Tchibo (99,59%, cumulat). Aceasta ultima categorie, respectiv frappe, cappuccino, ice coffe si "3 in 1", a contribuit substantial la cresterea pietei totale. Desi este un concept relativ nou in Romania, fiind lansat in urma cu cinci ani, cafeaua instant"3 in 1" castiga tot mai mult terenin preferintele romanilor, cei mai mariconsumatori fiind tinerii si persoaneleactive. Brandurile care s-au impus inpiata sunt Nescafe, Jacobs, La Festa, Elitesi Tchibo, cota lor cantitativa, cumulatafiind 99,6%.
@page_break@
Berea la PET - campioana vanzarilor dupa primele sase luni
Afacerile cu bere din Romania au avansat cu 5% in primele sase luni ale acestui an, plasand aceasta categorie pe locul al doilea ca volum al vanzarilor, cu peste 1,1 miliarde delei incasati in prima jumatate a anului.
Pentru urmatoarea perioada, date fiind prognozele meteo foarte optimiste, jucatorii se asteapta la cresteri ale pietei cu pana la 10%. "Piata berii din Romania a atins un nivel de maturitate, prin urmare nu ne asteptam la cresteri spectaculoase in volum sau valoric. Astfel, daca in 2006 piata berii se ridica valoric la 1,4-1,6 miliarde euro (la pret de retail), iar anul trecut a crescut valoric cu 10%, atingand in volum 19,4 milioane hectolitri, pentru 2008 am preconizat un ritm de crestere mai scazut fata de 2007, procenteleincadrandu-se intre 5 si 7%",a declarat Shachar Shaine, PresedinteURBB. Shaine mai spune ca toate produseledin portofoliul companiei auinregistrat cresteri in prima jumatatea anului. "Portofoliul companiei noastrecuprinde exclusiv marci premium.
Pentru toate aceste marci am inregistratin primele sase luni cresteri de circa15%, atat datorita orientarii consumatorilorspre segmentul premium, pefondul cresterii puterii de cumparare,cat si datorita dublarii capacitatii deproductie la inceputul acestui an", maispune Shaine.
La randul lor, oficialii fabricii de bere Azuga spun ca, cresterea preturilor la materia prima a pus serioase presiuni asupra profiturilor din primul semestru. "Desi cifra de afaceri a crescut cu 10,95 %, profitul din exploatare a scazut cu 851.929 lei, datorita crizei de malt si hamei pentru sezonul 2007-2008 de pe piata berii, fapt ce a determinat cresteri importante de preturi la malt cu 40% si la hamei cu 400%, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Ei mai puncteaza ca cifra de afaceri realizata pe semestrul I 2008 este cu 11% sub nivelul prognozat, datorita intarzierii punerii in functiune a instalatiei de apa plata, definitivata in luna august 2008.
"Ne propunem ca in semestrul II sa obtinem un profit net de aproximativ 900.000 lei." Conducerea societatii preconizeaza recuperarea pierderilor din semestrul I 2008 prin finalizarea urmatoarelor obiective: noi capacitati de productie; cresterea productivitatii; pentru perioada septembrie 2008 - august 2009 a fost deja contractata materia prima, la preturi mai reduse cu 25%, fata de cea utilizata in primul semestru.
Cele mai mari vanzari de bere se fac prin intermediul canalului traditional, care asigura peste trei sferturi atat din volumele de bere vandute, cat si din valoarea lor. E drept, cota de piata a retailului modern estein crestere, dar dinamica este aproapenesemnificativa.
In privinta ambalajelor care asigura cele mai mari vanzari, acestea sunt reprezentate de PET (jumatate din valoarea totala a vanzarilor si 60% dupa volum), urmate de berea la sticla (28% cota de piata dupa valoare si 23% dupa volum).
@page_break@
Iaurtul de baut asigura cel putin jumatate din profiturile pietei
Piata iaurturilor a urcat in primele sase luni din acest an la peste 227 milioane de lei, in crestere cu 22% fata de primele sase luni din 2007 si cu 11% ca volume vandute. In plus, comertul cu iaurt urmeaza tendinta observata la nivelul intregii piete de retail: vanzarile prin intermediul comertului modern cresc, in detrimentul canalului traditional. Ca subcategorie, iaurtul de baut detine peste jumatate din piata iaurturilor, atat ca volum de vanzari,cat si ca valoare.
Potrivit companiei de cercetare de piata Nielsen, primii 5 jucatori din piata (Danone, Friesland, Campina si Albalact) detin o cota de piata de 75%in volum si de 82,1% in valoare, ambelecote fiind in scadere usoara. Lafel stau lucrurile si in privinta primelor5 branduri (din care 4 apartin Danone,al cincilea fiind Milli), care si-au coboratcota de piata la 47,6% in ceea cepriveste volumele vandute, respectivla 52,4% in privinta valorii vanzarilor.
"Este posibil ca segmentul iaurturilor de baut sa creasca usor, acest produs lactat fiind considerat sanatos si laindemana pentru consum",Traian Simion, director general Albalact
Jucatorii din piata estimeaza ca in urmatoarele 6 luni piata iaurturilor va creste usor, dinamica nedepasind insa 10% pana la finele anului. "Nu cred ca piata iaurturilor va inregistra cresteri importante in urmatoarele sase luni - cel mult 10%. Este posibil ca segmentul iaurturilor de baut sa creasca usor, pentru ca multi consumatori romani s-auindreptat catre acest produs lactat consideratsanatos, natural si la indemanapentru consum", a declarat Traian Simion,directorul general al Albalact.
Oficialii Albalact vorbesc si despre riscurile care ar putea afecta businessul lor in perioada urmatoare. "Factorii de incertitudine ce afecteaza sau ar putea afecta lichiditatea societatii sunt: tendinta pietei de materie prima de crestere a pretului laptelui de calitate superioara, scaderea puterii de cumparare a populatiei, cresterea semnificativa a tarifelor la utilitati, cresterea cheltuielilor de transport ca urmare a scumpirilor la motorina, cresterea pretentiilor salariale, in specialin cazul personalului calificat", maiarata oficialii Albalact.
Topul producatorilor de iaurt este amenintat de intrarea pe piata a unuia dintre cei mai mari producatori europeni de lactate, Muller, cu afaceri de peste 2 miliarde euro, care vizeaza in urmatorii 2 ani construirea unei fabrici sau achizitionarea unui producator local prin care sa isi dezvolte afacerea.
Potrivit reprezentantilor companiei, Muller va ataca pentru inceput segmentul iaurturilor simple si cu fructe cu brandurile Bianco si Froop pe care le distribuie in marile lanturi de magazine din Capitala.
"Am investit milioane bune de euro pentru a intra pe piata din Romania, dar avem o strategie pe termen lung in care nu excludem achizitia unui producator local sau construirea unei fabrici de lactate. Pana acum am adunat echipa, am incehiat contracte cu marile lanturi de retail si cu alte magazine din tara. in prezent, iaurturile Muller sunt aduse direct din fabricile din Germania si sunt depozitate in patru locatii din Bucuresti, Timisoara, Cluj si Iasi", a declarat vicepresedintele de marketing al Muller Dairy Romania, Tzafrir Granat.
Acesta a mai spus ca producatorul german de lactate a intrat pe piata locala in urma unui joint venture cu CBC Group Israel. Citand date statistice, Granat sustine ca oferta de iaurturi pe piata din Romania a crescut cu 15,1%in 2007 fata de 2006, iar in 2008, comparativcu 2007 cresterea este deja de16,8% pana in prezent.
@page_break@
Mici la stat, mari la consumat
In "Top 20 cele mai vandute produse in retail", pe primul semestru 2008, scutecele absorbante destinate copiilor pana la trei ani detin pozitia a 16-a, insumand o valoare totala a vanzarilor de 141 de milioane RON, dintre categoriile nealimentare monitorizate, fiind intrecute doar de cea a detergentilor de rufe. Cresterea fata de aceeasi perioada din 2007 a fost de 31%, mai mica doar cu un procent fata de cea inregistrata pe intreg cursul anului trecut, comparativ cu 2006. Acest usor regres al pietei este sustinut si de statisticile INS, care arata ca rata natalitatii a scazut de la 10,2 nascuti vii la mia de locuitori, iniunie 2007, la 10 la mie, in iunie 2008.
Astfel ca, evolutii mult mai spectaculoase a cunoscut categoria scutecelor de unica folosinta pentru bebelusi in 2005 si 2006, cand a inregistrat cresteri ale vanzarilor de 46%, respectiv 42% fata de anii precedenti, rata natalitatii fiind, in unele luni din acea perioada, mult mai mare, chiar peste 11 nascuti vii la mia de locuitori. De altfel, studiile de piata arata ca ponderea cea mai mare revine scutecelor maxi (41,7%, ca volum, 43,2%, ca valoare) si midi (21,5%, ca volum, 19,5%, ca valoare),in timp ce segmentului "new born"(nou nascuti) ii revine 2% din totalulvanzarilor cantitative si valorice.
Desi este in crestere de la un an la altul - in 2004 se vindeau 95,4 milioane de scutece, iar in 2007, de trei ori mai mult -, piata autohtona are dimensiuni reduse fata de alte tari europene.
Exista cateva marci de scutece de unica folosinta care s-au impus pe piata de profil. Astfel, potrivit Nielsen, Pampers, Bella Baby Happy, Huggies, Liberosi Ultra Compact detin, cumulat, o pondere de 98%,atat din perspectiva vanzarilor cantitative, cat si a celorvalorice. Printre factorii care influenteaza consumul,amintim: natalitatea, diferita de la o zona la alta - ceea cedetermina modificarea structurii pietei, mai ales in ceeace priveste dimensiunile solicitate -, calitatea produselor,pretul, promotiile, reclamele din media si, nu in ultimulrand, campaniile educative pentru tinerele mame."Sanatatea pielii copilului este foarte importantasi de aceea parintii prefera produse cu adevarat de calitate,chiar daca sunt mai scumpe, deoarece au intelesca folosind produse ieftine, de fapt nu economisesc",afirma Maria Camelia Sur, external relations manager,Procter&Gamble Balkans, compania care detine marcaPampers. "Suntem in permanenta legatura cu specialistiai comunitatii medicale si sprijinim proiecte cu un impactdeosebit in piata: medici neonatologi, pediatri, dermatologietc. ne ajuta sa gasim cele mai bune cai de atransmite informatii utile mamelor pentru o cat mai bunaingrijire a copiilor lor", adauga Maria Camelia Sur.Scutecele Pampers au fost lansate in Romania in anul1994 si de atunci sunt lider de piata. in prezent, sunt disponibilegamele New Baby, Active Baby si Let's Go.
Mihaela Grigore, marketing director Bella Romania, considera, la randul sau, ca piata produselor pentru copii este in plina dezvoltare, accentul punandu-se in primul rand pe raportul pret-calitate. "Nu se estimeaza insa cresteri cantitative importante, acestea fiind in stransa legatura cu natalitatea, dar putem estima o crestere din punct de vedere valoric, avand in vedere tendinta de diversificare a ofertei", precizeaza Mihaela Grigore, adaugand totodata ca Bella Romania a inregistrat, in primele sase luni din 2008, o crestere a vanzarilor de 10%, fata de aceeasi perioada a anului trecut.
De curand, compania mentionata a lansat noua gama de scutece Happy si a introdus pe piata doua noi marimi, Happy Maxi plus si Junior Extra, precum si gama Happy Before NewBorn, special conceputa pentru bebelusii nascuti prematur sau mai mici de doua kg.
Cresterea valorica a vanzarilor de scutece absorbante, estimata pentru urmatoarele sase luni, este cuprinsa intre 10% si 20%, potrivit principalilor jucatori din piata.
