Magazin traditional vs Discounteri vs Super/Hipermarket
Ce format de magazin prefera romanii? Cu ce frecventa viziteaza ei supermarketuri, hipermarketuri sau discounteri? Cat de des trec ei pragul magazinelor traditionale? Cati bani cheltuie, in medie, intr-un magazin si cat difera aceste sume de la un format de magazin la altul? Ce marci de magazine prefera romanii?
Raspunsurile pentru toate aceste intrebari le puteti citi in rubrica Special si fac parte dintr-un studiu realizat de ISRA Center la solicitarea revistei Piata.
Datele au fost culese in prima parte a lunii noiembrie a.c., obiectivul principal al studiului fiind identificarea diferentelor de perceptie asupra magazinelor mici (de proximitate) si magazinelor mari (comert modern).
S-au urmarit, totodata: tipul de magazine din care s-au facut cumparaturi in ultimele sase luni si frecventa de vizitare a acestora, comparativ cu perioada anterioara; suma cheltuita, de regula, la o vizita de cumparare; gradul de satisfactie al consumatorilor privind fiecare tip de magazin.
Potrivit rezultatelor cercetarii, jumatate dintre respondenti isi fac zilnic cumparaturile din magazinele traditionale. Diferente importante se inregistreaza la nivel regional: in Oltenia, de exemplu, ponderea celor care frecventeaza zilnic unitatile din comertul traditional este semnificativ mai mare (69%) fata de total (50%), in timp ce in Banat, 44% dintre locuitori viziteaza acest tip de magazine de cateva ori pe saptamana, comparativ cu 31%, media inregistrata la nivel national pentru acest interval de timp.
|
METODOLOGIA STUDIULUI
|
|
Universul cercetarii – populatia din mediul urban cu peste 50.000 de locuitori, cu varsta cuprinsa intre 20 si 60 de ani;
Volumul esantionului – 1.113 respondenti;
Modalitatea de culegere a datelor – interviu fata-in-fata pe baza de chestionar proiectat de ISRA Center in functie de obiectivele revistei Piata;
Perioada – 6-19 noiembrie 2010
Obiectiv principal – identifi carea diferentelor de perceptie asupra magazinelor mici (de proximitate) si magazinelor mari (comert modern);
Obiective specifice
- gradul de satisfactie privind fi ecare tip de magazin;
- frecventa de cumparare din ultimele sase luni,
comparativ cu perioada anterioara;
- magazinele de unde s-au facut cumparaturi in
ultimele sase luni;
- suma cheltuita, de regula, la o vizita de cumparare.
|
|
FRECVENTA DE CUMPARARE - MAGAZIN TRADITIONAL
|
|
|
|
Locuitorii din Oltenia frecventeaza zi de zi comertul traditional intr-o masura mai mare (69%) decat cei din restul tarii (50%). Aceeasi situatie se inregistreaza in orasele mici, cu pana in 100.000 de locuitori (56%) si in cazul tinerilor cu varste intre 20 si 29 de ani (53%).
|
|
FRECVENTA DE CUMPARARE -SUPER/HIPERMARKET
|
|
|
|
Cei mai multi dintre oraseni (37%) merg la cumparaturi, in super/hipermarketuri, o data pe saptamana.
Ponderea creste in cazul tinerilor (41%) si scade in cel al persoanelor cu varste intre 50 si 60 de ani (30%).
Acestea din urma aleg sa cumpere ceva mai rar din super/hipermarketuri, respectiv o data pe luna (23%, fata de 15%, media la nivel national).
|
|
FRECVENTA DE CUMPARARE -MAGAZIN DISCOUNT
|
|
|
|
Un sfert dintre oraseni nu au facut niciodata cumparaturi din magazinele de tip discount. Cei mai multi locuiesc in Dobrogea (40%) si Bucuresti (34%), au intre 40 si 49 de ani (31%), iar 27% sunt femei (fata de 25% barbati).
|
In ceea ce priveste retailul modern, ceva mai mult de o treime dintre cei intervievati (37%) au declarat ca merg la cumparaturi o data pe saptamana, procentaj care ajunge la 46% in cazul banatenilor si ardelenilor. Crisana-Maramures este regiunea care inregistreaza o pondere mai mare a celor care viziteaza zilnic magazinele moderne (8%), comparativ cu media nationala (3%).
|
FRECVENTA DE CUMPARARE DIN ULTIMELE 6 LUNI COMPARATIV CU PERIOADA ANTERIOARA -MAGAZIN TRADITIONAL
|
|
|
|
In noiembrie 2010, sapte din zece respondeti au facut cumparaturi din comertul traditional cu aceeasi frecventa ca in urma cu sase luni. Comparativ cu noiembrie 2008, insa, frecventa s-a redus de la o medie de sase ori pe saptamana, la cinci ori pe saptamana. Scaderea este data de segmentul persoanelor varstnice (50-60 de ani), care nu mai merg zilnic la cumparaturi in magazinele de proximitate, asa cum se intampla in urma cu doi ani.
|
|
FRECVENTA DE CUMPARARE DIN ULTIMELE 6 LUNI COMPARATIV CU PERIOADA ANTERIOARA -SUPER/HIPERMARKET
|
|
|
|
In cazul super/hipermarketurilor, un numar semnificativ mai mare al locuitorilor din Moldova si-au marit frecventa de cumparare in ultimele sase luni (16%, fata de 9%, media la nivel national), in timp ce in Transilvania, situatia e inversa (31% merg mai rar la cumparaturi, fata de media de 23%). Categoria de varsta 20-29 de ani a marit frecventa de cumparare (13%), in timp ce varstnicii au scazut-o (33%).
|
|
FRECVENTA DE CUMPARARE DIN ULTIMELE 6 LUNI
COMPARATIV CU PERIOADA ANTERIOARA -MAGAZIN DISCOUNT
|
|
|
|
Moldova se mentine in top si in privinta frecventei de cumparare din magazinele de discount, cu o pondere semnificativ mai mare a celor care au cumparat din aceste formate de comert in ultimele sase luni (15%, fata de media de 8%). La polul opus se afla Oltenia (43% dintre respondenti au redus vizitele la discounteri), persoanele mai in varsta (41%) si locuitorii din orasele cu peste 250.000 de locuitori.
|
La nivelul intregului esantion, frecventa de cumparare din magazinele de discount pare destul de uniform distribuita intre variantele "o data pe saptamana", "o data la doua-trei saptamani" si "o data pe luna". Aproximativ trei din zece respondenti (26%) afirma ca nu au vizitat niciodata magazinele de acest tip, majoritatea fiind locuitori din Dobrogea (40%) si Oltenia (36%). In schimb, banatenii si muntenii le frecventeaza o data pe saptamana intr-o pondere semnificativ mai mare (30%, respectiv 26%), fata de media inregistrata la nivel national (16%).
Aproape trei sferturi dintre intervievati sustin ca nu siau modificat frecventa de vizitare a magazinelor traditionale si moderne in ultimele sase luni. Totusi, 31% dintre transilvaneni si 33% dintre persoanele cu varste intre 50 si 60 de ani au declarat ca merg mai rar la cumparaturi in comertul modern (fata de 23%, media), in timp ce 15% dintre moldoveni merg mai des in magazinele de discount (fata de 8%, media).
O singura iesire la cumparaturi inseamna: in comertul traditional, cheltuieli cuprinse intre 10 si 30 de lei, pentru 61% dintre respondenti; intre 101 si 150 de lei cheltuiti in retailul modern, pentru 25%, dintre persoanele care au participat la sondaj; in magazinele de discount, sume care variaza intre 51 si 100 de lei pentru cumparaturile facute de 28% dintre consumatori.
In functie de regiunea in care locuiesc, de nivelul veniturilor pe gospodarie, de categoria de varsta etc., respondentii sunt dispusi sa cheltuiasca mai mult sau mai putin in aceste magazine. Astfel, in comertul traditional, bucurestenii si banatenii aloca intr-o masura mai mare sume intre 10 si 30 de lei, in timp ce locuitorii din Crisana-Maramures si cei din Muntenia se limiteaza mai mult la cumparaturi ce nu depasesc 10 lei.
Cand vine insa vorba de magazinele moderne, suma scade sub 100 de lei in cazul celor cu venituri pe gospodarie mai mici de 2.000 de lei (30%) si creste la peste 200 de lei in gospodariile cu venituri mai mari de 4.000 de lei (42%). In ceea ce priveste discounterii, locuitorii din Capitala (30%) sunt dispusi sa cheltuiasca mai mult in acest gen de magazine (intre 101 si 150 de lei). Varstnicii (33%) raman categoria cea mai cumpatata din punctul de vedere al sumei platite la o achizitie (intre 10 si 50 de lei).
In ceea ce priveste numele magazinelor traditionale vizitate in ultimele sase luni, mai mult de jumatate dintre respondenti au mentionat "magazinul de langa casa/serviciu/ facultate", fara insa a preciza denumirea acestuia. Totusi, 3% dintre ei au facut referiri la magazinele ABC, iar cate 1% au nominalizat unitati comerciale precum: Avicola, Darina, Mic.ro, Palas, Euro Market, Moniladi, Transagape, Iza. In cazul retailului modern insa, topul celor mai vizitate magazine de tip supermarket/hipermarket/cash&carry din ultimele sase luni se imparte intre Carrefour, Kaufland si Real, in timp ce Plus, Penny Market si Profi isi adjudeca primele trei pozitii la categoria discounteri.
|
SUMA CHELTUITA LA O SINGURA OCAZIE DE CUMPARARE - MAGAZIN TRADITIONAL
|
|
|
|
In comertul traditional, cei mai multi cheltuiesc sume cuprinse intre 10 si 30 de lei. Locuitorii din orasele mici si tinerii pana in 30 de ani sunt mai atenti la suma cheltuita in aceste magazine, media fiind sub 10 de lei (30%, respectiv 22%, fata de media de 20%).
|
|
SUMA CHELTUITA LA O SINGURA OCAZIE DE CUMPARARE - SUPER/HIPERMARKET
|
|
|
|
In super/hipermarketuriuri, respondentii cu varste intre 30 si 39 de ani scot din buzunar peste 200 de lei, intr-o masura mai mare (29%, vs. media de 20%), in timp ce varstnicii sunt mai cumpatati, cei mai multi incadrandu-se in intervalul 101– 150 lei (29%).
|
|
SUMA CHELTUITA LA O SINGURA OCAZIE DE CUMPARARE - MAGAZIN DISCOUNT
|
|
|
|
Locuitorii din Capitala sunt dispusi sa cheltuiasca mai mult in magazinele de discount (intre 101 si 150 de
lei) comparativ cu cei din Crisana-Maramures (intre 10 si 30 de lei). Sume mai mici (31-50 lei) cheltuiesc si persoanele varstnice (24%), cele cu venituri pe gospodarie de sub 2.000 de lei (23%) si locuitorii din orasele mari (26%).
|
In ceea ce priveste evaluarea diferitelor tipuri de comert, daca atuul magazinelor traditionale ramane proximitatea, principalele avantaje ale magazinelor moderne consta in gama de produse existente si modalitatea de prezentare a acestora- avantaje pe care le impart cu discounterii. Acestia din urma atrag si prin programul de lucru si politica de preturi practicata. Amabilitatea personalului este o caracteristica disputata de toate cele trei tipuri de comert.
Asadar, respondentii sunt mai putin exigenti in evaluarea magazinelor traditionale, lipsa promotiilor si a concursurilor nereprezentand un impediment pentru clientii acestor canale de distributie, in timp ce apropierea de locuinta/birou este un atribut foarte important.
In cazul magazinelor moderne, persoanele intervievate tind sa fie mai critice. Totusi, satisfactia fata performantele atinse de comertul modern este peste medie, acest format de retail obtinand, pe o scala de la 1 la 10, note intre 8,2 si 9,5, pentru criterii de genul: preturi practicate, programul de lucru, atmosfera din magazin, amabilitatea personalului, timpul de asteptare la casa de marcat, gradul de aprovizionare, prospetimea produselor, promotiile existente etc.
Discounterii se situeaza la interferenta celorlalte doua tipuri de magazine, satisfactia clientilor fiind putin peste medie (note intre 8 si 9).
|
MAGAZINE SUPER/HIPERMARKET SI DISCOUNT DE UNDE S-AU FACUT CUMPARATURI IN ULTIMELE SASE LUNI
|
|
|
|
In cazul magazinelor traditionale vizitate in ultimele sase luni, mai mult de jumatate dintre respondenti au mentionat „magazinul de langa casa/serviciu/facultate”, fara a preciza denumirea acestuia. In topul celor mai vizitate magazine de tip hipermarket, supermarket, cash&carry, Carrefour, Kaufland si Real detin primele trei pozitii, in timp ce Plus, Penny Market si Profi se detaseaza in cel al discounterilor.
|
|
MAGAZINE TRADITIONALE MENTIONATE DE RESPONDENTI
|
|
Magazinul de langa casa/serviciu/facultate
|
62%
|
|
Magazin mixt
|
1%
|
|
Chiosc/magazin alimentar
|
1%
|
|
Magazine la care s-a indicat adresa (strada)
|
1%
|
|
ABC (Arad, Cluj, Galati, Timis, Salaj)
|
1%
|
|
Darina (Mures)
|
1%
|
|
Palas (Mures)
|
1%
|
|
Mic.ro (Bucuresti)
|
1%
|
|
Iza (Bihor)
|
1%
|
|
Moviladi (Bihor)
|
1%
|
|
Avicola (Hunedoara)
|
1%
|
|
Altele*
|
1%
|
|
Non raspuns
|
5%
|
|
*) Au fost nominalizate, in total, 230 de magazine, cele mai multe intrunind sub 1% din totalul mentiunilor. Cei mai multi dintre respondenti insa (65%) nu cunosc denumirea magazinului de proximitate in care si-au facut cumparaturile in ultimele sase luni.
|
