Piaţa produselor din carne de pasăre este una controlată autoritar de producătorii români, în timp ce importurile deţin o poziţie marginală. Proprietatea autohtonă asupra verigilor strategice ale lanţului de producţie – cum sunt fermele de reproducţie, de incubaţie şi de creştere a păsărilor, abatoarele şi fabricile de procesare – conferă un caracter sustenabil acestui control al producătorilor români. În această piaţă operează câteva companii de anvergură naţională care au clădit branduri cu reputaţii solide, dar şi mulţi producători puternici la nivel local.
În ultimii ani producţia naţională este în creştere, în timp ce consumul este stabil, la un nivel superior celui din urmă cu şase - şapte ani. Această dinamică solidă este generată de competitori care văd ca driveri ai industriei inovațiile, sustenabilitatea, diversificarea ofertei, parametrii de nutriție ai păsărilor. Segmentul de carne neprocesată are o pondere uriașă în totalul vânzărilor; cu toate acestea, valoarea adăugată, constând în hrănirea și tratarea păsărilor în mod sănătos, ca şi în fabricarea de preparate cu plus-valoare pentru consumator, începe să fie considerată tot mai mult o direcție de acțiune pentru impulsionarea vânzărilor.
Cât din carnea de pasăre procesată de producători provine din ferme proprii și cât provine de la ferme partenere?
Transavia este „singurul producător din țară și din regiune care are un model de afacere 100% integrat, bazat exclusiv pe facilități proprii”, după cum spune Ciprian Oprea, directorul diviziei comerciale a companiei. „Deținem 31 de ferme de reproducție, de incubație şi de creștere a puilor. Prin divizia noastră de Ferme Vegetale cultivăm cereale pe aproximativ 10.000 de hectare pe care le folosim pentru hrana puilor, pe care o pregătim în Fabrica de Nutrețuri Combinate. Aici producem hrană bogată nutritiv, adecvată etapei de dezvoltare a puilor”, a subliniat directorul Oprea. De asemenea, Transavia deține propriile abatoare performante, o fabrică de prelucrare a cărnii de pui, precum și propria flotă pentru distribuția produselor, toate acestea fiind sintetizate în deviza „de la bob, la furculiţă”, care exprimă controlul total al companiei asupra produselor comercializate.
Agricola International își asigură din ferme proprii 80% din puii abatorizați, restul de 20% provenind din alte ferme. „Ne vom focusa în anul următor pe consolidarea relațiilor cu partenerii noștri actuali, dar și pe găsirea unor parteneri noi”, a declarat Raluca Simion, directorul de trade marketing de la Agricola.
„Datorită faptului că în ultima perioadă s-au accesat mai multe fonduri nerambursabile pe acest domeniu, estimăm că România își va crește capacitatea de producție a păsărilor vii în următorii ani, mai ales datorită producătorilor mici (cei care au accesat până în prezent cele mai multe fonduri). Deja semne de creștere a capacităților am văzut și anul acesta”, a explicat reprezentanta Agricola.
Efectivele de păsări, producţia şi consumul de carne
Efectivele de păsări din fermele româneşti totalizau anul trecut circa 78 milioane de capete, fiind constante față de 2022, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). În ultimii cinci ani au avut loc fluctuaţii ușoare, dar pe termen lung trendul este ascendent (+5% în 2023 faţă de 2018). Însă, în raport cu 1990, când în România se aflau circa 121 milioane de păsări, nivelul din 2023 a scăzut la 65%.
Producţia de carne de pasăre în viu (aşa raportează INS) a fost de 723 de mii de tone în 2023, cu 15% peste producţia din 2018. Mai cu seamă ultimii doi ani din raportarea INS (adică anii 2022 şi 2023) arată o creştere puternică a producţiei de carne de pasăre în viu.
De asemenea, consumul anual de carne de pasăre a marcat o creştere faţă de anii 2017 şi 2018, stabilizându-se la 28 kg / persoană în ultimii patru ani pentru care există date la INS (2019 – 2022). La nivel naţional, consumul se ridică, aşadar, la aproximativ 535 de mii de tone.
Problema ucraineană
În ciuda acestor evoluţii pozitive din ultimii ani, în România a apărut în vara acestui an o problemă acută – cea a importurilor de carne de pasăre din Ucraina. Aceasta mocnea încă din primul an al războiului declanşat de Rusia împotriva ţării vecine, după ce UE a luat decizia de a ajuta Ucraina facilitându-i exporturile, în mod controlat, pe piaţa europeană.
Care-i problema cu pasărea ucraineană? Fermierii avicoli din Ucraina folosesc tehnologii standard de creștere a păsărilor, fără elementele prevăzute de legislația avansată în materie de siguranţă alimentară din UE: condiţii stricte superioare de creştere şi hrănire a păsărilor ceea ce duce la o carne sigură pentru consum, fără contaminări. Astfel, costurile ucrainenilor sunt mai reduse, iar carnea iese mai ieftină cu aproximativ 30%.
Conform datelor furnizate redacţiei Piaţa de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) care preia cifrele INS, importurile din Ucraina au crescut permanent după 2021, dar accelerat în ultimii doi ani. În 2023, cantităţile (aproximativ 3.000 t) au fost aproape triple faţă de anul precedent, iar în primul semestru al anului curent au fost de circa 3.400 de tone, adică cu 13% mai mari decât în tot anul 2023. Creşterea a continuat în acelaşi ritm în lunile iulie şi august când, potrivit MADR, au fost importate încă 1.400 de tone din Ucraina. Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), semnalează cantităţi chiar mai mari decât cele ale MADR: „importurile au crescut alarmant în august 2024, lună în care s-au importat 2.600 de tone, cantitate aproximativ egală celei aferente întregului an 2023”.
Pentru a proteja producția statelor comunitare, Comisia Europeană a luat nişte măsuri, considerate însă insuficiente. „În Regulamentul de liber schimb cu Ucraina, Comisia Europeană a introdus carnea de pasăre și ouăle de consum pentru a beneficia de măsura de salvgardare. Adică, (la importurile – n.red.) peste cota prevăzută în Regulament să se impună taxa vamală”, a declarat Ilie Van, președintele UCPR. „Taxa vamală de 10% nu este suficientă, având în vedere că prețul de import este cu circa 30% mai mic decât costul de producție din UE, apreciază preşedintele UCPR. Cantitatea totală prevăzută drept cotă de import din Ucraina pentru UE este de 137.000 de tone, ceea ce reprezintă 0,9% din producția de carne de pasăre a Uniunii Europene, care se ridică la 14 milioane de tone echivalent carcasă”.
Preşedintele UCPR a continuat menţionând că „România a importat anul acesta, până în luna august, circa 8.000 de tone din Ucraina, iar estimările pentru tot anul în curs indică un nivel de 12.000 de tone, adică 10% din cota prevăzută pentru UE”, a explicat președintele UCPR.
În raport cu cota de 0,9% din producţia internă a UE, importurile realizate de România sunt excesive, dar chiar şi în această situaţie ele reprezintă abia 2,25% din consumul intern. Un nivel foarte mic, care nu ar trebui să creeze îngrijorare. „Dacă UE a acceptat că peste cotă (cea de 0,9% - n.red.) este afectată piața internă, atunci în mod cert și piaţa României este puternic afectată, spune Ilie Van, care explică şi de ce: la pasăre, ciclul de producție este scurt, calculul mai corect se face lunar. Dacă într-o anumită perioadă importurile cresc alarmant, atunci fermierii vor suporta toate pierderile și nu vor mai putea să reia ciclul de producție”.
Totuşi, piaţa internă este protejată, consideră reprezentanţii MADR, instituţie care a elaborat Ordonanța de Urgență nr. 121/2024, un act prin care, până la finalul anului în curs, se limitează importurile din Ucraina de ouă şi carne de pasăre, inclusiv organe, acestea putând fi efectuate exclusiv pe baza unui acord, în condiţiile OUG 84/2023. Preşedintele UCPR a confirmat acest aspect: „în prezent, importurile sunt permise, dar cu licență. Astfel, dacă un procesator nu găsește carne pe piața internă, poate să importe din Ucraina pe bază de licență”.
De asemenea, la începutul acestui an a fost instituită o schemă de ajutor de stat pentru susţinerea financiară a crescătorilor de păsări (şi nu numai) pentru compensarea pierderilor cauzate de scumpirea furajelor, combustibililor etc. în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023. Valoarea totală a ajutorului de stat a fost de 152 milioane lei (30,7 milioane euro), însă suma a fost limitată la echivalentul în lei a maximum 280.000 de euro per companie, banii fiind deja plătiţi.
Dar cine importă carne de pasăre din Ucraina şi ce cale ia aceasta pe piaţa noastră? Din datele puse la dispoziţie de MADR la solicitarea redacţiei Piaţa, societatea Convenience Prod este, de departe, cel mai mare importator - din punct de vedere al cantităţii - în primele 10 luni din acest an, cu peste 5.000 de tone. Conform companiei, carnea este destinată segmentelor fast food, catering, restaurante, cantine, linii de autoservire, ca şi producătorilor de sandvişuri şi se întâlnesc în produse precum: şniţel, cordon bleu, nuggets, frigărui, fingers, salate şi, desigur, sandvişuri.
Consumatorii acestor tipuri de produse comercializate în canalele HoReCa menţionate sunt mai puţin atenţi la ţara de provenienţă a cărnii de pasăre (şi, în general, la provenienţa oricăror ingrediente), decât atunci când cumpără din magazine, ceea ce înlesneşte utilizarea cărnii non UE în compoziţia preparatelor. Aici poate ar fi fost potrivită o campanie de informare a consumatorilor în legătură cu diferenţele dintre carnea de pasăre UE şi non UE, aşa încât aceştia să poată alege în deplină cunoştinţă de cauză. Desigur, campania aceasta ar fi ajutat şi la orientarea alegerii produselor comercializate în retail, chiar dacă aici preparatele care conţin carne de pasăre din afara UE sunt mult mai rare.
Una din cele mai mari companii româneşti din domeniu confirmă că destinaţia prioritară a importurilor de carne de pasăre din Ucraina este industria procesatoare, doar o cantitate foarte mică ajungând ca atare la consumatorul final. Preponderent este vorba de produse congelate, în special piept de pui dezosat, adaugă sursa, care apreciază că, deocamdată, nu sunt motive de îngrijorare, întrucât pentru acest tip de produs cererea este mai mare decât oferta, iar avantajul producătorilor interni este că oferă pieptul dezosat proaspăt şi refrigerat, nu congelat.
Dinamica pieţei de retail
Carnea de pasăre proaspătă este comercializată în două variante: sub formă procesată și sub formă neprocesată. Clasificarea efectuată de compania de analiză RetailZoom include la subcategoria carne procesată acele produse care includ operaţiuni de condimentare sau marinare, micii, cârnaţii şi carnea pentru kebab preparate exclusiv din carne de pasăre, precum și unele sortimente ca frigărui sau mixuri pentru grătar, tot din carne de pasăre. Aici regăsim 214 SKU-uri.
La subcategoria carne neprocesată (1.407 SKU-uri) sunt incluse, desigur, produsele care nu au suferit nicio operațiune de prelucrare cu excepţia tranşării, dar și produse supuse unei prelucrări mecanice un pic mai avansate, precum carnea dezosată sau tocată.
Astfel, conform RetailZoom, carnea neprocesată contribuie cu 99% la volumul total al vânzărilor de carne de pasăre şi cu 98,4% la încasările din aceste vânzări, după datele din perioada octombrie 2023 – septembrie 2024.
Desigur, carnea de pasăre neprocesată este mai ieftină, având un preț mediu de 14 lei/kg, în timp ce carnea procesată se vinde în medie cu 23 lei/kg, așadar la un preț cu peste 60% mai mare.
În ceea ce priveşte dinamica faţă de cele 12 luni anterioare, vânzările de carne de pasăre neprocesată au urcat, în octombrie 2023 – septembrie 2024, cu 10%, atât în valoare cât și în volum, iar vânzările de carne procesată cu 9% în volum și 6% în valoare, conform datelor RetailZoom.
În piața cărnii de pasăre neprocesată (98% din total), mărcile proprii au aproape 35% din valoare și 40% în volum, așadar au o poziţie solidă. Companiile de Top 5 cumulează circa 45% din vânzări, iar brandurile de Top 5 – circa 40%. Avem aşadar, imaginea unei categorii competitive, dar fără a putea vorbi de fragmentare.
Piața cărnii de pasăre în 2025 – două scenarii posibile
Cum va evolua anul viitor piața cărnii de pasăre? Raluca Simion, Trade Marketing Director Agricola International, vede două scenarii posibile pentru 2025:
Scenariul 1 este cel în care vom intra în criză economică și, astfel, consumatorii nu vor mai fi la fel de deschiși la inovații și produse noi, deoarece se vor uita doar spre economisire și obținerea unui raport optim între preț și calitate. În acest scenariu, cel mai probabil, inovația va fi minimă sau inexistentă, deoarece consumatorii nu vor mai fi dispuși să plătească diferența de preț.
Scenariul 2 este acela în care România își va continua creșterea economică, relativ constantă, din ultimii ani, scenariu în care trendurile de creștere a produselor cu valoare adăugată, produsele bio, ecologice și produsele sustenabile vor avea pondere din ce în ce mai mare în coșurile de cumpărături ale tuturor consumatorilor, nu doar ale celor de carne de pasăre.
Principalii producători şi marile lanţuri de retail raportează vânzări ascendente şi au aşteptări pozitive pentru intervalul următoarelor luni.
Agricola International va finaliza anul „cu siguranță, pe creștere față de 2023”, a declarat Raluca Simion – Trade Marketing Director în cadrul companiei din Bacău. Ținta cifrei de afaceri pe 2024 este de 167 milioane de euro, nivel cu 8% mai mare decât cel înregistrat anul trecut.
Transavia anunță, de asemenea, o creștere în ultimul an, atât în volum, cât și în valoare, dar grupul ardelean estimează o accelerare a ritmului în 2025. „Pentru următoarele luni, având în vedere investițiile în inovație și managementul portofoliului de produse, ne așteptăm la o accelerare a creșterii care va atrage consolidarea poziției de lider în piața locală și va susține extinderea prezenței peste hotare”, a spus Ciprian Oprea, Director Divizie Comercială.
La Carrefour, vânzările din această categorie au înregistrat „o creștere semnificativă, double digit, atât în volum, cât și în valoare”, după cum ne-a spus Paula Govoreanu, Manager Produs pentru carne și pește proaspăt. Ea estimează un trend ascendent și în următoarele 12 luni, „mai ales în segmentele premium și eco-friendly”.
În ultimele 12 luni, vânzările de carne de pasăre în rețeaua Paco Supermarkets „au crescut în valoare, datorită trecerii consumatorilor către produse cu plus-valoare, cum ar fi piesele, carnea marinată sau condimentată, dar volumele au rămas constante, indicând o piață matură și aproape de saturație”, după cum a afirmat directorul general al companiei, Feliciu Paraschiv. Pentru următoarele 12 luni, el anticipează „o creștere moderată în valoare, în special în segmentul premium și ready to cook, susținută de inovații în produs și de preferința consumatorilor pentru soluții convenabile”.
În rețeaua supermarketurilor Diana, vânzările din această categorie au înregistrat o creștere de 24% în volum și de 18% în valoare în ultimele 12 luni, după cum ne-a informat directorul comercial Matei Basarab. „Pentru următoarele 12 luni, ne așteptăm ca această tendință ascendentă să continue, susținută de diversificarea ofertei de produse, îmbunătățirea constantă a calității produselor, precum și de o atenție sporită acordată preferințelor consumatorilor noștri”, a spus Matei Basarab.
Retailerul online Sezamo raportează pentru ultimele 12 luni „o creștere semnificativă, atât în volum, cât și în valoare”, după cum a arătat directorul comercial Michael Kaiser. Pentru perioada următoare, Michael estimează o continuare a tendinței de creștere, pe măsură ce compania va dezvolta gama cu noi produse și va investi în parteneriate cu furnizori locali.
Freshful a anunțat o creștere de 50%, atât în volum, cât și în valoare. „Fiind vorba de un tip de produs care este inclus în dietă, indiferent de sezon, așteptarea noastră pentru următorul an este ca tendința să rămână ascendentă în continuare”, au spus reprezentanții platformei e-comm.
Ce ne spun datele de vânzări?
Conform RetailZoom, carnea de pasăre neprocesată se vinde în cea mai mare parte sub formă de vrac şi împachetări cu greutate variabilă, acest segment ocupând peste 85% din piață și având dinamici pozitive, cu avansuri de peste 10%, atât în volum cât și în valoare, faţă de precedentele 12 luni. Carnea neprocesată preambalată cu greutate fixă deține sub 15% din vânzări și parcurge evoluții mai puţin convingătoare: creștere de 4% în volum, scădere de 1% în valoare faţă de perioada octombrie 2022 – septembrie 2023. Pentru mai multă acurateţe, precizăm că RetailZoom confirmă că produsele preambalate sunt majoritare în vânzări, dar mare parte din acestea au greutate variabilă de la un pachet la altul şi, drept urmare, sunt grupate cu produsele vrac.
La carnea de pasăre parțial procesată se observă un echilibru: segmentul compus din vrac şi pachete cu greutate variabilă are puţin peste 50% din piață și crește cu 6% în volum și 9% în valoare, iar segmentul preambalat cu greutate fixă – puțin sub 50% și avansează cu 11% în volum și 3% în valoare.
Care sunt proporțiile remarcate de managerii lanțurilor de magazine, la acest capitol?
În rețeaua Paco, aproximativ 30% din vânzările de carne de pasăre provin din vitrina asistată, „datorită percepției consumatorilor că produsele sunt mai accesibile”, după cum spune directorul general Feliciu Paraschiv. „Produsele preambalate au o pondere de 70%, dar acest segment câștigă teren pe fondul preferinței pentru produse în ambalaje sigure și etichetate corespunzător”, a menționat directorul lanţului comercial vrâncean.
În reţeaua Carrefour, carnea de pasăre se vinde predominant sub formă de produse preambalate, „cantitățile vândute în vrac nefiind semnificative”, conform precizărilor Paulei Govoreanu, managerul de produs pentru categoria de carne şi peşte proaspăt.
O situație diferită se regăsește în rețeaua supermarketurilor Diana, unde carnea de pasăre se vinde în proporție de 90% la vitrina asistată și doar 10% sub formă de produse preambalate, după cum ne-a informat directorul comercial Matei Basarab. „Acest raport reflectă preferința majoritară a clienților pentru produsele vândute în vrac, care le oferă posibilitatea de a alege cantitatea dorită și de a beneficia de o interacțiune directă cu personalul din magazine”, a precizat Matei Basarab. Compania Magazine Diana vinde cu precădere sortimente de carne din producția proprie, iar cele peste 80 de unități comerciale se află în localități din Muntenia și Oltenia, unde socializarea între cumpărători și vânzători reprezintă o caracteristică importantă a vieții de zi cu zi.
Segmentarea vânzărilor în funcție de condiţiile de păstrare ne arată că 90% din carnea de pasăre neprocesată se vinde refrigerată și numai 10% congelată, iar preferinţele consumatorilor pentru carnea refrigerată sunt în creştere. La carnea de pasăre parțial procesată, refrigeratele și congelatele sunt aproape la echilibru, ambele în jur de 50%.
Segmentul BIO este aproape inexistent în ambele subcategorii de carne de pasăre.
Ce fel de carne de pasăre se cumpără mai mult? Carne de pui, desigur – includem aici şi organe de pui –, segment care deţine 90% din vânzările de carne neprocesată, conform datelor RetailZoom. În aceeaşi subcategorie, carnea de curcan are o dinamică de peste 20% a vânzărilor în ultimele 12 luni, în timp ce puiul galben (inclusiv organe) este al treilea segment ca pondere în vânzări, cu mai puţin de 5%. În acest segment este inclus atât puiul cu creştere lentă (galben de la natură), cât şi puiul hrănit cu furaje care conţin mai mult porumb, dar şi puiul în hrana căruia au fost introduşi aditivi care-i conferă culoarea galbenă (aditivi permişi de legislaţie şi care nu sunt nocivi).
Cote de piață sub 1% au alte 8 categorii de carne de pasăre: rață, cocoș, bibilică, fazan, găină, gâscă, prepeliță, struț.
În ce privește carnea parțial procesată, puiul acoperă aproape 95% din vânzări, restul tipurilor, inclusiv carnea de cocoş şi de cocoşel de pădure, reprezentând nişe de piaţă.
Segmentarea vânzărilor în funcție de secționare, realizată de RetailZoom, dezvăluie o mare diversitate de preferinţe. Pieptul reprezintă segmentul principal atât cantitativ cât şi valoric, iar dinamica vânzărilor sale în ultimele 12 luni este cea mai ridicată din piaţă, aproape 25%. Dar, dacă am cumula cele trei segmente care include carnea din pulpă (întreagă, superioară şi inferioară), atunci observăm că acesta ar fi segmentul principal din punct de vedere cantitativ (35% cotă în vânzări) şi ar fi la egalitate cu carnea din piept, cu o treime din vânzările în valoare. Puii grill, aripile şi ficăţeii au cote de piaţă semnificative, de asemenea.
Chiar dacă este foarte mică, subcategoria carne de pasăre parțial procesată este interesantă sub aspectul segmentării în funcție de secționare. Carnea pentru kebab are peste 45% din valoare și volum şi este segmentul dominant datorită vânzării sale către operatorii din HoReCa. Pachetele pentru mix grill, deși acoperă mai puțin de 10% din vânzările subcategoriei, au creșteri puternice în ultimele 12 luni, de 200% în valoare și chiar mai mult în volum. Alte două segmente de luat în seamă sunt pulpa superioară și aripile, iar segmentul „Altele”, care include 12 produse, are peste 10% din piață, dar scade atât în valoare cât și în volum cu 30%. O piață mică dar destul de diversă, cu sortimente care acum ar putea părea exotice, dar care ar putea intra pe viitor în atenția clienților – cârnaţi, ruladă, mix piftie, hamburger și mici (să nu uităm, din carne de pasăre, nu din vită sau porc).
Pui întregi sau piese?
Datele de piaţă furnizate de RetailZoom arată că se vând preponderent piese şi organe, mai puţin pui sau păsări întregi. Este o evoluţie naturală a pieţei, pe care o argumentează principalii operatori în domeniu.
În ultimii ani, consumatorii români se orientează spre produse care să satisfacă nevoia de a economisi timp în procesul de gătire, spune Ciprian Oprea de la Transavia. „Studiile pe care le deținem confirmă o preferință clară pentru pieptul și pulpele de pui, în detrimentul puiului întreg și al organelor, această tendință fiind susținută de cerințele consumatorilor pentru conveniență și versatilitate”, a explicat reprezentantul Transavia.
Cei de la Agricola au constatări similare. „În ultimii ani am observat o scădere a cererii la puii întregi, sau grill cum îi spunem noi, și o creștere a cererii de piese, pe ambalări cu gramaje mai mici. Consumul de organe a rămas relativ constant în ultimii 3 ani”, a spus Raluca Simion, reprezentanta companiei.
Tendința clienților către confort la prepararea meselor este subliniată și de retaileri. „Vânzările de păsări întregi au înregistrat o tendință de creștere de double-digit, cantitativ ușor mai mult decât valoric. Cu toate acestea, ritmul de creștere este mai scăzut comparativ cu cel al pieselor și organelor, care sunt preferate datorită versatilității lor în gătit”, a afirmat Paula Govoreanu de la Carrefour.
Feliciu Paraschiv de la Paco spune că piesele tranșate și produsele cu plus-valoare, precum pulpa dezosată, aripioarele și preparatele „ready to cook,” continuă să domine piața, în timp ce vânzările de păsări întregi sunt în scădere. „Consumatorii apreciază conveniența și versatilitatea pieselor individuale, devenind din ce în ce mai specifici în achiziții”, a arătat Feliciu.
Cei de la Magazine Diana observă „o stabilitate relativă în preferințele consumatorilor, care continuă să aleagă atât păsările întregi, cât și piesele și organele, în funcție de necesitățile lor culinare și de stilul de viață”, după cum spune Matei Basarab, reprezentantul rețelei. „Vânzările de păsări întregi comparativ cu vânzările de piese și organe nu au înregistrat o diferență semnificativă între 2024 și 2023, fiind vorba doar de o ușoară scădere de aproximativ 1%”, a precizat Matei Basarab.
În comerțul online, tot piesele și organele sunt preferate de cumpărători. „Din nevoia de a câștiga timp și de a găsi soluții care să se adapteze stilului de viață dinamic, putem constata o scădere a vânzărilor care includ păsări întregi. Există o creștere accelerată pe produsele din piese și organe de carne de pasăre, produse care necesită mai puțin timp pentru pregătirea lor înainte de gătit”, au declarat reprezentanții magazinului Freshful.
La Sezamo, „vânzările de carne de pasăre confirmă că pieptul rămâne în continuare cel mai bine vândut produs, urmat de restul pieselor și păsările întregi, care au, de asemenea, o cerere constantă”, a spus directorul comercial Michael Kaiser. În ceea ce privește organele, acestea „sunt disponibile în cantități foarte mici per pasăre, ceea ce face dificilă satisfacerea întregii cereri din această categorie”, a completat reprezentantul supermarketului online.
Tendințe: produse cu valoare adăugată
Transavia a lansat anul acesta gama de produse Papane Chef, ne aminteşte directorul diviziei comerciale a companiei, Ciprian Oprea. Aceată gamă cuprinde Gujonul din piept de pui nepicant, Gujonul din piept de pui picant, Burgerul de pui cu fulgi de porumb (cu ierburi aromatice și extracte de condimente), Aripioarele de pui crocante (marinate și acoperite cu un înveliș crocant înainte de a fi coapte), și Cordon Bleu-ul cu șuncă și cașcaval în care pieptul de pui fraged este umplut cu un mix e șuncă și cașcaval topit, fiind îmbrăcat într-o crustă crocantă rumenită. Ciprian Oprea spune că, pentru viitorul apropiat, Transavia își propune să continue investițiile în tehnologii și procese care să răspundă cerințelor de transparență și sustenabilitate, atât la produse cât și la ambalaje.
În 2024, Agricola a ales să susțină și să crească brandurile lansate în ultimii ani - Puiul Fericit crescut lent, fără antibiotice, Cocoșelul de Pădure, gama Bravito, Puiul Fermierului. „În viitor ne propunem să ne împărțim focusul în inovație: vom lansa nu doar produse noi, inovative, ci și ambalări noi”, a declarat Raluca Simion, reprezentanta companiei. Ea spune că „în curând, consumatorul va fi atent și la ambalare, va alege produse cu ambalări ce îi oferă ușurință în consum, dar se va uita și la caracterul ecologic al ambalajelor - dacă pot fi reciclate, dacă sunt produse din materiale achiziționate din surse verificate, dacă pot fi refolosite etc”.
În ultimul an, Carrefour a lansat două noutăți importante sub marca proprie în categoria produse din carne de pasăre: „Curcan Carrefour Extra și Pui din gama BIO, care include deja peste o mie de alte produse în total. Cele mai recente două adiții din portofoliu sunt destinate consumatorilor care prioritizează calitatea și sustenabilitatea. Ele reflectă angajamentul Carrefour de a oferi clienților produse de calitate, la prețuri accesibile, care să susțină tranziția către o alimentație sănătoasă”, menţionează Paula Govoreanu.
Directorul magazinelor Paco, Feliciu Paraschiv, spune că, recent, au fost introduse în portofoliul rețelei „produse inovatoare care răspund cererii crescute pentru calitate și diversitate”, cum ar fi: specialități de pui galben și curcan, pasăre marinată cu diverse arome, pasăre gatită în proporție de 70-80%, easy to cook, piese condimentate gata de gătit.
La Freshful, gama de Curcan Bio de la Topoloveni este una dintre cele mai recente incluse în portofoliu. „Observăm un apetit în creștere pentru produse bio, cât mai naturale”, au afirmat reprezentanții hipermarketului online.
Sezamo a extins gama produselor din carne de pasăre în ultimul an, „introducând opțiuni premium și sustenabile”, după cum a spus directorul comercial Michael Kaiser. Printre acestea, jumătăţi de pui grill eco, carne de curcan eco, carne de prepeliță (carcase, mici și cârnați), carne de rață.
Dar ce rol joacă în prezent valoarea adăugată în portofoliile producătorilor şi ale partenerilor lor din retail?
La Agricola International, produsele cu valoare adăugată din linia de business carne de pasăre este formată din categoria de pui galben (pui hrăniți cu porumb, coquelet și pui crescuți lent, fără tratament cu antibiotice). Această categorie are o pondere de aproximativ 17% din volumul de carne de pasăre pe care îl produce compania. Transavia se concentrează pe produse cu plusvaloare precum piese pre-tăiate, preparate marinate sau produse ready-to-cook, „care îmbină tradiția gustului autentic de carne de pui cu inovația”, după cum a spus reprezentantul companiei, Ciprian Oprea.
Managerii companiilor de retail observă un interes în creștere din partea consumatorilor cu stil de viață modern, care vor un proces de gătit mai simplu și sunt dispuși să experimenteze preparate noi.
La Carrefour, produsele cu plusvaloare, cum ar fi carnea tocată, produsele ready-to-cook și carnea dezosată, reprezintă un procent destul de mic din vânzările totale din categoria carne de pasăre. „Deși ponderea este încă modestă, acest segment a înregistrat o creștere double-digit impresionantă, indicând o adopție tot mai mare din partea consumatorilor”, spune Paula Govoreanu, Manager Produs.
Produsele cu plus-valoare din categoria cărnii de pasăre (carnea tocată și carnea dezosată), reprezintă în prezent aproximativ 14% din vânzările de carne de pasăre în rețeaua Magazine Diana. Directorul comercial Matei Basarab vede „un potențial de creștere suplimentară în această categorie, în anii următori”.
La Paco, sortimentele cu plus-valoare (ready to cook, carne dezosată, carne marinată) reprezintă aproximativ 20% din vânzările de carne de pasăre.
În retailul online, accesat de clienți dinamici, activi, acest segment premium își face tot mai mult loc. Produsele cu valoare adăugată, precum carnea tocată, preparatele ready-to-cook și carnea dezosată, „reprezintă un segment semnificativ în vânzările Sezamo la categoria carne de pasăre”, după cum spune directorul comercial Michael Kaiser. Acesta observă „o creștere constantă a adopției acestor produse de către consumatori, influențată pozitiv de descrierile detaliate și sugestiile de rețete” pe care le oferă compania.
Totodată, aceste produse reprezintă aproximativ 10% din vânzările Freshful. „Tendința este clar ascendentă. Observăm o creștere constantă a interesului pentru astfel de soluții practice, ceea ce ne motivează să diversificăm oferta și să răspundem nevoilor unui stil de viață tot mai alert”, au spus reprezentații site-ului de cumpărături.
