Telemea sau mozzarella? Brânză topită, de burduf sau poate ricotta? Ori Camembert? Răspunsurile la întrebările acestea şi la multe altele asemănătoare pot veni foarte diferit de la acelaşi consumator în diferite perioade ale anului sau în funcţie de ocazia de consum. Creşterea nivelului de trai şi lărgirea orizontului cultural au condus la extinderea preferinţelor consumatorilor de brânzeturi şi dezvoltarea pe mai multe dimensiuni a pieţei. O piață mare, cu aproape 150 de producători, în care tipul de brânză este criteriul principal în decizia de cumpărare, înaintea brandului şi a preţului, ceea ce constituie o caracteristică aparte. Sortimentația în categoria analizată este foarte numeroasă (peste 20 de tipuri de brânzeturi, peste 800 de SKU-uri), iar standardizarea rețetelor – destul de lejeră, lăsând sub aceeași denumire produse cu compoziții destul de diferite.
Vânzările de brânzeturi (analiza aceasta cuprinde brânzeturile tradiționale – de tip telemea şi feta -, brânzeturi fermentate, specialități şi brânză topită) au crescut cu 3% în volum și 8% în valoare, în perioada octombrie 2024 – septembrie 2025, față de cele 12 luni anterioare, conform datelor companiei de analiză RetailZoom. În anul 2024, creșterile au fost de 5% în volum și 6% în valoare. Majorări nu foarte accelerate, dar care denotă un trend ascendent solid, pentru o piață cu mulți furnizori, 146 – număr constant în ultimii doi ani. O piață în care diversitatea ofertei s-a contractat uşor pe parcursul anului trecut, la 804 SKU-uri, de la 861 SKU-uri în 2023. În același timp, prețul mediu per unitate a rămas practic constant, puțin sub 45 de lei/kg, ca şi preţul mediu per articol, iar contribuția promoţiilor la valoarea vânzărilor s-a menținut și ea practic constantă, între 23% şi 24%.
Dintre acești mulți furnizori, principalii trei controlează 43% din volumul pieţei şi jumătate din încasări, în timp ce mărcile proprii au 36% din vânzările cantitative și 26% din încasări, conform datelor puse la dispoziţie de RetailZoom. Primele trei branduri cumulează un pic peste 40% din volumul vânzărilor şi sub 50% din valoarea acestora. Din aceste cifre reiese imaginea unei pieţe mai degrabă fragmentată, atât la nivel de branduri, cât şi la nivel de furnizori.
Analiza furnizorilor şi a retailerilor
Liderul pieţei produselor lactate din România anunță creșteri ale vânzărilor în ultimele 12 luni, cu precădere la produsele clasice, care au prețuri mai mici per unitate și sunt și mai bine ancorate în obiceiurile de consum. „În segmentul telemea înregistrăm o evoluție ascendentă a vânzărilor, care se datorează și măsurilor legislative privind prețurile alimentelor de bază. În ceea ce privește piața de brânză de burduf, vânzările în volum au fost stabile, ușor în creștere în valoare ca urmare a majorării TVA-ului”, a declarat Cristina Miclea, Director Marketing Lactalis România. „Specialitățile se află, de asemenea, pe o axă ascendentă a vânzărilor, dar pornind de la o bază foarte mică, pentru că, în continuare, brânzeturile de specialitate sunt produse de nișă. Consumatorii români nu sunt încă atât de familiarizați cu aceste brânzeturi, însă ne bucurăm să vedem că tot mai mulți consumatori le descoperă, cu precădere și pentru că există o foarte mare deschidere către alte culturi gastronomice, favorizată de călătoriile și vacanțele petrecute în alte țări”, a detaliat reprezentanta Lactalis România.
Comercianții observă, de asemenea, că valoarea vânzărilor crește, volumul urcă și el, dar mai lent, însă manifestă precauție în prognoze, în actuala conjunctură macroeconomică.
În ultimele 12 luni, în rețeaua Paco Supermarkets, vânzările au fost „stabile în volum și ușor mai ridicate în valoare”, după cum ne spune Feliciu Paraschiv, directorul general al companiei. „Telemeaua și feta au crescut moderat, susținute de interesul pentru produse cu ingrediente simple. Brânza topită s-a menținut la un nivel relativ constant. Segmentul specialităților a avansat mai vizibil, mai ales sortimentele fermentate și cele cu origine protejată - aceasta denotă o aplecare a unei categorii de clienți către produsele mai speciale”, a explicat Feliciu. Pentru următoarele 12 luni directorul magazinelor Paco așteaptă „o evoluție apropiată, cu ritm mai alert la specialități”, unde consumatorii devin mai curioși și mai deschiși la gusturi noi și în acelasi timp „o temperare a vânzărilor” generată de scăderea consumului, care a început în luna august.
În rețeaua Magazine Diana, vânzările din categoriile de brânzeturi tradiționale și brânzeturi fermentate & specialități s-au menținut constante în ultimele 12 luni, „cu un vârf de consum înregistrat în lunile de vară, în special în iulie și august, când aceste produse sunt integrate mai frecvent în obiceiurile alimentare ale clienților”, după cum a arătat Mihăiță Stoian, Director Executiv Adjunct. „Trebuie menționat, însă, că structura sortimentației reflectă profilul predominant al clienților noștri, motiv pentru care brânzeturile tradiționale au o pondere mult mai mare în portofoliu și generează cea mai mare parte a volumelor. Sortimentele de brânzeturi fermentate și specialități sunt prezente în mod selectiv, în acele magazine unde există și o cerere reală pentru această categorie, în special în zone urbane cu un profil de consum mai orientat către un portofoliu diversificat de produse”, a subliniat Mihăiță Stoian. Pentru următoarele 12 luni, acesta privește evoluția categoriei „cu prudență”, având în vedere contextul economic dificil estimat pentru 2026, „un an în care presiunile inflaționiste vor influența comportamentul de cumpărare”. În viziunea directorului de la Diana, consumatorii sunt tot mai atenți la preț, la raportul calitate-preț și la relevanța fiecărui produs din coș. „Chiar și în acest climat, ne așteptăm ca brânzeturile tradiționale să își păstreze rolul de categorie de bază, cu o cerere relativ stabilă, în timp ce segmentul de specialități ar putea evolua mai moderat, fiind mai sensibil la presiunea pe bugetele familiilor”, a punctat Mihăiță Stoian.
În e-comm au fost înregistrate evoluţii pozitive, iar aşteptările pentru viitorul apropiat sunt asemenea. Sezamo înregistrează majorări de 28% în valoare și de 15% în volum. „Pe baza tendinței din ultimele 12 luni, așteptările sunt tot de creștere, în același ritm cu cele înregistrate în ultimul an”, a declarat Michael Kaiser, directorul comercial al magazinului online.
Freshful a înregistrat în ultimele 12 luni, la categoria brânzeturilor tradiționale - care include produse precum telemea, feta și brânza topită - o creștere în volum de 23% și o creștere în valoare de 28%. „Aceeași tendință pozitivă s-a manifestat și la categoria brânzeturilor fermentate și specialităților, unde produsele precum burduf, gorgonzola și camembert au cunoscut o creștere similară de 25% în volum și aproape 30% în valoare”, au spus reprezentanții magazinului. Pentru următoarele 12 luni, aceștia anticipează o accelerare a creșterii, „în special la segmentul specialităților, având în vedere profilul tot mai sofisticat al consumatorilor” și dorința lor de a experimenta gusturi noi și autentice. Totodată, „brânzeturile tradiționale rămân un pilon fundamental de creștere pentru portofoliul Freshful, reflectând atașamentul consumatorilor pentru produsele cu rețete consacrate și gust autentic”, au menționat oficialii supermarketului online.
Preferinţele consumatorilor
Brânzeturile preamblate reprezintă alegerea standard în piaţa brânzeturilor, realizând aproximativ 90% din vânzări, însă din datele deţinute de RetailZoom se observă o creştere mai alertă a vânzărilor pentru brânzeturile vrac în ultimele 12 luni analizate.
Dar care sunt cantitățile preferate? Înainte de toate, din segmentarea vânzărilor realizată de RetailZoom remarcăm o diversitate de porţionări, explicabilă atât prin lărgimea gamei de brânzeturi analizate, cât mai ales prin multitudinea de ocazii de consum ale tipurilor de brânzeturi analizate.
Din totalul vânzărilor de brânzeturi în greutate fixă, segmentele între 100 și 395 de grame ocupă circa trei sferturi. Împachetarea cea mai mică, 100 - 195 de grame, deține 30% din vânzări, iar grupele 200 - 295 g și 300 - 395 de g acoperă fiecare un pic peste 20% din total. Segmentul 400-495 de grame are în jur de 8% din piață, dar înregistrează creșteri semnificativ mai accentuate ale vânzărilor în ultimele 12 luni decât celelalte segmente. Cea mai bună dinamică o au însă împachetările „extreme”, cele de sub 100 g şi cele de peste 700 gr, care cumulează peste 10% din vânzări.
Laptele de vacă este materia primă pentru 90% din cantitatea de brânzeturi vândute, dar datele RetailZoom arată o creştere alertă a vânzărilor de brânzeturi fabricate din alte materii prime: amestec de lapte de oaie şi capră, lapte de bivoliţă, amestec de lapte de vacă, oaie şi capră; urcă puternic şi vânzările brânzeturilor vegetale – acestea reprezentând mai puţin de 1% din volumul şi valoarea vânzărilor categoriei analizate.
Potrivit segmentării vânzărilor după tip, telemeaua deține o treime din vânzări, iar brânza topită aproape un sfert. Mozzarella este un tip de brânză tot mai populară printre români, ajungând la o cotă de aproape 20% din piață, după creşteri ale vânzărilor de 10% în volum și 17% în valoare în ultimele 12 luni. De asemenea, brânza Mascarpone, creşte rapid în preferinţele consumatorilor. În schimb, brânza de burduf, specialitate tradițională românească, are o cotă de piaţă sub cele ale menţionatelor tipuri de brânză italiană, iar vânzările sale sunt în recul. Un număr de 17 tipuri de brânzeturi cumulează 10% din piață, segmentul „altele” având evoluții destul de bune – creșteri de 6% în volum și 8% în valoare. Aici sunt cuprinse preponderent specialităţi ca: Burrata, Halloumi, Ricotta, Brillat Savarin, Talagani etc.
Brâzeturi diferite, consumatori diferiţi
Ce diferențe apar între profilul consumatorului de brânzeturi tradiționale (telemea, feta, brânză topită etc) și profilul consumatorului de brânzeturi specialități (burduf, gorgonzola, camembert etc)? Şi cum diferă ocaziile de consum pentru brânzeturi în funcţie de specific?
Cristina Miclea, directoarea de marketing de la Lactalis, menţionează sezonalitatea consumului de brânzeturi precum telemea și feta, care este mai ridicat vara, când sunt combinate cu legume de sezon și salate. Referitor la profilurile de consumator, la unele sortimente nu putem vorbi de diferențe. „Brânzeturile tradiționale, cum e telemeaua, unul dintre cele mai răspândite sortimente de brânză, se adresează absolut tuturor consumatorilor și este consumată de toți. În cazul acesta, nu există diferențe de profil. În schimb, feta, care este o specialitate pentru România, chiar dacă are un gust apropiat de telemea, este apreciată de consumatorii din zonele urbane mari, oarecum cunoscători ai gastronomiei internaționale și cu venituri mai mari”, a arătat Cristina Miclea. Ea spune că la polul opus, brânza de burduf se adresează unor consumatori pur tradiționali din regiunile apropiate de munte, precum Transilvania și Moldova. „Și în cazul brânzei de burduf există o sezonalitate, cu consum mai ridicat în perioada rece”, a punctat reprezentanta producătorului Lactalis.
Clientul tipic al Magazinelor Diana, un consumator „pragmatic, orientat către produse familiare, accesibile și integrate în alimentația cotidiană”, consumă preponderent brânzeturi tradiționale, după cum ne spune Mihăiță Stoian, reprezentantul rețelei de retail. „Acest segment este majoritar în zonele în care activăm, motiv pentru care sortimentația noastră este construită în principal în jurul acestor produse (telemea, feta, brânză topită etc)”, a arătat Mihăiță Stoian. „Brânzeturile fermentate și specialitățile atrag un consumator diferit, cu venituri medii spre ridicate, în special din mediul urban, interesat de gusturi noi și experiențe culinare diversificate. Cele două segmente coexistă, dar ponderea lor diferă semnificativ, iar sortimentația din magazinele noastre este adaptată în consecință pentru a răspunde cât mai bine nevoilor reale ale clienților noștri”, a punctat reprezentantul rețelei Magazine Diana.
În viziunea lui Feliciu Paraschiv de la Paco, consumatorul de brânzeturi tradiționale, unul atent la preț și la utilizarea zilnică, preferă produse cunoscute, cu rol clar în meniul curent. „Cel orientat spre specialități caută calitatea percepută, aromele distincte și gusturi deosebite. Este consumatorul neafectat de preț, la el calitatea primează și evident povestea din spate. Cele două profile se intersectează, dar diferențele rămân clare”, a menționat Feliciu.
Michael Kaiser de la Sezamo vede consumatorul de brânzeturi tradiționale drept un client „pragmatic”, orientat spre produse de bază, cu preț accesibil și consum frecvent. „Consumatorul de brânzeturi specialități caută varietate, calitate superioară, origine controlată și experiențe gourmet, fiind dispus să plătească mai mult”, spune Michael.
Potrivit celor de la Freshful, consumatorul de brânzeturi tradiționale este caracterizat prin loialitatea faţă de produsele cunoscute și apreciate în timp. „Sunt consumatori care caută siguranța produselor cu rețete consacrate și care apreciază tradițiile culinare românești”, au declarat reprezentanții supermarketului online. „În contrast, consumatorul de specialități prezintă un profil mai aventuros din punct de vedere culinar. Sunt persoane cu un nivel educațional superior, adesea din mediul urban, care văd brânzeturile ca pe o experiență gastronomică și nu doar ca pe un aliment de bază. Acest segment este dispus să investească mai mult pentru calitate excepțională și unicitate, caută diversitate și noutate în ofertă, și frecvent folosește aceste produse pentru ocazii speciale sau pentru a-și demonstra sofisticarea culinară”, au adăugat reprezentanții Freshful.
Sunt standardele utile și necesare?
Cât de oportune sunt standardele privind rețetele de produs în industria brânzeturilor? După cum spun experții intervievați de revista Piața, la nivelul Uniunii Europene nu există o legislație armonizată în acest domeniu. Din ce observăm la rafturile magazinelor sau pe site-urile de cumpărături, putem găsi de exemplu, în comerțul local, mozzarella (sortiment de origine italiană) fabricată în Germania, Slovacia, sau chiar în România, din lapte de bivoliță din România. Sau putem găsi mai multe mărci de brânzeturi cu aceeași denumire, dar având la bază materie primă diferită. De exemplu – brânză de burduf numai din lapte de oaie, sau numai din lapte de vacă, sau combinație oaie-vacă, brânză de burduf cu caș sau cu urdă, cu sare obișnuită sau sare de mare.
Pentru produsele autohtone funcționează Registrul Național al Rețetelor Consacrate (RNRC), unde companiile își pot înregistra sortimentele cu aprobare de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Dar care sunt opiniile actorilor din domeniu pe acest subiect?
Eventualele inițiative de creare a unor standarde clare pentru sortimentele consacrate „ar fi nu doar utile, ci și necesare”, spune Mihăiță Stoian de la Magazine Diana. „Implementarea acestor standarde ar contribui la creșterea calității produselor de pe piață și la o diferențiere corectă între rețetele autentice și variantele care doar împrumută denumiri tradiționale fără a respecta specificațiile reale ale produsului. Apariția unor astfel de standarde ar aduce mai multă transparență și încredere pentru consumatori, care ar ști exact ce cumpără, dar și o mai bună aliniere a producătorilor la cerințe clare și verificabile. În același timp, ar elimina confuziile generate de produse care se prezintă ca rețete consacrate, fără a respecta caracteristicile autentice”, a afirmat Mihăiță Stoian. El crede că din perspectiva retailerilor, standardele ar simplifica procesele de listare și ar consolida oferta de produse tradiționale, „contribuind la un portofoliu mai coerent și mai valoros pentru clienți”.
Și cei de la Freshful consideră că inițiativele privind crearea unor standarde de produs pentru sortimentele tradiționale, precum brânza de burduf, sunt nu doar utile, ci necesare pentru dezvoltarea sănătoasă a pieței. În viziunea reprezentanților magazinului online, implementarea acestor standarde ar oferi consumatorilor claritate și încredere, garantând că produsele pe care le achiziționează respectă rețetele și metodele de preparare autentice. „Pentru producători, standardele ar crea un cadru de concurență loială, protejând investițiile în tehnologii și procese de calitate. Totodată, ar contribui la păstrarea și promovarea patrimoniului culinar românesc, asigurând transmiterea know-how-ului tradițional către generațiile viitoare”, au afirmat reprezentanții Freshful. „La nivel de piață, anticipăm că aceste standarde ar stimula inovația responsabilă - producătorii vor fi încurajați să îmbunătățească calitatea în cadrul parametrilor tradiționali, iar consumatorii vor beneficia de o ofertă mai transparentă și mai diversificată de produse autentice”, au punctat reprezentanții supermarketului online.
Feliciu Paraschiv de la Paco are însă o părere opusă. El consideră că standardele de produs ar reduce variațiile care creează unicitate și ar distruge varietatea. „Nu ar uniformiza piața, însă ar descuraja inovația și competiția prin unicitate și calitate. Nu cred că și-ar dori clientii gustul standardizat de brânză de burduf, de telemea, de brânză topită etc”, a spus Feliciu.
Michael Kaiser de la Sezamo crede că inițiativa de a crea standarde pe produsele tradiționale ar fi necesară pentru maturizarea categoriei. „Astfel se asigura calitatea și consistenţa produsului, evitând situațiile în care rețetele (conținut de sare, consistență, proveniența laptelui - vacă, oaie, bivoliță) diferă de la un producător la altul. Mai mult decât atât, astfel se poate diminua abuzul prin care se utilizează denumiri consacrate pentru produse de calitate slabă. Prin urmare, clienții ar ști exact ce cumpără și la ce să se aștepte prin achiziția unui astfel de produs”, a arătat Michael.
Dorin Cojocaru, preşedinte APRIL, despre standardele de produs
Ce prevede legislația cu privire la etichetarea și comercializarea sortimentelor tip brânzeturi sub anumite denumiri? „Nu există o standardizare a produselor alimentare la nivelul Uniunii Europene”, a declarat, pentru revista Piața, Dorin Cojocaru, Președinte APRIL (Asociația Patronală Română din Industria Laptelui). El a spus că pentru realizarea, la scară industrială, de produse alimentare cu rețete consacrate românești, au fost introduse standarde de stat încă din perioada 1974-1984, dar aceste standarde au fost anulate după 1990. Mai aproape de zilele noastre, a intrat în vigoare Ordinul MADR 394 din 2014 privind atestarea produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești. Reglementarea prevede că pentru a-și înregistra un produs, operatorul din sectorul alimentar trebuie să depună la MADR, printre altele, documente privind rețeta consacrată, fluxul tehnologic și utilajele necesare fabricării rețetei. „Un produs alimentar poate fi comercializat sub o anumită denumire numai dacă respectă condițiile referitoare la materia primă și tehnologia de fabricație”, a punctat Dorin Cojocaru. „De exemplu, brânza de burduf ar trebui să fie fabricată prin procedeul de frământare, din lapte de oaie. Tradițional, nu există brânză de burduf din lapte de vacă, sau realizată prin fermentare. Compania care dorește să producă și să vândă brânzeturi sau alte produse alimentare cu rețete consacrate trebuie să obțină aprobare de la MADR – Direcția de Industrie Alimentară. Instituțiile care monitorizează și controlează aplicarea legii la acest capitol sunt Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) în privinţa etichetării și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) – în ceea ce priveşte producţia şi suspiciunile de contrafacere”, a explicat liderul organizației APRIL.
Noutăţi pe piaţa brânzeturilor
LACTALIS ROMÂNIA a actualizat ambalajele din portofoliul brandului Rarăul (pentru brânza telemea și brânza de burduf) și totodată a introdus pe piață noi articole. „Avem un gramaj nou, XXL, pentru brânza de burduf Rarăul și am lansat o brânză de burduf în portofoliul brandului Poiana Florilor”, a precizat Cristina Miclea, reprezentanta companiei, care adaugă că sunt în pregătire mai multe inovaţii în cursul anului următor.
Unii retaileri au adus modificări în reţetele produselor marcă proprie sau în portofoliile acestora.
„La marca proprie am lucrat la simplificarea rețetelor și revenirea către gustul de bază. Pentru perioada următoare pregătim extinderea gamei de brânzeturi tot în zona gustului consacrat. Inovația în zona de private label, prin abaterea de la gustul de bază, e riscantă, pentru că înșeală așteptările”, a declarat Feliciu Paraschiv de la PACO SUPERMARKETS.
SEZAMO a extins întreg portofoliul de lactate marcă proprie prin introducerea unor sortimente noi. Printre acestea, brânzeturi cu denumiri de origine protejată (DOP), precum Mozzarella di Bufala și Burrata. „Această diversificare consolidează oferta noastră și răspunde atât tendințelor de consum, cât și cererii pentru produse autentice și de înaltă calitate”, a punctat Michael Kaiser, reprezentantul supermarketului online.
Pentru brânzeturile locale produse de Lactalis, atributul diferențiator sunt tradiția, regiunea în care este fabricat fiecare brand (Suceava, Covasna), rețetele legate de regiune și tradiție și originea românească a laptelui. „Vorbim despre produse cu o istorie de peste 60 de ani, atât la brandul Covalact de Țară, cât și la brandul Rarăul și despre rețete vechi care le-au consacrat și care sunt foarte apreciate de consumatorii români”, a declarat Cristina Miclea, reprezentanta producătorului. „Când vine vorba de specialități, principalul atribut diferențiator este chiar originea, tradiția și bineînțeles – rețeta produsului. Și în acest caz vorbim despre brânzeturi cu istorie de zeci de ani, cu denumire de origine protejată, recunoscute și premiate în fiecare an la concursuri internaționale”, a completat Cristina. Compania Lactalis a fost înființată în 1933 în Laval, regiunea Mayenne din Franța. Încă de atunci, fondatorul André Besnier a demarat producția de Camembert, sub marca Le Petit Lavallois, pentru ca în 1968, urmașul său, Michel Besnier, să lanseze oficial brandul Président, care se menţine lider de piaţă pentru specialităţi precum Camembert, Brie, Le Bleu sau Comté. Grupul Lactalis a preluat în 2006 brandul italienesc Galbani. Fondat în 1882 de Egidio Galbani, acest brand este prezent astăzi în peste 140 de țări şi produce o gamă variată de brânzeturi italiene autentice, cu denumire de origine protejată, iar aici amintim: Mozzarella di Bufala Campana DOP, Mascarpone, Parmigiano Reggiano DOP și Grana Padano DOP etc.
Lactalis România colectează lapte de la peste 1.000 de ferme locale, mari și mici. Activitatea producătorului „se bazează foarte mult pe laptele obținut din producția românească și pe o bună relație cu fermierii locali, o relație cu tradiție, pe care vrem s-o păstrăm și s-o îmbunătățim constant, mai ales în ceea ce privește calitatea laptelui colectat”, a subliniat Cristina Miclea, reprezentanta companiei. „Una din direcțiile noastre strategice vizează dezvoltarea și continuitatea relației cu fermierii români care ne sunt parteneri de mult timp”, a afirmat Cristina.
Elementele care diferențiază marca proprie a rețelei Paco sunt „sursele locale de producție și gustul constant de la un lot la altul”, după cum ne-a spus Feliciu Paraschiv, reprezentantul lanțului de magazine. „Comunicarea se bazează pe raft, revistele noastre, promovare radio, promovare out of store, social media și degustări în magazin. Degustările sunt cele mai prolifice”, a precizat Feliciu.
Produsele marcă proprie ale supermarketului online Sezamo se diferențiază prin „raportul excelent calitate–preț, controlul ridicat al calității și adaptarea la preferințele specifice ale consumatorilor”, ne-a spus Michael Kaiser, reprezentantul website-ului. „Sortimentul include adesea inovații (ex. high-protein, bio, DOP) și formate gândite pentru nevoile reale ale clienților. Comunicarea acestor atribute se face prin ambalaj clar și modern, branding coerent, promovare în online și aplicație, precum și prin campanii dedicate (discount pentru clienții XTRA)”, a menționat Michael.
Decizia de cumpărare la categoria brânzeturi (tradiționale, fermentate, specialități, brânză topită) este determinată în cel mai înalt grad de tipul produsului (telemea, feta, burduf, gorgonzola, camembert etc), după cum reiese din agregarea răspunsurilor primite de revista Piața de la operatorii marcanţi din piaţa brânzeturilor. Alți factori cu importanță din acest punct de vedere sunt prețul și promoția de preț și brandul, respectiv experiența anterioară cu produsul. Decizia de achiziție este influenţată mai puţin de criterii precum gramajul, lista de ingrediente, tehnologia de fabricație, comunicarea și reclamele.