Radu Gherman, Director Produse Proaspete, Carrefour România:
Căutăm alternative locale pentru toate produsele care nu provin din România
Am inventariat toate produsele din oferta noastră care nu provin din România pentru a găsi o alternativă locală; suntem Carrefour, dar avem sânge românesc şi dezvoltăm valoarea adăugată în România. O facem destul de consecvent.
Pe platforma Filiera Calității Carrefour a fost dezvoltat un produs unic în România: Puiul cu Creștere Lentă, cu sacrificare la 82 de zile. Colaborăm cu Morandi, singurul fermier din România specializat în această rasă de pui, care creşte mai înalt, oasele sunt mai tari, deci necesită un abator special. Morandi a investit câteva milioane de euro, primind angajamentul nostru la un parteneriat pe termen foarte lung, care trece dincolo de preluarea întregii cantități produse, în condițiile în care creăm, practic, o piaţă pentru acest produs unic în ţară. Proiectul este o adaptare în România a produsului de succes în Franța, cunoscut ca „adevăratul pui galben”. Este foarte apropiat de ceea ce înțelegem prin „puiul crescut la ţară”.
Filiera Calităţii este un program început înainte de 2007 şi este un brand al grupului Carrefour, adaptat pieței din România şi reprezintă nivelul cel mai înalt de calitate pe care îl pot obține cumpărătorii în magazinele noastre.
Am dezvoltat Filiera Calităţii la păstrăv, cu intenţia de a creşte oferta de păstrăv somonat şi produse din păstrăv somonat. Păstrăvăria Zăganu, în apropiere de Cheia, este una dintre puținele din România în care calitatea apei care iese din păstrăvărie este identică cu cea care intră. Apa este filtrată la ieşire şi se fac analize de calitate a acesteia, astfel că impactul asupra mediului este neutru. Păstrăvăria e controlată tehnologic: hrana peştilor, calitatea apei, concentraţia de oxigen din apă sunt controlate şi comandate automat şi oriunde ne-am afla în ţară putem şti, oricând, tot ce se întâmplă în păstrăvărie, care sunt condiţiile asigurate peştilor, care este stadiul de creştere al păstrăvilor, absolut totul.
Am constatat că România are o resursă nevalorificată, Marea Neagră, astfel că am dezvoltat un parteneriat cu cooperativa Ţara Mea pentru furnizarea de peşte de captură din Marea Neagră. Integrăm toate metodele de pescuit maritim, nu doar de pescuitul cu pescadoare şi pescuitul la talian, dar şi pescuitul cu scafandri, care se pretează la moluşte precum midii şi rapane. În magazinele noastre avem în ofertă, aproape în permanenţă, midii şi rapane vii.
De ce pescuit cu scafandri? E un pescuit pe recif, minim invaziv asupra mediului, o acţiune locală iar calitatea recoltei e net superioară, pentru că scafandrul ia selectiv doar piesele cele mai bune calitativ şi nu stârneşte nisipul, nefiind necesară denisiparea.
Colaborăm cu singura fermă de creştere a raţelor din România, un proiect început la finalul anului trecut, cu mari provocări din punct de vedere al adaptării modului de creştere a raţei la legislaţia românească. În România nu avem acest know how. De asemenea, sunt provocări mari pe segmentul de abatorizare, pentru că acest proces ridică probleme din cauza fragilităţii cărnii.
Valer Hancaş, Director de Comunicare şi Corporate Affairs, Kaufland România:
Cum cresc antreprenorii locali şi brandurile lor în reţeaua Kaufland
Brandul propriu Vreau din România este o îmbinare între două concepte: buy local şi private label. Sortimentul este extins, în acest moment, până la aproximativ 150 de SKU-uri, în aproape toate grupele de produse prezente în magazinele Kaufland România. La toate produsele ingredientul principal este românesc. Pe durata unui an, în grupa de mezeluri au fost comercializate peste 3,5 milioane de unităţi de produse, 20.000 de tone carne de pasăre, peste 3 milioane de unităţi de produse de bază (tip făină, mălai etc.), peste 11.000 t lapte, peste 4.700 t caşcaval, 1.300 t telemea – doar câteva exemple. La nivelul celor 150 de tipuri de produse impactul este, evident, mult, mult mai mare.
Un private label local oferă avantaje pentru producătorii parteneri, vorbim de predictibilitate şi cash flow. Stabilim termene de plată foarte scurte, mai ales în cazul produselor foarte proaspete. Începând din martie 2020, Kaufland România a scurtat termenele de plată sub nivelul prevăzut de lege, înţelegând că, în special în perioada pandemiei, producătorii mici şi mijlocii aveau nevoie de cash flow pentru a se aproviziona cu materii prime, materiale, ambalaje.
Producătorii care încheie contracte de furnizare de produse marcă proprie în reţeaua internaţională Kaufland au asigurată vânzarea pentru 20 - 30 de milioane de unităţi de produse, anual. Orice partener local are posibilitatea de a participa, necondiţionat, la licitaţiile organizate de Kaufland pe plan local şi pe plan internaţional. La anumite categorii de produse, un volum de 30 de milioane de unităţi necesar în reţeaua internaţională Kaufland înseamnă o parte semnificativă din producţia naţională!
Cristian Barin, tânăr antreprenor, creatorul brandului Ohvăz, listat în magazinele Kaufland: „Mulţi cunoscuţi mă întreabă: «Pe cine ai cunoscut acolo?», «Ai avut o pilă la Kaufland, o relaţie, ceva?» Nu, eu nu fac networking, nu mă pricep. Dar ştiu să comunic foarte bine, şi fac acest lucru pe TikTok şi pe toate canalele de social media, şi fac produse foarte bune. De fapt, este o poveste extrem de simplă, care poate fi spusă într-o singură frază: am contactat, pe o reţea de socializare, pe cineva din departamentul de achiziţii Kaufland, iar această persoană a dat în lucru propunerea de parteneriat şi, mai departe, lucrurile au evoluat firesc.
Din experienţa mea cu Kaufland orice antreprenor poate înţelege că dacă îţi faci treaba bine şi construieşti un brand puternic, ai posibilitatea de a ajunge în rafturile magazinelor.
Am avut îndrăzneală, am avut o atitudine bună, mulţumesc celor care ne-au ajutat – anul acesta vom ajunge la 1 milion de euro cifră de afaceri. Ce avem noi diferit este identitatea. Am construit această identitate bazată pe transparenţă, pe sinceritate şi publicul a rezonat cu noi: când ai mii de mesaje în fiecare lună, când ai 4 milioane de vizualizări pe TikTok şi lumea te tot întreabă: «unde găsim produsele voastre?», atunci e inevitabil să ajungi în magazine”.
Adina Tudor, External Communication Manager, Coca-Cola HBC România:
România, hub al Coca-Cola pentru producţie, export şi excelenţă managerială
Coca-Cola pare că a fost dintotdeauna în România, dar de fapt este aici de numai trei decenii. Sistemul Coca-Cola România a evoluat mult şi a devenit un hub de producţie şi de export.
Prima sticlă de Coca-Cola a ieşit de pe o linie de producţie din România în noiembrie 1991. 32 de ani mai târziu, în România avem trei fabrici - Ploieşti (cea mai mare fabrică din grupul Hellenic), Timişoara şi Poiana Negrii -, 15 linii de producţie, toate tipurile de ambalaje şi exportăm. Suntem unul din cei mai mari exportatori de băuturi din România. Anual, exportăm peste 100 de milioane de litri către 14 ţări din grupul Coca-Cola HBC.
Investiţiile doar în facilităţile de producţie, depozite, logistică au depăşit 415 milioane de euro în aceşti 32 de ani. Una dintre unităţile deosebite realizate în acest program de investiţii este High Bay – o premieră pentru România. În 2009, la momentul inaugurării sale, era cel mai mare depozit automatizat şi îngloba o tehnologie pe care România nu o deţinea. Un depozit de 29 de milioane de euro, unde stocarea se face pe înălţime (are 28 de metri, cât un bloc cu 9 etaje) şi în care lucrează doar 20 de persoane, pentru că este automatizat. Cererea de depozitare a crescut, astfel că anul viitor vom finaliza extinderea acestui depozit.
Filiala din România are şi o altă caracteristică: tot ceea ce se întâmplă în organizaţia noastră ne ajută să acumulăm multă competenţă. Experienţa şi expertiza dobândite local sunt foarte bine văzute şi apreciate în exteriorul ţării, de către grup sau de alte ţări. De aceea, românii sunt căutaţi si foarte bine primiţi în grup sau în afara sa.
Facem „export de talente”. Câteva exemple: Marcel Martin, lucrează de peste 25 de ani în grupul nostru – mult timp pe segmentele de supply chain, apoi de corporate affairs şi de sustenabilitate - şi de mulţi ani face parte din echipa de conducere executivă a grupului CCHBC; Cosmin Mândrea este momentan Vicepresident şi Commercial Officer al filialei Coca-Cola East Japan; Călin Drăgan, fost director general în România, este preşedinte al Coca-Cola Bottlers Japan; Natalia Stroe este general manager al The Coca-Cola Company în Polonia; Dan Timotin este general manager în Cehia şi Slovacia. Suntem printre primele ţări din grup şi în privinţa exportului de talente.
Asta explică şi de ce România este un hub regional pentru producţia şi exportul de produse şi destinaţia investiţiilor masive realizate de grupul Hellenic. Oamenii lasă acea amprentă şi creează locul pe care ţara îl ocupă în cadrul grupului.
Suntem recunoscuţi, de mult timp, ca una dintre cele mai sustenabile companii şi îi aducem pe acest drum al sustenabilităţii şi pe furnizorii noştri, ajutându-i să-şi îmbunătăţească businessul şi să se dezvolte sustenabil şi să creştem împreună sustenabil. Printre obiectivele noastre de sustenabilitate se află şi trainingul angajaților partenerilor noştri din societatea civilă.
Călin Costinaş, Director General Adjunct, Profi Rom Food:
Împreună cu ANSVSA am reuşit să schimbăm „legea stânelor” în favoarea producătorilor artizanali
Brandul de retail Profi este prezent doar în România, operăm aproape 1.700 de magazine, am creat 28.000 de locuri de muncă şi suntem cel mai mare angajator privat din România; cumpărăm 94% din marfă de pe teritoriul României şi avem peste 4.600 de parteneri români. Suntem Profi Rom Food, o companie românească şi sperăm să fim percepuţi corect în acest sens.
Raftul cu Bunătăţi Locale este proiectul cel mai important din cariera mea, pentru că e unul de suflet. Am vizitat un sat – Râul Sadului – unde ştiam că vom întâlni 117 producători de brânzeturi tradiţionale (de stână), aşa apărea în monografia localităţii. Am descoperit o aşezare în care mai rămăseseră doar cinci producători, din care unul singur era autorizat. Ceilalţi vânduseră animalele şi plecaseră la oraş să caute serviciu, pentru că nu aveau piaţă de desfacere pentru brânzeturile lor; mai erau şi vânaţi de tot felul de controale. Am înţeles că Râul Sadului nu e o excepţie, situaţia de aici nu e singulară, ci simptomatică: producătorii mici, foarte mici dispar pe capete, iar satele devin dormitoare.
Ne simţim datori, ca români, să nu rămânem doar observatori ai acestei drame şi am început acest proiect, care înseamnă că străbatem toată ţara, „scanăm” sat cu sat ca să identificăm producătorii mici, artizanali - cei care fac o zacuscă în ceaun, un săpun de casă, un sirop etc. - şi, în prima fază, să-i punem pe o hartă digitală – Via Profi – unde să poată fi reperaţi de consumatori, iar pe cei care doresc să lucreze cu Profi îi găzduim în magazinele noastre, în raioanele numite Raftul cu Bunătăţi Locale. Este un proiect non-standard ne-comercial, adaosul nostru pe aceste produse este infim – cât să acopere o eventuală pierdere dacă se sparge un borcan de zacuscă, de exemplu.
Estimăm că 1.000 de producători mici vor avea posibilitatea de a-şi vinde produsele prin magazinele Profi, când vom fi terminat scanarea pe toate judeţele – va dura cam trei ani. Anul acesta vom mapa 10-11 judeţe.
Am avut o surpriză plăcută din partea ANSVSA: când am vizitat împreună cu ei zonele din care dispăreau stânele şi produsele artizanale au înţeles ce se petrecea şi au simplificat legislaţia astfel încât să nu mai ceară stânelor condiţiile care distrugeau tot ce era autentic, de exemplu să aibă bazine din inox, podea cu gresie etc.
Teodora Robescu, firma Grădina Doamnei, brandul Grandma’s Delight: Am fost contactaţi de un reprezentant Profi, care ne-a prezentat conceptul programului şi de aici a început colaborarea noastră. Ne-am mărit mult vânzările cu ajutorul lor şi le mulţumim. E mult mai bine decât ne-am imaginat!
Nina Rus, firma Comgirius, brandul Rin: Înainte vindeam doar în regiunea Bistriţa Năsăud. Noi pregătim produsele dimineaţa, la ora 12 pleacă maşina spre Cluj şi marfa ne este preluată la orice oră ajungem noi la magazin. Cel mai important este că Profi nu ne-a cerut un anumit preţ; în Profi avem acelaşi preţ cu care vindem la noi la păstrăvărie.
Angela Stănescu, preşedinte ARIG:
Produsele fără gluten, o oportunitate de 80 de milioane lei pentru producătorii români
Produsele fără gluten sunt un tratament unic pentru persoanele care suferă de intoleranţă la gluten în forma sa autoimună. Este o afecţiune cronică, numită boala celiacă, una care nu dispare pe parcursul vieţii. De aceea, este necesară o alimentaţie specifică, exclusiv cu produse fără gluten.
Este nevoie de mai multe produse de acest tip, iar aceasta cerere reprezintă o oportunitate mare pentru producătorii români.
Produsele fără gluten sunt singura opţiune alimentară pentru persoanele cu intoleranţă la gluten şi trebuie să se conformeze unor standarde de siguranţă alimentară foarte stricte, printre altele să conţină sub 20 mg de gluten per kilogramul de produs.
Piaţa produselor fără gluten este în creştere continuă: în 2022 era evaluată la 73 de milioane de lei şi se estimează o valoare de peste 86 de milioane lei până în 2026, dar, în prezent, oferta este susţinută, în cea mai mare parte, de produse din import.
Creşterea producţiei interne este importantă din perspectiva reducerii preţului final – produsele fără gluten sunt mult mai scumpe decât cele convenţionale. De asemenea, e importantă şi din perspectiva conţinutului: pentru a prelungi termenul de valabilitate la raft, produsele importate au nevoie de conservanţi. Spre exemplu, pâinea fără gluten are termen de valabilitate la raft de până la 4 luni, deci conţine mulţi aditivi. În aces sens, producţia locală ar putea ajuta mult la îmbunătăţirea calităţii produselor fără gluten, datorită lanţului mai scurt de distribuţie.
ARIG – Asociaţia Română pentru Intoleranţă la Gluten - este licenţiatorul certificării Crossed Grain – cea care conferă consumatorului cea mai înaltă garanţie că produsele sunt sigure pentru cei cu boala celiacă. ARIG este organizaţia care acordă produselor auditate dreptul de a plasa sigla Crossed Grain pe ambalaj, împreună cu numărul de licenţă, numărul de producător şi numărul alocat fiecărui produs în parte. Aceasta permite o trasabilitate foarte precisă a produselor din piaţă.
Simbolul şi marca Crossed Grain sunt foarte bine cunoscute, la nivel european, persoanelor care urmează dieta fără gluten, de aceea 60% dintre acestea se bazează pe simbolul Crossed Grain când cumpără, iar aproape 8 din 10 celiaci aleg un produs certificat fără gluten în locul unui produs care e doar etichetat „fără gluten”, în ciuda diferenţei de preţ. Mai mult, un produs certificat Crossed Grain capătă un număr mare de ambasadori care îl vor promova în comunitatea consumatorilor.
Deşi doar o persoană din 100 are boala celiacă, aproximativ 20% din populaţia Europei consumă produse fără gluten (neavând neapărat intoleranţă), iar acest trend începe să se contureze puternic şi în România.
Citeşte şi: Ce ne spun brandurile cu suflet românesc atunci când ştim să le ascultăm?
Şi: De ce iubim brandurile cu rădăcini româneşti? Câteva istorisiri drept răspuns
