Problema risipei alimentare atrage atenția marilor jucători din retail, dar și a autorităților și a specialiștilor care pot contribui la combaterea acesteia. Frank Wagner – CEO Lidl România, Roland Ruffing - CEO METRO România, László Borbély - Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă de pe lângă Guvernul României, dar și reprezentanții ai Ministerului Agriculturii s-au întâlnit astăzi în cadrul conferinței Risipa alimentară în România și rolul Băncilor pentru alimente, organizată de Asociația Banca pentru Colectarea și Distribuția Alimentelor. În cadrul evenimentului s-au discutat subiecte precum soluțiile și măsurile care pot crea un sistem eficient de colectare și distribuire a hranei, care să fie implementat la nivel național, dar și cel mai potrivit cadru legal pentru lupta cu risipa alimentară.
Risipa alimentară este o sursă de poluare constantă, cu efecte globale, dar care se resimt puternic și în România. Contextul local este din ce în ce mai îngrijorător: statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu un procentaj de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, însumând peste 6000 de tone pe zi, conform Ministerului Agriculturii.
Frank Wagner, CEO Lidl România, prezent la conferința Risipa alimentară în România și rolul Băncilor pentru alimente, organizată de Asociația Banca pentru Colectarea și Distribuția Alimentelor, a declarat că problema risipei alimentare poate fi diminuată doar dacă contribuim cu toții în acest scop.
„Pentru că Lidl este un business care are în ADN atât eficiența, cât și sustenabilitatea, noi am implementat încă de la început măsuri pentru ca la nivel de companie să ne asigurăm că avem cantități cât mai mici de alimente aruncate sau pierdute. Însă, desigur, este imposibil să avem 0% pierderi. De aceea, avem nevoie de inițiative precum rețeaua de bănci pentru alimente”, a spus Frank Wagner, CEO Lidl România, în cadrul conferinței.
Banca pentru Alimente București se ocupă încă din 2016 de colectarea de la producători și companii private, inclusiv de la membrul fondator Lidl, de alimente, dar de și produse igienico-sanitare și de uz casnic și personal de strictă necesitate, care nu au ieșit din termenul de expirare. Pe acestea, Banca le distribuie gratuit, prin intermediul unor ONG-uri partenere, către persoane aflate în dificultate (tineri cu dizabilități, femei maltratate sau traficate, familii defavorizate, bătrâni nevoiași).
În cadrul evenimentului Risipa alimentară în România și rolul Băncilor pentru alimente au fost dezbătute soluții pentru facilitarea donării eficiente de alimente, pentru crearea unui cadru care să ofere beneficii fiscale companiilor care se implică în acest demers și pentru dezvoltarea infrastructurii Băncii de Alimente astfel încât aceasta să preia cât mai multe produse.
Roxana Jianu, Partener Biriș Goran, a arătat că reglementările fiscale actuale permit retailerului deductibilitatea valorilor pentru produsele donate aflate în pragul expirării, dar un şi TVA-ul aferent acestora, şi din acest motiv o serie de retaileri aleg să un doneze aceste produse. Pe de altă parte, includerea băncilor de alimente şi a donaţiilor către acestea în rândul acţiunilor de sponsorizare, în limita a 20% din impozitul pe profitul obţinut de companie, ţin la distanţă o serie de ONG-uri care au deja proiecte în derulare cu sponsori din rândul retailerilor sau a producătorilor de bunuri alimentare. Cei prezenţi au concluzionat că Băncile de alimente şi donaţiile de alimente ar trebui excluse din categoria sponsorizărilor, deoarece obiectivele la nivel de strategie naţională pentru sustenabilitate sunt “Foamete 0” iar obiectivele Ministerului Agriculturii sunt de reducere cu 50% a risipei alimentare în România. Asta înseamnă că donaţiile în alimente un mai pot fi considerate doar sponsorizare, ele reprezintă o acţiune pentru atingerea obiectivelor comune ale companiilor, ONG-urilor dar şi ale autorităţilor centrale, în care este inclus şi Ministerul Finanţelor.
