În toate regiunile țării poți descoperi tradiții și obiceiuri locale deosebite, dar spre deosebire de alte regiuni, în Maramureș tradițiile sunt la vedere, de la porțile de acces în gospodării până la portul pe care localnicii îl folosesc zi de zi, în orice împrejurare, nu doar în zile de sărbătoare.
Proiectul Via Profi, devenit în cei trei ani de la lansare un real program de susținere și promovare pentru antreprenori și meșteșugari locali, este primit aici cu multă deschidere și, aș spune, cu multă speranță. Pentru că ceea ce le lipsește acestor oameni gospodari nu este legat de calitatea produselor sau de finațare, este promovarea a ceea ce fac în afara comunităților din care fac parte. Poate tocmai de aceea, Via Profi a ajuns să fie promovat între ei, ca soluție de a atrage oameni interesați de produsele și meșteșugurile lor din diverse colțuri ale țării. Practic, Via Profi a devenit pe parcursul celor trei ani de când funcționează un real program de țară pentru mediul rural.
” După cum observați, am vorbit la început despre proiectul Via Profi, iar acum vorbim despre un program Via Profi. Pentru că pornind de la o vizită pentru a afla detalii despre un producător, suntem luați de mână și conduși la un vecin, unde descoperim o altă oportunitate”, a declarant Mihai Spulber, CEO Profi, în timpul călătoriei pentru documentarea jurnaliștilor, organizată de Profi la finalul lunii septembrie în județele Satu Mare și Maramureș.
Câteva considerente personale
• Prosperitatea antreprenorilor din mediul rural în această arie geografică este mult peste media națională și se bazează mai mult pe muncă și mai puțin pe bani, pe finanțare. De fapt, banii sunt doar rezultatul eforturilor depuse de acești oameni gospodari.
• Pe Valea Izei am remarcat cel mai mic număr de mașini autohtone, produse de Dacia, raportat la 100 de autovehicule ce rulau pe șosea. Undeva sub 10 procente, cam 6-7%, dacă nu mă înșală numărătoarea. Predomină automobilele germane, urmate de cele asiatice, mai puțin chinezării, mai mult japoneze.
• La 5.30 dimineața, în parcarea Hanului Teilor unde am fost cazați, o femeie coboară dintr-un automobil 4x4, nu am văzut marca, dar avea peste 10 ani vechime și anvelopele pline de glod proaspăt, semn că venea dintr-o fermă sau grădină . Trei ore mai târziu, acea femeie schimba prosoapele în camere. Dar statutul social nu era dat de jobul pe care îl avea, ci de mașina pe care o conducea și de faptul că după job, ea îngrijea o gospodărie, probabil suficient de mare cât să-i asigure venituri din care să-și permită o astfel de mașină.
• O mențiune specială pentru CEO-ul Profi, care a testat ceea ce a declarant – emoția - pe tot parcursul acestei călătorii de documentare. ”Nu pot spune că am un produs preferat. Este multă emoție și interacțiune senzorială, eu de exemplu sunt foarte sensibil la mirosuri și reacționez la astfel de impulsuri. Îmi place să interacționez cu astfel de comunități, în care valorile și contribuția individuală la un produs sunt foarte consistente”, a spus Mihai Spulber. Într-adevăr, a lăsat pentru câteva zile deoparte bugetele și proiectele și a însoțit jurnaliștii călătorind alături de ei, pentru a fi în mijlocul evenimentelor. Iar apogeul emoțional l-a atins în momentul in care a preluat de la o localnică atribuțiile amestecării în tuciul cu siloviță, un soi de magiun de prune fără zahăr adăugat.
• Ospitalitatea în Maramureș nu este doar o mască utilizată pentru clienți noi, este o stare de spirit ce se traduce prin grija față de cei ce încearcă să se adapteze în acel mediu, fie vizitatori, fie antreprenori. ”Sunt multe povești frumoase în spatele acestor producători, în spatele produselor pe care ei le oferă. Motivații personale, cum ar fi prepararea unor dulciuri pe bază de miere, pentru a oferi o alternativă sănătoasă copiilor, a devenit un mic business de familie. Astfel de povești puse în spatele produselor fac ca mulți consumatori să își dorească să ajungă la ei, să le testeze produsele. Iar ei devin, astfel, ambasadori ai comunităților din care fac parte”, spune Gabriela Sîrbu, Corporate Sustainability Director Profi și coordonator Via Profi.
1.200 de produse pe Raftul cu Bunătăți Locale
I-am întrebat pe cei doi reprezentanți ai retailerului dacă pentru programul Via Profi există în proiect un moment de break even, un punct în care costurile să fie acoperite prin vânzarea produselor prin Raftul cu Bunătăți Locale. Răspunsul a fost ferm: ”Via Profi va rămâne un proiect CSR de sprijin pentru producătorii locali. Nu va fi luat în calcul profitul din comercializarea produselor, nu ne propunem să punem adaosuri care să acopere costurile.”
În prezent, peste 1.200 de produse realizate de antreprenori locali sunt listate în Raftul cu Bunătăți Locale, în 60 de magazine din 13 județe. Dar mai multe detalii regăsiți în declarațiile de mai jos.
Gabriela Sîrbu, Corporate Sustainability Director, Profi și coordonator Via Profi:
”Via Profi s-a născut dintr-un angajament de a aduce un impact pozitiv în comunitățile locale, din dorința de a crea o platformă pentru producătorii locali, dar și pentru consumatorii interesați să experimenteze produse locale din diverse regiuni ale țării. Încercăm să demontăm ideea că tradiționalul este demodat. De anul acesta am introdus și obiectele artizanale și meșteșugarii în platformă, pentru a întări credința că Via Profi este mai mult decât despre producători de merinde, Via Profi include tot ce ține de tradiție și obiceiuri locale.”
”Via Profi este un proiect social și nu o extensie a activității Profi, motiv pentru care va rămâne un proiect CSR dedicat comunităților locale. Ne dorim ca Via Profi să devină o hartă a autenticului românesc, dedicată celor care vor să descopere cu adevărat România. Azi avem aproape 600 de producători locali pe platforma Via Profi și am mers prin 36 de județe. Obiectivul nostru este să mergem în toată țara, iar apoi să revenim în județele în care deja am fost, pentru a descoperi și alți producători, meșteșugari și artizani, pentru că am realizat că specificul local nu vine doar din produse, dar și din obiecte de artizanat. Pe viitor ne dorim să introducem și cazări în casele cu specific local, pentru ca experiența să fie completă.”
”Noi, cei de la Profi, nu dorim să fim intermediari între producători și consumatori, de aceea Via Profi le oferă posibilitatea de a merge direct la poarta producătorilor prin intermediul google maps. Toate datele de contact ale producătorilor sunt în platformă.”
”În magazinele Profi se regăsesc anumite produse de la aproximativ 300 de producători din Via Profi. Majoritatea au producții mici, de aceea nu avem condiții grele pentru ei, când se termină de vândut producția, așteptăm sezonul următor. Sunt produse sezoniere, ne dorim să rămână așa, pentru că așa rămân autentice și valoroase. Produsele celor din Via Profi sunt listate în aproximativ 60 de magazine locale din 13 județe. Preponderent listăm produsele în magazine Profi Super din mediul urban, pentru a duce la oraș produsele din rural.”
Echipa care coordonează Via Profi, oaspeți de cinste la șezătoarea din Rogoz
Mihai Spulber, CEO Profi:
”Proiectul a fost prezentat la nivel de grup încă din faza de negociere și a fost primit cu interes, a fost foarte apreciat, deoarece Ahold Delhaize este o familie de branduri. Pentru cei din conducerea grupului, localizarea este foarte importantă. de aceea toate organizațiile de retail pe care grupul Ahold Delhaize le are în regiune pot împrumuta acum proiectul pe criteriile pe care deja Profi le-a instaurat.”
”Emoția este cea care oferă consistență programului, pentru că un borcan de dulceață fără zahăr are valoare în momentul în care înțelegi investiția emoțională a producătorului, îi înțelegi povestea. La fel putem vorbi despre orice produs, fie că este alimentar sau meșteșugăresc. Mi se pare emoționant să vezi cum o familie de tineri s-au întors din urban în casa bunicilor, au cheltuit tot ce au acumulat și au investit toate cunoștințele dobândite – inclusiv de grafică, pe care o folosesc pe etichetele produselor – pentru a realiza produsele specifice locului. Au șters praful de pe tradiție.”
”Consumatorii au o deschidere deosebită pentru produsele locale și am deschis deja două magazine în București unde Raftul cu Bunătăți Locale este prezent. Până la finalul anului, aceste produse vor fi prezente în 10 magazine. Dar selecția lor este oarecum dificilă, deoarece cantitățile sunt mici și pot ajunge la București doar acele produse care au un termen de valabilitate mai mare.”
Vasile Berinde - produse de carmangerie și brânzeturi maturate
Sat Berbești, comuna Giulești
Producția locală de mezeluri și brânzeturi într-o gospodărie autentică maramureșeană a fost combinată cu experiența pe care Vasile Berinde a acumulat-o într-o fabrică de procesare din Italia. Acolo a învățat să folosească sucuri de legume în loc de coloranți (sucul de sfeclă roșie pentru o culoare mai puternică și mai atractivă a mezelurilor, dar și pentru gust), plante aromatice în loc de potențiatori, și astfel produsele create de familia lui sunt realizate cu tehnologii moderne, dar din ingrediente 100% naturale. A vrut să obțină certificare de produse tradiționale, dar cum Maramureșul nu este o regiune în care să existe culturi de furaje pentru porcii pe care îi achiziționează de la ferme locale, certificarea nu a fost posibilă. Vasile Berinde spune că nu dorește industrializarea producției, pentru că ar pierde foarte mult la calitate. Astfel, se mulțumește să realizeze produse dintr-o carcasă de porc săptămânal, produse pe care le vinde la târgurile locale și locuitorilor din comună.
Mârzac Călina, Herman Mărioara, Herman Raveca și Cosma Reghina, la șezătoare în Rogoz
Am experimentat o șezătoare tradițională în vatra satului Rogoz, la Casa Muzeu de lângă biserica din lemn monument UNESCO, clădire construită în anul 1663, la doi ani de la invazia tătară din 1661, alături de meșteșugarii populari ai satului. Ne-au întâmpinat Mârzac Călina, Herman Mărioara, Herman Raveca și Cosma Reghina - artizane prezente pe platforma Via Profi, împreună cu alți meșteșugari ai satului și o mulțime de copii frumoși care au cântat, au dansat, au preparat bunătăți ca într-o zi de sărbătoare. De la această manifestare nu au lipsit preotul satului și primarul din Rogoz.Foto sezatoare si copii.
Șerban Nicolae, meșter cioplitor în lemn, îmi spune că în 40 de ani de când a învățat arta cioplitului a pus pe picioare peste 100 de porți maramureșene. ”În ultimii 15 ani o fost mai greu, iar de 10 ani nu mai cioplesc porți, pentru că un pilon de poartă din stejar cântărește peste o jumătate de tonă și e nevoie de 5-6 oameni să-l întoarcă. Dar cioplesc troițe sau alte comenzi bisericești.”
Sabadiș Rodica - universul fascinant al podoabelor tradiționale
Artizana a prezentat creațiile sale, dezvăluind poveștile din spatele fiecărui motiv stilizat - de la simbolistica modelelor până la alegerea atentă a culorilor, fiecare detaliu având o semnificație profundă. Activitatea sa principală se desfășoară în atelierul din Baia Mare, dar Sabadiș Rodica organizează periodic acasă, la Remetea Chioarului, ateliere speciale dedicate copiilor din comunitatea locală, transmițând astfel această artă prețioasă noilor generații și păstrând vie tradiția.
Oana si Bogdan Groza - fondatori „Grădina din Deal"
O familie de tineri cu studii, absolvenți de facultate și cu joburi bune în Cluj, a decis să se întoarcă în Remetea Chioarului, în gospodăria bunicilor Oanei. Decizia nu a fost ușoară, Oana Groza, absolventă a două facultăți și a unui master, a renunțat la un job într-o multinațională pentru a se dedica culturilor de legume și fructe naturale, fără pesticide, și a preparatelor realizate după rețete tradiționale, transmise din generație în generație în această familie de producători pasionați. Cei doi tineri produc acum conserve de legume din solariile proprii, conserve de fructe și dulcețuri.
Anca Vălean - producător tăiței și paste
Anca Vălean ne-a așteptat cu un prânz autentic ce a inclus supa de pui cu tăițeii ei atestați tradițional, alături de alte specialități casnice care fac parte din gama de produse pe care le realizează. Anca Vălean a dezvăluit secretele meșteșugului său, inclusiv prepararea cipsurilor și pastelor prăjite crocante după rețeta proprie de familie.
Teodora și Alexandru Barabaș, panificație și ciuperci
Teodora și-a descoperit pasiunea pentru panificație în timpul pandemiei, când lipsa pâinii din magazine a determinat-o să înceapă să coacă acasă. Inspirată de o experiență în Suedia, unde a văzut cum micii producători locali își valorifică produsele, a renunțat la cariera de inginer de producție pentru a se dedica complet pâinii artizanale. A devenit cunoscută în comunitate ca „Dora, brutăreasa din Băița". Soțul ei, Alexandru, a transformat un eșec antreprenorial într-o nouă oportunitate: din hala destinată inițial procesării fructelor și legumelor a creat o fermă de ciuperci pleurotus. Casa lor este o replica a casei în care au trait în Suedia, de aceea locația este cunoscută drept Casa Suedeză.