Revoluția asta, a PPWR – noul regulament european privind ambalajele – nu ne aparține. Este inițiativa țărilor cu rate de reciclare considerabil mai mari decât a României. Dar România trebuie să facă eforturi pentru a ajunge din urmă acele performanțe în colectare și reciclare de ambalaje.
De aceea, prima revoluție la care am asistat cu adevărat a fost inaugurarea SGR sub administrarea RetuRO. Cu bune, cu rele, România are un sistem DRS(SGR) pe care alte țări vor fi nevoite să-l implementeze în următorii doi ani. Cel puțin așa spune PPWR. Despre situația la zi a colectării prin RetuRO a vorbit Anca Severin, Director de Marketing si Comunicare, RetuRO.
„Pe date estimate, vorbim despre peste 80 de milioane de ambalaje colectate în luna martie, practic vorbim despre o creștere de patru ori de la o lună la alta. Ne bucurăm că de la o zi la alta tot mai mulți români utilizează Sistemul Garanție Returnare. Începând cu luna februarie RetuRO a realizat primele tranzacții de vânzare a materiei prime către reciclatori pe toate tipurile de materiale și de atunci în fiecare zi RetuRO livrează zilnic comenzi pe fiecare tip de material. În discuțiile permanente pe care le avem cu reciclatorii, noi îi informăm săptămânal ce cantități estimăm că vom colecta și comenzile lor se raportează la aceste cantități”, a precizat Anca Severin, Director de Marketing si Comunicare, RetuRO.
În ceea ce privește rata de colectare raportat la ambalajele puse pe piață, Directorul de Marketing si Comunicare al RetuRO spune că aceasta a ajuns la 17%, în condițiile în care doar o parte din produsele aflate la raft poartă însemnul SGR.
„Peste 90 % din ambalaje provin din colectarea automată, derulăm în continuare campanii ample și pentru micii comercianți, astfel încât aceștia să adere în număr cât mai mare la sistem. Avem în prezent 31.000 de comercianți care au încheiat contractul cu RetuRO, pentru unii dintre ei într-adevăr procesul a fost mai dificil. De aceea, prin echipa noastră din call center, dar și prin cei peste 100 de oameni pe care îi avem în teren și care au vizitat până acum peste 18.000 de magazine din comerțul tradițional, încercăm să-i ajutăm pentru semnarea contractului și înțelegerea tuturor pașilor pe care au să-i facă. Există o nevoie de ajutor reală, deoarece SGR se bazează foarte mult pe zona digitală, fiind vorba de peste 80.000 de potențiali participanți la sistem, de un cumul uriaș de date, iar România nu este fruntașă la ceea ce înseamnă digitalizare”, a mai precizat Anca Severin.
În timpul discursului a fost redată o discuție telefonică cu responsabilul de magazin pentru Cooperativa de Consum Bărbătești, din județul Vâlcea, în care interlocutoarea solicita celor de la RetuRO întâlniri directe cu personalul RetuRO, deoarece majoritatea comercianților din comună s-au înscris în SGR în prima etapă, dar niciunul dintre ei nu a reușit să încheie contractul în format digital, confirmând astfel ceea ce Directorul de Marketing si Comunicare al RetuRO spunea mai devreme. Comerciantul a transmis către managementul RetuRO că au nevoie de mai multă transparență în relația cu aceștia, deoarece ambalajele respective rămân înregistrate pe stocuri, în loc de marfă.
„Ne bucurăm să constatăm că doamna de la Cooperativa de Consum Bărbătești și-a luat rolul în serios și este implicată în acest proiect. Sunt mulți comercianți mici pentru care contractul digital reprezintă într-adevăr o problemă. În același timp, semnarea a 80.000 de contracte olograf ar fi durat mult mai mult timp și ar fi necesitat resurse financiare și umane considerabil mai mari. În ceea ce-i privește pe comercianții cu dificultăți, noi am crescut capacitatea call center-ului, încercăm să implementăm și un sistem de call back, astfel încât cei care nu vor să vorbească cu un robot sau au așteptat prea mult să fie sunați de un operator uman. Pe de altă parte, cei 100 de angajați din teren vor acoperi toate locațiile de comerț tradițional până la jumătatea acestui an”, a adăugat Anca Severin.
Referitor la campaniile de promovare și conștientizare pe care RetuRO le-a lansat pe toate canalele, conform unui studiu Kantar realizat la finalul lunii martie, gradul de notorietate a Sitemului Garanție Returnare a crescut la 96% în luna martie, față de 90% în luna decembrie 2023. Unul din doi români au returnat ambalaje cu garanție cel puțin o dată până la finalul lunii martie.
Din perspectiva producătorilor de bere, Julia Leferman, Director Executiv la Asociația Berarii României a vorbit despre necesitatea ca berarii să primească acces la materia primă reciclată de pe lanțul economic în care membrii Asociației au investit în SGR.
„Accesul la materialul reciclat este un subiect de interes pentru toți producătorii, deoarece ei știu că pe lângă responsabilitatea de a colecta ambalajele vor avea, în viitorul apropiat, și obligația de a folosi material reciclat în noile ambalaje. Această obligație este deja reglementată pentru PET, dar așa cum a fost deja menționat aici această obligație vine și pentru alte tipuri de ambalaje. Discuțiile pe care le-am avut la nivel de sector au vizat tocmai modul prin care producătorii de bunuri închid bucla circularității. RetuRO, în calitate de administrator al SGR în România, asigură colectarea în regim necontaminat a ambalajelor pe care producătorii de băuturi le pun în circulație, mai departe, obiectivul final al producătorilor fiind de a putea folosi acest material reciclat pentru a-și atinge celelalte ținte. În zona aceasta este ultima verigă dintr-ul lanț de construcție a SGR, inclusiv în ceea ce privește fundația legislativă care stă la baza funcționării SGR”, a spus Julia Leferman, Director Executiv la Asociația Berarii României.
„Noi am spus încă de anul trecut că suntem deopotrivă interesați ca, îndată ce SGR începe să funcționeze, să avem și un cadru de reglementare sau un cadru operațional. Posibil să fie necesare ambele variante, astfel încât toți producătorii de băuturi care sunt parte din sistem să aibă acces preferențial la acest material colectat de către RetuRO. Vorbim despre un drept, nu despre o obligație. Au loc discuții între producătorii care sunt în acționariatul RetuRO, care acționează într-un interes comun de piață, cu managementul RetuRO și cu reprezentanți ai Ministerului Mediului, despre mecanismul prin care materialele rezultate din colectare și vândute către reciclatori să fie gestionate într-un sistem de contract tripartit, care să ofere producătorilor posibilitatea să cumpere acel material. Prima opțiune pentru materialul reciclat din industria băuturilor trebuie să fie ca acest material să se întoarcă spre această industrie și doar partea pentru care nu s-a exercitat opțiunea de achiziție să meargă către alte industrii, pe piața liberă de material reciclat. Consiliul Concurenței va avea și el un cuvânt de spus, astfel încât să creăm mecanismul legal prin care RetuRO să funcționeze cu scopul ca producătorii de băuturi să poată închide bucla circularității, iar materialul reciclat rezultat să fie disponibil pentru toți producătorii de băuturi care vor să apeleze la acest drept”, a mai spus Julia Leferman.
În primul panel de dezbateri, reprezentanții AFM au precizat printre altele că OIREP-urile și-au îndeplinit obligațiile de colectare asumate în anul anterior, în condițiile în care anul 2023 a fost unul destul de agitat din perspectiva reglementărilor și a relației OIREP-urilor cu Ministerul Mediului. Geanin Șerban, Președinte al Asociației OIREP Ambalaje, a venit cu detalii.
„Apreciem poziția AFM care foarte rar afirmă că datele raportate de noi au condus la atingerea obiectivelor pentru anul 2023 și avem convingerea că de la an la an, datele raportate de noi sunt din ce în ce mai exacte. Anul trecut, SGR-ul a fost vedeta tuturor conferințelor, mult entuziasm pentru faptul că prin intermediul SGR vom atinge țintele de colectare. Nimeni nu a mai ținut seama că exact în acel an, dar și în anii anteriori, OIREP-urile au fost cele care au asigurat atingerea obiectivelor de colectare. În egală măsură, acum SGR-ul are nevoie de susținerea tuturor, pentru că nimeni din sală nu cred că-și imagina că dacă raportezi gradul de colectare doar raportat la ceea ce se pune pe piață, fără să te raportezi la celelalte tipuri de ambalaje utilizate, n ureprezintă realitatea în ansamblu. Azi, se colectează, chiar în zona ADI-urilor (n.r. – Asociație de Dezvoltare Intercomunitară), cantități impresionante de ambalaje non SGR. Acesta este un pas bun, pentru că stocurile se vor epuiza și atunci comercianții vor împinge la raft produse în ambalaje SGR. Cu siguranță, începând cu luna iulie vom fi surprinși de gradul mare de colectare prin RetuRO. Pe de altă parte, ieri am participat într-un județ la o determinare de deșeu municipal. Trebuie să recunoaștem, calitatea ambalajului colectat prin SGR este net superioară calității ambalajelor sortate din deșeul municipal”, a precizat Geanin Șerban.
„Revenind la întrebarea dumneavoastră legată de starea OIREP-urilor în acest moment, evident suntem într-o etapă plină de provocări. Sunt creșteri ale obiectivelor de colectare impuse de Uniunea Europeană, atât pentru anul 2025 cât și pentru anul 2030. România a luat decizia de a crește obiectivele de colectare eșalonat, astfel am crescut obiectivul inclusiv pentru anul 2024. Din această perspectivă, funcționarea SGR are un impact asupra activității noastre. Dar noi nu am considerat niciodată SGR ca și competitor, înțelegem că producătorii vor să-și atingă obiectivele, inclusiv cele privind utilizarea materialului reciclat. Suntem atât noi, cât și SGR-ul, pârghii ale aceluiași producător pentru a-și atinge obiectivele. Antevorbitorii mei au amintit de PET, eu pot spune că inclusiv la sticlă, cantitatea cea mai mare provenea din sticlele de băuturi și mai puțin din borcane sau din alte ambalaje non SGR. Sunt provocări destul de mari, iar soluțiile nu vor veni dintr-o singură direcție. Cred că trebuie să luăm în calcul din nou taxa de depozitare, astfel încât materialele să nu mai fie direcționate către groapa de gunoi. Mai trebuie discutat și despre cum se recuperează această taxă de depozitare de către cei care vor dori să colecteze separat deșeurile, dar și de implementarea acelui principiu - plătești cât arunci, despre care tot discutăm dar nu avansăm”, a mai spus Geanin Șerban, președintele Asociației OIREP Ambalaje.
Ultimele săptămâni au fost marcate de o serie de comunicări în social media sau chiar în presă privind modul în care funcționează RVM-urile.
Un reportaj pe această temă arăta un consumator furios că aparatul nu preia mai multe ambalaje non SGR, în timp ce altul era nemulțumit de faptul că aparatul este plin. Despre responsabilitatea privind funcționarea RVM-urilor amplasate la comercianți a vorbit la Ambalaje 360 Dorin Mihai, Director General, TOMRA Collection România.
„Sistemul SGR evoluează, numărul de ambalaje colectate crește de 10 ori în februarie, de 4 ori în martie și în același timp solicitările asupra operatorilor de RVM-uri cresc în aceeași măsură. În februarie, când creșterea a fost de 10 ori, am început să discutăm cu retailerii despre aceste probleme. Am resimțit direct această evoluție, prin numărul de apeluri și de solicitări de la retaileri. Ei sunt cei care administrează funcționarea aparatelor de colectare. Dar există în acest moment o calibrare de care sunt responsabili toți operatorii din piață: producătorii de echipamente, producătorii de bunuri, retaileri și consumatori. Anumite disfuncționalități sunt generate de date incorecte sau greșite, erori umane privind caracteristicile tehnice ale celor peste 30.000 de ambalaje ce fac parte din acest sistem. Aceste date eronate pot determina respingerea ambalajului la RVM. Sunt mai multe situații care pot conduce la un blocaj”, a spus Dorin Mihai, Director General, TOMRA Collection România.
„Creșterea intensității de colectare implică un ritm mai alert de golire sau înlocuire a cuvelor în RVM de către comerciant. Avem sute de erori în colectare zilnic, care spun că aparatul trebuie golit. Dar mai sunt și motive care țin de modul în care consumatorii au învățat să colecteze și să returneze aceste ambalaje. Consumatorii încă nu știu să folosească în mod corespunzător echipamentul, chiar dacă sunt scrise instrucțiuni. Consumatorul este obișnuit să-l arunce la coș cu viteză. Acum trebuie să-l introducă într-o fantă, trebuie să verifice dacă are siglă sau nu, să verifice dacă mai are lichid în el... Azi sunt în medie 250-300 de mii de consumatori pe zi care utilizează RVM-urile. Numărul lor crește de la o zi la alta”, a mai precizat Directorul General al TOMRA Collection România.
„Revenind la responsabilități, aparatul trebuie golit, trebuie curățat de comerciant. Apoi, dacă sunt probleme tehnice, atunci este responsabilitatea noastră să intervenim într-un timp cât mai scurt. Dar folosim și metode digitale prin care putem rezolva remote aceste situații și este o preferință a ambelor părți să rezolvăm cât mai repede astfel de situații”, a mai spus Dorin Mihai.
Citește și:
Revoluție pentru evoluție - Ambalaje 360˚, ediția III-a, 2024
Obiective europene, realități regionale
Inovația în ambalaje - despre ecodesign și eficiență economică
