Deputatul liberal Mircea Fechet, fost ministru al mediului, a depus în parlament cu două zile în urmă ”Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje” cu numărul BP532/27.10.2025, prin care intenționează să extindă lista ambalajelor ce vor fi colectate de Sistemul Garanție Returnare începând cu 1 ianuarie 2027.
Ambalajele vizate prin această propunere legislativă sunt borcanele din sticlă(indiferent ce tip de capac au), ambalajele pentru borș și oțet, precum și a ambalajele pentru cafea sau produse pe bază de cafea ready to drink.
Interesant este că tot liberalul Mircea Fechet, în calitate de ministru al mediului, a căutat să justifice timp de peste doi ani – cât a durat implementarea proiectului SGR – de ce borcanele pentru legume și fructe conservate nu pot fi introduse în sistemul SGR. Dar, așa cum se precizează și în expunerea de motive a proiectului legislativ, ”Această măsură urmărește alinierea cadrului legislativ național la prevederile Regulamentului UE 2025/40 privind ambalajele și deșeurile din ambalaje(PPWR) – care înlocuiește Directiva 94/62/CE – și la Directiva (UE) 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului(SUPD – Single Use Plastic).”
Introducerea ulterioară a acestor tipuri de ambalaje în Sisdtemul Garanție Returnare crește baza de companii ce vor datora bani către RetuRO pentru colectarea ambalajelor lor, dar în același timp crește și numărul de companii ce vor finanța SGR fără a participa la adoptarea deciziilor privind funcționarea sistemului, alături de Berarii României, ANBR și AMRCR – Asociația Marilor Rețele de Retail din România și Ministerul Mediului.
Intră ambalajele reutilizabile în SGR? Ce impact are această modificare?
Tot în expunerea de motive, fostul ministru al mediului concluzionează că ” Extinderea SGR la ambalaje primare reutilizabile reprezintă o măsură esențială în atingerea obiectivelor naționale și europene privind reducerea deșeurilor, creșterea ratei de reciclare și consolidarea economiei circulare.” De asemenea, documentul prevede ”stabilirea obiectivelor anuale minime privind ponderea ambalajelor reutilizabile în totalul ambalajelor gestionate de SGR”.
Practic, cea mai importantă modificare adusă de proiectul legislativ nu este introducerea unor noi ambalaje în SGR, cât transformarea acestuia pentru a colecta și ambalaje reutilizabile.Prezent la conferința Ambalaje 360 – Packaging New Generation, pe care PIAȚA a organizat-o în luna aprilie, Mircea Fechet – pe atunci în ultimele luni de mandat ca ministru al mediului – a menționat intenția de a include ambalajele reutilizabile în SGR, dar operatorii din industria FMCG au pus afirmația pe seama campaniei electorale ce urma.
Ambalajele reutilizabile se referă preponderent la ambalajele din sticlă. Conform ultimei raportări RetuRO, privind colectarea și reciclarea sticlei în primele nouă luni din anul 2025, au fost colectate 793.988.539 ambalaje din sticlă și au fost predate pentru reciclare 203.876 de tone din acest material. Prin introducerea borcanelor în sistemul SGR, numărul ambalajelor din sticlă cu simbolul RetuRO ar depăși 1,2 miliarde.
Pentru un obiectiv anual minim de 20% ambalaje reutilizabileprin sistemul SGR(atenție – proiectul legislativ vorbește de ambalaje reutilizabile prin SGR, exceptând ponderea de ambalaje reutilizabile pe care producătorii le livrează către Horeca și le recuperează la următorul transport), RetuRO ar trebui să colecteze, sorteze și redistribuie către producători și importatori un număr de minim 240 milioane de ambalaje din sticlă intregi. Asta înseamnă practic o linie de business cu totul nouă, pornind de la colectarea diferențiată, până la logistică separată, sortare și depozitare în scop de distribuție. Nu în ultimul rând, acest process ar presupunerea transportul lunar a 20 de milioane de ambalaje goale de la RVM-uri la stațiile de sortare și apoi la procesatorii care le-au pus pe piață.
Costuri mari, în loc de chibzuință
Procesul de introducere a ambalajelor reutilizabile în SGR începând cu 1 ianuarie 2027 presupune investiții majore din partea tuturor operatorilor de pe lanțul alimentar, într-un an 2026 care se arată oricum extrem de provocator în ceea ce privește consumul, costurile, prețurile și inflația.
Conform datelor furnizate de Ecoteca, RetuRO operează colectarea printr-un număr de 6.637 aparate de colectare de tip RVM. Toate aceste RVM-uri, încă neamortizate de comercianții îmn proprietatea cărora se află, vor trebui modificate sau, în mute cazuri, înlocuite cu unele mult mai mari, pentru a asigura spațiu de depozitare suficient pentru ambalajele din sticlă ce nu vor mai fi comasate prin spargere. Toate aceste modificări ale aparatelor de colectare înseamnă costuri uriașe pentru retaileri, iar anul 2026 nu se preconizează a fi un an fiscal destinat investițiilor în infrastructura de colectare. Tot Ecoteca ne arată în grafic distribuția RVM-urilor la nivel național, și aici pot fi discuții fără final cu privire la optimizarea rutelor de transport, astfel încât ponderea ambalajelor reutilizabile să fie și rentabilă din punct de vedere economic.
Pe lângă costurile cu infrastructura de colectare suportate de retaileri, pentru producători creșterea ponderii ambalajelor reutilizabile reprezintă o povară greu de susținut în 2026. În primul rând, această creștere vine cu tarife mai mari pe care producătorii trebuie să le plătească către RetuRO, pentru colectarea și sortarea propriilor ambalaje. Aceste costuri ar putea fi mai mari decât achiziția de ambalaje noi, ceea ce presupune o presiune pe cost/produs și o creștere a prețurilor la raft, creștere ce se va reflecta în inflație. În al doilea rând, creșterea ponderii ambalajelor reutilizabile înseamnă achiziția de noi linii de curățare/sterilizare a ambalajelor recuperate, iar aceste investiții se amortizează tot prin transferul lor în prețul la raft.
Nu în ultimul rând, introducerea unor noi ambalaje în Sistemul Garanție Returnare și stabilirea unui plafon minim de ambalaje reutilizabile în portofoliul SGR va diminua și mai mult cota de piață a OIREP-urilor, organizații de preluare a responsabilității producătorilor deja afectate cu o reducere a pieței de 25-27% prin funcționarea SGR.
Toate aceste costuri vor face ca negocierile din comisiile de specialitate din Parlament să fie foarte dure, pentru proiectul de lege propus de Mircea Fechet.