Sanctiunile economice impuse Rusiei pentru implicarea in conflictul din Ucraina si pentru anexarea abuziva a Crimeei au declansat masuri economice fara precedent din partea Rusiei. Pierderi sunt inregistrate in ambele tabere aflate in „conflict economic”. Exista insa si castigatori care profita acum de caile ramase libere in comertul mondial cu produse agro-alimentare.
Embargoul vizeaza tarile care au impus sanctiuni Rusiei in contextul crizei din Ucraina. Sunt supuse acestuia: SUA, tarile Uniunii Europene, Canada, Australia si Norvegia. Germania, care a avut un rol important la decizia UE de a impune sanctiuni Rusiei, este foarte afectata, fiind unul dintre cei mai mari exportatori de carne si produse lactate ai blocului de tari europene supuse embargoului. Cel mai nordic stat al SUA – Alaska – intampina mari probleme in exportul de peste, ca urmare a embargoului rus. Si alti mari exportatori, in principal de fructe si legume, precum Polonia si Olanda, resimt puternic impactul embargoului.
Exceptie de la embargo fac Elvetia, pentru ca nu a participat la sanctiunile impuse de occidentali Rusiei dupa anexarea Crimeei, Serbia, care a refuzat sa aplice sanctiunile stabilite la Bruxelles desi se afla in negocieri de aderare la UE, Belarus, stat desprins din fosta Uniune Sovietica, dar si Turcia, tara care vede in aceasta criza o imensa oportunitate de a arata Europei ca, daca nu este dorita in interiorul Uniunii, poate gasi solutii alternative de dezvoltare economica.
In decretul privind „masuri economice specifice vizand asigurarea securitatii Rusiei”, Putin subliniaza ca durata interdictiei ar putea fi modificata „daca este nevoie”, lasand sa se inteleaga ca Moscova ar putea reveni asupra deciziei in cazul unei relaxari a pozitiei Occidentului. Rusia este importatoare neta de produse agro-alimentare, aproximativ 40,7% din consumul de produse agroalimentare fiind asigurat din importuri. Valoarea importurilor in acest domeniu reprezinta aproximativ 43,7 miliarde de dolari anual, iar exporturile au o valoare de 15,3 miliarde de dolari, potrivit ultimelor statistici oficiale publicate de Pravda si Ria Novosti. Merele, bananele, rosiile, cartofii, laptele si produsele din lapte, carnea si pestele au ponderea cea mai importanta in importurile de produse agro-alimentare realizate de Rusia.
CE EFECTE ARE ACEASTA MASURA IN RUSIA
Din valoarea totala a importurilor agro-alimentare realizate de Rusia, 24,39 miliarde de dolari reprezinta importuri de alimente si cereale contractate anul trecut din tarile supuse embargoului actual, conform unui raport realizat de Organizatia Mondiala a Comertului. Asta inseamna ca, raportat la valoarea totala a consumului anual de produse agro-alimentare din Rusia, un sfert este supus embargoului.
Ministrul rus al Agriculturii, Nikolai Fiodorov, a avertizat ca Moscova va fi nevoita sa cheltuiasca miliarde de dolari in anii urmatori pentru a acorda subventii fermierilor, astfel incat Rusia sa se poata descurca fara alimentele din import. Oficialul a mentionat, in cadrul unui interviu acordat postului de televiziune Rossiya 24, ca embargoul impus produselor alimentare din SUA, Uniunea Europeana, Norvegia si Australia va afecta bugetul si consumatorii.
Rusia a inregistrat in ultimii patru ani a patra cea mai mare crestere a vanzarilor in retail pe plan mondial, cu o crestere de 61%. Pentru retailul de produse alimentare, cresterea este evaluata la 57,8% in perioada 2010- 2013. Adoptarea embargoului pentru produsele alimentare, cu efect direct si imediat asupra preturilor, va inversa aceasta tendinta si va conduce la o diminuare a consumului. Primele semnale au aparut de la Uniunea Societatilor de Pescuit din Rusia, care a avertizat ca din cauza embargoului, pretul pestelui va continua sa creasca, iar statul nu se poate opune acestei tendinte. Directorul Uniunii a atras chiar atentia ca statul nu are nicio putere in a stapani preturile aparute ca o consecinta a respectivului embargo. Ca urmare, ele vor evolua independent si haotic. Si pretul cerealelor pentru panificatie a crescut cu peste 19% fata de pretul de referinta de la 1 iunie. In cazul cerealelor, conflictul Rusiei cu Ucraina are un impact direct, o parte din importuri provenind din regiunea estica a Ucrainei, cunoscuta sub numele de Novorossiya sau Noua Rusie. De fapt, aceasta regiune realizeaza un sfert din produsul intern brut al Ucrainei, fiind considerata zona de interes strategic atat de catre ucraineni, cat si de rusofonii din Crimeea.
CE IMPACT ARE EMBARGOUL ASUPRA ECONOMIEI UNIUNII EUROPENE
Embargoul Rusiei asupra importurilor de alimente din Europa, ca parte a raspunsului sau la sanctiunile economice ale Uniunii Europene din cauza crizei din Ucraina, ar putea costa UE 5 miliarde de euro pe an, conform unui document intern al Uniunii obtinut de Reuters. Impactul total al embargoului, luand in calcul si efectele colaterale determinate de falimente ale companiilor mici, somaj si asistenta sociala, se ridica la 12 miliarde de euro.
Uniunea Europeana si-a activat o plasa de urgenta si a anuntat ca ii va sustine pe producatorii de fructe si legume cu un buget estimat la 125 de milioane de euro. Dar Comisia Europeana a suspendat ajutorul financiar acordat fermierilor europeni afectati de embragoul rusilor pe exportul de produse agricole la numai 10 zile de la lansare. Valoarea in bani a solicitarilor pentru subventii la unele produse este de cateva ori mai mare decat valoarea anuala a schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeana si Rusia. Polonia a fost acuzata pentru aceste “exagerari”. Banii trebuiau sa fie folositi la compensatii pentru producatorii de fructe si legume perisabile. Fermierii polonezi au inaintat peste 87% din totalul cererilor pentru ajutoarele financiare si au cerut dublu, din totalul exporturilor europene in Rusia, de conopida, broccoli si salate.
Embargoul pe productia agricola europeana impus de Rusia a impins si mai mult Europa spre prapastia deflationista. Exporturile europene de produse agricole interzise, acum, de Rusia, reprezentau 5,8% din exporturile agricole ale Uniunii. Stocurile generate de embargo au condus la o prabusire a preturilor in primele zile de aplicare a lui. Astfel, pretul rosiilor a scazut cu 63% pe pietele engross din Olanda, ciupercile s-au ieftinit cu 57%, la fel si castravetii si conopida. Merele, perele piersicile si nectarinele au scazut la jumatate din pret. Preturile la alimente au inceput sa scada cu doua luni inainte de embargoul rusesc, ca urmare a scaderii inregistrate de materiile prime agricole pe pietele internationale. Toata lumea se asteapta ca acestea sa scada si mai mult, in timp ce oficialii de la Bruxelles cautau solutii, fie sa gaseasca alte piete de desfacere, fie sa adopte masuri pentru incurajarea cresterii consumului.
La inceputul lunii septembrie, Banca Centrala Europeana a redus ratele dobanzilor la un nou record minim si a anuntat ca va incepe sa cumpere titluri de valoare garantate cu active pentru a stimula cresterea economica din zona euro, zona care este pe punctul de a reintra in recesiune. Pe de alta parte, FED-ul este in plin proces de lichidare a achizitiilor sale de active lunare si calculeaza nivelul la care isi va ridica rata dobanzii de referinta.
CUM SE SCHIMBA HARTA COMERTULUI CU ALIMENTE
La inceputul anului 2014, economistii europeni isi faceau griji ca cea mai mare lovitura pentru economia europeana ar fi cresterea preturilor la gazele naturale. Acum, marea problema o constituie productia alimentara care genereaza abundenta dar si inflatie, fiind foarte ieftina.
Cine castiga
Brazilia - Presedintele rus Vladimir Putin a lansat un apel catre autoritatile braziliene, la doar o zi de la instituirrea embargoului, apel prin care solicita o intensificare a exporturilor de fructe exotice, cafea si cacao catre Rusia. Apelul lansat catre Brazilia, in calitate de membru BRICS, face referire si la alte tari din America de Sud pentru a-si grupa actiunile comerciale impreuna cu Brazilia si, astfel, sa suplineasca o parte din produsele ce nu mai intra pe piata din Rusia dinspre SUA si Uniunea Europeana cu alte produse similare sau cu produse de substitutie.
Egipt – Punctul cheie pentru traderii rusi de cereale si seminte oleaginoase, Egiptul, va beneficia de un volum mult mai mare de tranzactii realizate pentru importurile rusesti. In plus, Egiptul a fost solicitat de autoritatile ruse, alaturi de Brazilia si China, sa se alature eforturilor de reducere a impactului embargoului asupra pietei alimentare rusesti, prin cresterea exporturilor de alimente, in special cereale, fructe si peste.
China – Relatiile apropiate dintre regimul de la Beijing si si cel de la Kremlin au sansa de a stabili noi baze comerciale in aceasta perioada. Ministrul rus de externe a inaintat deja oficialilor chinezi o solicitare de sustinere pentru contracararea efectelor embargoului alimentar. Rusii solicita Chinei sa intensifice exporturile de produse alimentare pana la valori apropiate de 10 miliarde de dolari, in special prin exporturi de carne si peste, produse pentru care se pot gasi mai greu substituenti.
Georgia – Georgia ar putea sa aiba de castigat din incalzirea relatiilor cu Rusia, care a impus un embargo comercial asupra fostei republici sovietice dupa razboiul ruso-georgian din 2008. Moscova si-a relaxat deja restrictiile asupra importurilor pentru o serie de produse alimentare si agricole din Georgia. Georgia a fost una dintre tarile semnatare ale acordului de liber-schimb cu UE din iunie, alaturi de Ucraina si Republica Moldova.
Serbia - „Serbia nu se va alatura sanctiunilor impuse de Uniunea Europeana Rusiei, chiar daca autoritatile de la Belgrad vor continua negocierile de aderare la blocul comunitar, a declarat premierul sarb Aleksandar Vucic”, transmite Bloomberg, citat de Mediafax.”Nimeni nu ne-a intrebat in legatura cu aceste sanctiuni, cand au fost introduse. Apartenenta la UE este obiectivul nostru strategic, dar in acelasi timp nu am impus si nu vom impune sanctiuni Rusiei”, a spus premierul sarb. Vucic a mai spus si ca Serbia ia foarte in serios mesajul ca statele candidate trebuie sa se abtina de la explorarea unor noi oportunitati comerciale cu Rusia, dupa ce autoritatile de la Moscova au interzis importurile de alimente din UE. „Ne asteptam ca statele partenere sa se abtina de la masuri care sa profite de noile oportunitati de comert. Serbia ar trebui sa-si alinieze politicile economice cu cele ale UE, pana la momentul aderarii”, a declarat Peter Stano, purtator de cuvant al Comisiei Europene.
La numai o saptamana de la declaratiile premierului sarb, Rusia a ridicat interdictia impusa importurilor de produse lactate provenind de la doua firme din Serbia, intr-o aparenta tentativa de atragere a candidatului la aderarea europeana in miscarea de sfidare a Occidentului practicata de Moscova.
Serbia, care a inceput negocierile de aderare la UE in ianuarie, a marit vanzarile de alimente in Rusia cu 68%, in primul semestru, la 117 milioane de dolari, fiind posibil ca pana la sfarsitul acestui an sa atinga 300 de milioane de dolari, potrivit Camerei de Comert din Belgrad.
Ungaria(?) – Deschiderea manifestata de Kremlin fata de importurile de lapte si produse lactate din Serbia ar putea avea si un castigator indirect – Ungaria, tara membra a Uniunii Europene. Dar premierul ungar Victor Orban s-a opus public sanctiunilor economice impuse Rusiei, si oficialii de la Kremlin apreciaza o astfel de atitudine. Ungaria este exportator de lapte si produse lactate in Serbia, ceea ce face si mai simplu un astfel de parteneriat tacit.
Turcia - Turcia vrea sa-si creasca exporturile de produse alimentare spre Rusia, actiune ce ar permite Turciei sa-si reduca deficitul balantei comerciale care se ridica la aproximativ 20 de miliarde de dolari anual si de asemenea ar permite sa compenseze pentru reducerea cererii venita de pe piata din Uniunea Europeana, cea mai mare piata de export a Turciei. „Aceasta situatie ar putea fi 100% pozitiva, trebuie sa profitam de aceasta oportunitate. Rusia poate consuma tot ceea ce noi putem produce”, a declarat vice-presedintele Camerei de Comert din Istanbul, Ahmet Ozer.
Anul trecut Turcia a vandut Rusiei produse in valoare de sapte miliarde de dolari, iar Ahmet Ozer estimeaza ca anul acesta ar putea avea loc o crestere de 25% daca Moscova se va indrepta spre Ankara pentru bunurile pe care anterior le importa din Australia, Canada, Norvegia, SUA si statele membre UE. Wall Street Journal avertizeaza insa ca cresterea exporturilor spre Rusia ar putea avea un efect negativ in dezvoltarea relatiilor dintre Ankara si Bruxelles, in special avand in vedere ca UE si-a exprimat deja ingrijorarile cu privire la cresterea exporturilor spre Rusia din partea unor tari precum Brazilia si Egipt, in conditiile in care acestea pot reduce impactul sanctiunilor occidentale impuse Rusiei.
Belarus - Tara membra a Uniunii Vamale, Belarus importa somoni si pastravi din Norvegia, pe care societatile de profil ii prelucreaza, iar dupa schimbarea astfel a codului de identificare fiscala ii exporta in Rusia, cu alte coduri si fara nici un obstacol privind embargoul aplicat tarilor europene. Numai in prima saptamana a lunii septembrie, exportul de somon proaspat din Norvegia in Belarus a crescut brusc de trei ori, ceea ce se reflecta si in exporturile de somon prelucrat din Belarus in Rusia. Toate acestea se petrec in conditiile in care exporturile oficiale din Norvegia in Rusia au scazut vertiginos. Astfel, numai la fructe de mare exportul pe luna august 2014 a scazut cu 82% in raport cu cel efectuat in aceeasi perioada a anului 2013, ca urmare a politicilor restrictioniste rezultate din embargo. In urma acestei actiuni, piata rusa s-a lipsit numai in septembrie de 450 de mii tone de peste din import. Rusia este al treilea mare importator de somon norvegian din lume, preluand in luna iulie 2014 un total de 9% din exporturile norvegiene, in valoare de 54 de milioane de dolari.
Cine pierde
Germania – Germania era unul dintre principalii parteneri ai Rusiei pentru importurile de carne, lapte si produse lactate din Uniunea Europeana. Valoarea schimburilor comerciale pentru aceste categorii de produse s-a ridicat, in 2013, la 1,17 miliarde euro. Embargoul impus de Moscova nu ridica insa mari probleme Germaniei, oficialii afirmand ca exista piete de desfacere alternative pentru o buna parte din aceste produse. Membrii cabinetului condus de cancelarul Agela Merkel sunt ingrijorati mai degraba de spectrul recesiunii pentru economia Uniunii Europene.
Olanda – cel mai mare exportator de legume catre piata ruseasca, Olanda, se confruta cu o dramatica reducere a preturilor pentru produsele proprii. Impactul acestei scaderi poate fi mult mai mare decat efectul embargoului asupra legumelor olandeze, estimat la aproximativ 780 milioane euro.
Polonia - Cel mai mare exportator de mere din lume, Polonia, a gasit in Germania piata alternativa pentru o parte din productia anului 2014, ca solutie pentru reducerea pierderilor generate de embargo. Totusi, desi exista aceasta piata alternativa, Polonia estimeaza pentru 2014 pierderi de 85 milioane de euro rezultate in urma embargoului.
Alte state membre ale Uniunii Europene - Embargoul rusesc a coborat preturile pentru produsele lactate finlandeze, pentru piersicile spaniole, pentru varza din Lituania si alte produse de acest gen. Pretul merelor din Cehia a scazut cu 70% iar fermierii italieni, spanioli si greci si-au vazut diminuate preturile la piersici si nectarine cu 50%. Polonia este cel mai mare exportator de mere din lume. Acum, are un record de productie. In 2013, peste jumatate din merele sale au fost exportate in Rusia. Federatia Sindicatelor Producatorilor Agricoli din Franta a estimat pierderi de aproximativ 500 de milioane de euro din cauza embargoului impus fructelor si legumelor, in timp ce oficiali ai Uniunii Europene au estimat la 12 miliarde de euro pierderile anuale totale ca urmare a embarogului rus.
Lituania si Letonia - Potrivit estimarilor Standard Bank, cresterea economiilor Lituaniei si a Letoniei va fi afectata anul acesta de interdictia ruseasca asupra importurilor de produse alimentare din UE – care include produse din cele doua state baltice. Cresterea economica din Letonia a incetinit la 2,6% in prima jumatate a anului, iar datele privind productia industriala si vanzarile din retail din Lituania au fost de asemenea slabe, ceea ce Standard Bank spune ca ar putea fi efectul perceptiei negative asupra conflictului din Ucraina.
SUA – Cel mai important exportator de carne de vita si cereale catre Rusia, SUA, este una dintre tintele principale ale embargoului impus de autoritatile de la Kremlin. Raportat la productia anuala de carne de vita, exporturile realizate catre Rusia nu reprezinta decat un procent din totalul exporturilor realizate cu carcase de vita. Mai sensibila este componenta exporturilor de cereale, pentru care piata internationala a reactionat deja prin scaderea preturilor, ca urmare a unor productii record obtinute pe glob.
SUA/Alaska - Cel mai nordic si mai mare stat american, Alaska, se confrunta cu probleme din cauza masurilor economice ale Rusiei. Politicienii din acest stat i-au cerut presedintelui american Barack Obama sa accelereze ritmul negocierilor astfel incat Rusia sa renunte la embargoul impus importurilor de peste.
Oficialii din Alaska vor ca, daca Rusia va interzice in continuare importul de peste din aceasta zona, si Statele Unite sa raspunda cu aceeasi moneda importurilor piscicole rusesti. Zece dintre companiile de profil din Alaska au cerut masuri impotriva acestui sector din Rusia, chiar mai dure decat cele impuse de Moscova. In anul 2013, Rusia a exportat peste in valoare de 328 de milioane de dolari in Statele Unite.
ROMANIA - PREA MULTE ALARME, PREA PUTINE MASURI CONCRETE
„Solutiile gasite de Uniunea Europeana pentru sustinerea tarilor afectate de embargoul impus de Rusia pentru importul de produse alimentare nu sunt satisfacatoare pentru Romania”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o conferinta organizata de Mediafax, avand ca tema agricultura. „Se pregatesc produse la preturi mult mai mici sa vina catre piete mari. Iar Romania este o piata mare. Cred ca solutiile care s-au gasit de aceasta data la nivel european nu sunt satisfacatoare nici pentru piata noastra, nici pentru alte piete”, a spus ministrul.
El a afirmat ca Romania nu exporta masiv in Rusia, deci nu a fost afectata direct. Dar indirect - prin faptul ca astfel de produse ar putea sa vina pe piata romaneasca la preturi de dumping -, industria alimentara ar putea fi afectata major.
Acesta a adaugat ca masura de 125 de milioane de euro propusa de Comisia Europeana pentru sprijinirea sectorului de legume-fructe a ajutat mai mult Polonia. „Vrem sa ajutam Polonia, dar ce facem cu celelalte state? Din cate am inteles, 85% din sume au mers catre producatorii din Polonia. Noi vom face tot posibilul ca intr-o forma sau alta, produsele care sunt in exces pe alte piete sa nu ajunga la preturi foarte mici in Romania. Solutii europene, dar si solutii nationale pe care le vom cauta in perioada urmatoare pentru a proteja producatorii”, a mai spus Daniel Constantin.
Dincolo de aceste declaratii menite sa „incinga” atmosfera si asa tensionata dintre producatorii din industria alimentara si buyerii marilor retele de retail modern, embargoul rusesc are ca efect generarea unei supraproductii cuprinsa intre 2- 5% pentru anumite categorii de produse, coform datelor Comisiei Europene pentru agricultura. Tot acest surplus risca sa invadeze pietele locale si sa creeze o presiune suplimentara pe preturile produselor alimentare, aflate oricum in cadere de la inceputul lunii iunie. Intr- un articol publicat de revista Piata in luna iunie si intitulat Scad preturile materiilor prime semnalam posibilitatea ca aceste scaderi sa fie insotite de o prabusire a preturilor in industria alimentara pentru anumite categorii de produse. Acest fenomen de scadere a preturilor s-a accentuat incepand cu sfarsitul lunii iunie – prima jumatatea a lunii iulie, cand indexul de preturi pentru produse alimentare monitorizat de Organizatia Mondiala a Comertului inregistra in zona intracomunitara o scadere de 3,75%, cea mai mare inregistrata in ultimii 11 ani.
Conform unei analize realizata de Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine, in 2010 Rusia s-a plasat pe locul 18 in ierarhia importurilor pe piata internationala, cu o pondere de 1,45% din totalul importurilor efectuate la nivel mondial. Iar printre principalele categorii de produse de care rusii au avut nevoie se numara carnea. Luandu-ne dupa datele din 2010, ultimele disponibile, Rusia poate „inghiti” din import produse din carne in valoare de peste 6,5 miliarde de dolari. Spre exemplu, rusii au cumparat de peste granite carne de vita in valoare de 2 miliarde de dolari, carne de porc praspata, refrigerata sau congelata de 1,92 miliarde de dolari sau carne de peste de 320 de milioane de dolari.
ROMANIA A EXPORTAT IN RUSIA, IN 5 LUNI DIN 2014, ALIMENTE SI CEREALE DE 70 MILIOANE DE DOLARI
Cat priveste exporturile romanesti de produse vegetale si alimentare pe piata rusa, acestea au luat un avant puternic in acest an, depasind cifrele totale pe intreg anul trecut. Concret, in primele cinci luni din acest an, Romania a exportat in Federatia Rusa produse vegetale si alimentare in valoare totala de 69,9 milioane de dolari, cu 26% mai mult decat in intreg anul 2013, reiese din datele Ministerului Economiei.
Intre produsele alimentare si vegetale din Romania care au ajuns pe piata rusa se numara cereale, fructe, seminte, zahar si produse zaharoase, conserve din legume si fructe, preparate alimentare diverse, bauturi alcoolice, dar si cacao. In 2013, Romania a exportat pe piata rusa cacao de un milion de dolari.
Totodata, Romania a exportat pe piata rusa, in 2013, cereale, fructe si seminte in valoare de 51,56 milioane de dolari, reprezentand 2,8% din totalul exporturilor romanesti catre piata rusa. Cele mai importante ca valoare sunt cerealele, din Romania fiind exportate anul trecut catre Federatia Rusa cereale in valoare de 45,6 milioane de dolari, potrivit datelor Ministerului Economiei.
|
PRIMELE 10 GRUPE DE PRODUSE EXPORTATE IN 2013 DE ROMANIA IN RUSIA - SAU UNDE MAI POATE PRIMI ROMANIA LOVITURI ECONOMICE DIN PARTEA RUSIEI
|
|
1. Vehicule, aeronave, vase si echipamente auxiliare de transport (33,75% din total exporturi catre piata rusa)
|
|
2. Masini si aparate, echipamente electrice si parti (25,72%)
|
|
3. Produse ale industriei chimice si ale industriei conexe (12,38%)
|
|
4. Marfuri si produse diverse (mobila, jucarii, jocuri) (5,08%)
|
|
5. Metale comune si articole (fonta, fier, otel, aluminiu) (4,85)
|
|
6. Materiale plastice si articole, cauciuc (4,08%)
|
|
7. Lemn, carbune de lemn, articole (3,98%)
|
|
8. Produse ale regnului vegetal 2,8% / valoare totala 51,56 milioane dolari (respectiv: fructe 1,5 milioane dolari, cereale 45,6 milioane dolari, seminte si fructe 4,4 milioane dolari)
|
|
9. Pasta de lemn 1,69%
|
|
10. Instrumente si aparate optice, medico-chirurgicale 1,59%
|
|
Sursa: Ministerul Economiei
|
