Principala tendinţă este către formate care reprezintă un up-sizing faţă de cele clasice – 0,66 litri sau 0,75 litri faţă de standardul de ani de zile al pieţei reprezentat de 0,50 litri. Această aşezare vine după ce în urmă cu 4-5 ani avusese loc tot în bere o promovare a formatelor de 0,33 litri, promovare resimţită nu doar în HoReCa, ci şi în spaţiul retailului modern.
Formatele mici au venit în primul rând în portofoliul mărcilor premium şi super-premium şi au răspuns atât nevoii de imagine – „sticlă mică”, cum a fost imediat „alintată” de consumatori, fiind considerată un reper de rafinament, calitate, bun gust pe principiul „esenţele tari se păstrează în flacoane mici” sau „calitate, nu cantitate”, - dar şi a celei de prospeţime, asigurând plăcerea de a savura o bere de calitate într-o cantitate care să îi permită să nu aibă timp să se încălzească sau să îşi piardă aciditatea dorită.
Prin aceste formate mai mici, producătorii au încercat şi o consolidare a imaginii berii, o creştere a popularităţii categoriei şi mărcilor în rândul consumatorilor tineri. Aceştia pendulează încă între categorii, iar nevoia de imagine şi de permanentă provocare prin nou este foarte sus pe scala cerinţelor lor, iar berea începea să rişte să piardă teren din acest punct de vedere în faţa altor alternative (cidru, ready mix-uri pe bază de alcool etc). De asemenea, au fost vizaţi şi cei care consumă în mod constant categoria, dar caută alternative care se axează pe calitate, îşi doresc (şi îşi permit) să plătească un preţ ceva mai mare pentru aceasta.
Din punct de vedere al ocaziilor de cosum, principalele vizate au fost, pe lângă HoReCa, și consumul de acasă (berea pentru plăcerea personală, berea pe care o deschizi la finalul zilei când ajungi acasă şi vrei să te relaxezi şi să îţi oferi un premiu după o zi plină), dar şi ocaziile de sharing, când se adună mai mulţi prieteni pentru un film, un meci sau un mic party împreună.
Formatele mari – 0,660 litri şi 0,750 litri – au intrat puternic în ofertele producătorilor, adresând mai curând consumatorii clasici ai categoriei, cei pentru care berea este o constantă în consum. Noile formate şi-au făcut loc în primul rând în consumul de acasă, în special varianta de 0,75 litri. Cantitatea răspunde nevoii unui consumator „antrenat” de bere pentru o cantitate optima în momentele de relaxare. Mulţi consumatori menţionează că îşi doresc atunci când ajung acasă „parcă mai mult decât o bere, dar nu neapărat două”. De asemenea, este şi o variantă potrivită pentru a fi împărţită în familie, în cuplu, permiţând „un pahar” în plus către a doua persoană. În această variantă de consum acasă, noile formate, în special cel de 0,75 litri, devin alternative la variantele „de cantitate” reprezentate de PET-urile de 2 litri sau 2+ litri. Deşi preţul este încă un element de diferenţiere puternic, iar oferta pe mărci nu este similară, faptul că varianta ambalajului NRB este văzută superioară din punct de vedere calitativ, îi aduce acesteia un potenţial de atractivitate indubitabil în ochii tuturor categoriilor de consumatori.
Treptat, formatele mari NRB câştiga teren şi pentru variante în afara casei, ameninţând tot formatele mari de PET.
Dacă din pesrpectiva consumatorilor lucrurile stau ca mai sus, din perspectiva producătorilor, există şi presiunea unor reglemantări noi legate de politica de reciclare şi returnabilitate, care vor încuraja probabil şi mai departe promovarea formatelor NRB în variante up-size.
Pentru băuturile răcoritoare sau apă, variante de tipul 0,6 litri în loc de 0,5 litri sau 1,1 – 1,25 litri în loc de 1 litru vin ca alternative care au „prins” foarte bine mai ales la segmentul tânăr (adolescenţi, studenţi). Ele răspund unor nevoi remarcate în obişnuinţele de consum ale acestor categorii: adolescenţii, de exemplu, tind să manifeste des un consum de tip sharing, o variantă de 0,6 litri on the go, fiind cosniderată de aceştia o alternativă bună pentru 2 persoane, faţă de 2 variante 0,5 sau 0,33 litri.
De asemenea, pentru acasă variantele 1,1-1,25 litri sunt alternative binevenite pentru 2-4 persoane, aducând un plus de „un pahar”.
Faptul că aceste cantităţi vin şi cu un preţ / item mai bun, este un alt plus deloc de neglijat, mai ales în rândul tinerilor.
Pentru apă şi alte alternative de tip apă cu vitamine, variantele între 0,5 - 1 litru sunt preferate de cei cu un stil de viaţă dinamic, sportiv (de genul: merg la sală, aleargă, fac drumeţii, merg cu bicicleta), fiind variante de cantitate care par a răspunde mai bine necesarului lor în aceste situaţii de consum. În general, sunt variante preferate pentru consumul în afara casei şi vin cu cerinţa unui ambalaj adaptat nevoilor de manevrabilitate şi uşurinţa de a bea „din mers”/din mişcare.
În ceea ce priveşte lactatele de băut, formatele noi sunt fie variante de consum individual on the go sau în afara casei – la serviciu, la şcoală – , răspunzând nevoilor generate de un stil de viaţă dinamic, mereu în mişcare, de tendinţa de a lua micul dejun sau o gustare „pe drum” sau la serviciu/şcoală şi de tendinţa ca această gustare să fie una cât mai sănătoasă, mai naturală.
În cazul laptelui, formatele mari (mai ales cele tip bidon) sunt o opţiune pentru consumul acasă, familiile cu mai mulţi membri (3+) şi în special cele cu copii până în adolescenţă, unde se consuma mult lapte, luând în calcul opţiunea cantităţii mai mari atât din perspectiva preţului, cât şi a nevoii de a salva timp – „o cantitate care să acopere optim întreaga săptămână”.
Sumarizând, se poate spune că resorturile care au susţinut formatele noi ţin pe de o parte de tendinţa de a petrece mai mult timp în afara casei (fie că vorbim de ieşiri în oraş, fie de activităţi în registrul dinamic-sportiv, fie de serviciu sau şcoală), de tendinţa către un stil de viaţă mai dinamic, mai alert, care presupune şi o nevoie de hidratare şi nutriţie corespunzătoare, dar şi de nevoia de socializare şi de sharing, toate dublate de o percepţie a unu raport pret-calitate sau pre-cantitate superioare cantităţilor „clasice”.
Citește și:
