Cresterea accizelor la alcool si tutun a redeschis disputele privind baza de colectare pentru aceste accize si evaziunea fiscala din acest sector. Recentele masuri fiscale, anuntate de Ministerul de Finante pentru anul in curs, au generat reactii din partea producatorilor.
Din datele oficiale reiese faptul ca, in anul 2011, colectarile la bugetul de stat doar din acciza la bere au inregistrat o valoare de 59,27% din totalul valorii obtinute pentru intreaga categorie de produse cu alcool accizabile, in acest timp media europeana fiind de 31,26%. Incasarile de accize la categoria bere, in 2012, au fost de 620 milioane lei, fata de cele 580 milioane lei din 2011. Aceasta masura urmeaza sa aduca venituri suplimentare la buget de circa 80 milioane lei, potrivit unui studiu de impact al Ministerului Finantelor Publice (MFP). Accizele la bere nu au mai fost majorate de cinci ani.
Constantin Bratu, director general Asociatia Berarii Romaniei, sustine ca “... este o masura care nu isi va atinge scopul. Impactul sau va fi unul negativ la nivelul veniturilor colectate la bugetul de stat, acestea scazand ca urmare a contractiei pietei, cauzata chiar de aceasta crestere de acciza”.
Berarii Romaniei considera necesara reducerea evaziunii fiscale la nivelul pietei bauturilor alcoolice, ceea ce poate aduce venituri suplimentare la bugetul de stat. Aceeasi problema a evaziunii o ridica si producatorii de bauturi spirtoase, dar si producatorii de tigari.
Nawaf Salameh, presedintele grupului de companii Alexandrion Grup Romania sustine ca “Evident, o alta consecinta a cresterii accizei este reprezentata de cresterea pietei negre. Un produs necontrolat fiscal dauneaza nu numai companiilor care respecta legea, ci si consumatorilor, care, in final, ajung sa consume produse de o calitate indoielnica, cu o provenienta necunoscuta, fapt care duce la cresterea costului statului cu serviciile de sanatate publica.
Intelegem nevoile statului de suprataxare dar, in acelasi timp, aceste masuri legislative trebuie dublate de reducerea evaziunii fiscale la nivelul pietei bauturilor alcoolice, ceea ce poate aduce venituri suplimentare substantiale la bugetul de stat“.
Presedintele grupului Alexandrion spune ca, istoric, cresterea accizei a avut doua rezultate vizibile pentru piata din Romania. “Primul rezultat este din pacate unul firesc si se traduce prin scaderea consumului de bauturi spirtoase, in conditiile in care taxele si accizele au fost resimtite in pretul final de vanzare. Cel de-al doilea rezultat il reprezinta migrarea consumatorului, si a pietei in general, catre bauturi cu o concentratie alcoolica mai mica de 40 grade. Aceasta piata, orientata pe un pret cat mai accesibil, a crescut foarte mult in ultimii ani si se datoreaza in special nivelului scazut de trai al romanilor, precum si impactului pe care criza economica l-a avut asupra consumatorilor” , a mai spus Nawaf Salameh.
Istoria evaziunii cu tigari – cel mai bun exemplu
Istoricul evolutiei evaziunii fiscale pentru produsele din tutun este relevant pentru fenomenul generat de cresterea preturilor la anumite categorii de produse. Prima crestere semnificativa a contrabandei a avut loc in 2006 cand, ca urmare a introducerii taxei pe viciu de 10 euro/ mie (consolidata ulterior in total acciza), contrabanda s-a triplat intr-un singur an, ajungand de la 5 la 15%. Daca vorbim despre ultimii trei-patru ani, nu putem omite anul 2009. Marirea accizei totale pentru anul respectiv a fost mai intai decalata de la 1 iulie la 1 aprilie, apoi s-a adaugat o noua majorare la 1 septembrie 2009.
La 1 ianuarie 2010 s-a produs inca o crestere, la care s-a adaugat influenta cursului valutar pentru calculul accizei, de peste 14%.
Asadar, in loc de o singura crestere a accizei, programata pentru iulie 2009, au fost trei majorari succesive, totalizand 24 de euro/mie, plus influenta cursului. A fost cea mai abrupta ascensiune a taxelor, care a dus la explozia preturilor cu circa 50% in doar noua luni. In acelasi timp, nu s-au inregistrat evolutii pozitive majore in economie sau in ceea ce priveste puterea de cumparare, astfel incat aceste cresteri de taxe sa fie sustenabile.
La acel moment, autoritatile au ales sa ignore exemplul Ungariei, care trecuse cu greu prin cresterea dramatica a contrabandei, de peste 30%, ca urmare a taxarii excesive. Rezultatul s-a vazut in ianuarie 2010, cand contrabanda a ajuns cel mai important jucator din industrie, cu 36,2% cota de piata. Statul a pierdut in 2010 circa 1 miliard de euro (cam cat avem de rambursat in 2013 la FMI), tinta de inflatie a BNR a fost ratata, vanzarile legale au scazut, producatorii au fost nevoiti sa opreasca temporar productia si sa faca reduceri de personal, iar autoritatile competente in combaterea contrabandei au fost obligate sa depuna eforturi considerabile pentru ca piata neagra sa scada. Era insa nevoie ca si politica fiscala sa sustina aceste eforturi.
|
Evolutia evaziunii fiscale cu tigari in raport cu valoarea accizei
|
|
|
In 2011 s-a transpus in legislatia nationala noua Directiva europeana privind taxarea tutunului, care prevede o tinta de 90 euro/mie, dar si o perioada de derogare de patru ani (pana in 2018) pentru noile state membre UE - greu incercate de eforturile anterioare imense de aliniere, pana in 2010, la 74 euro/mie. Invatand din lectia anterioara, Ministerul Finantelor a aprobat propunerea industriei, de stabilire a unui calendar care sa prevada cresteri graduale suportabile ale accizei, in fiecare an, in iulie, pana in 2018. Fiscalitatea a devenit astfel predictibila si coerenta. Acest calendar a reprezentat un element de normalitate pentru industria tutunului si a contribuit mult la scaderea contrabandei. Se poate spune ca toate autoritatile statului au actionat impreuna in ultimii ani pentru reducerea comertului ilicit cu tigarete. Iar rezultatele au fost cat se poate de bune, si pentru stat si pentru companiile din industrie.
Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova si Bulgaria, spune ca “in 2012, cei trei mari producatori de tigarete au platit numai din accize si TVA, la bugetul de stat, circa 3 miliarde de euro. Iar 2012 a fost anul in care am inregistrat o premiera notabila: pentru prima data de cand ne confruntam cu fenomenul contrabandei, comertul ilicit cu tigarete s-a mentinut constant pe parcursul unui an intreg, la aproximativ 13%.
Asadar, intr-un context in care autoritatile au depus mari eforturi pentru combaterea pietei negre, iar politica fiscala a fost coerenta, respectandu-se calendarul de majorare a accizei prevazut in Codul Fiscal, contrabanda s-a mentinut la un nivel apropiat de cel european (de circa 10%) “.
In prezent, piata abia absoarbe cresterea preturilor din ianuarie, generata de noul curs de schimb la care se plateste acciza (4,52, fata de 4,37 la BNR). O noua crestere, atat de apropiata in timp, ar putea avea consecinte, pentru ca preturile din Ucraina, Serbia, Moldova, sunt de 4 pana la 6 ori mai mici. Printre potentialele consecinte ale cresterii pietei negre mentionam scaderea incasarilor la buget, cresterea criminalitatii sau probleme legate de aderarea la Schenghen.
“Intelegem nevoia urgenta de bani la buget pentru politicile sociale anuntate recent. Insa, asa cum ne arata ceea ce s-a intamplat nu mai departe decat cu trei ani in urma, e bine ca politica fiscala sa fie gandita pe termen lung si pusa intr-un context mai larg (evolutia economiei, faptul ca Romania are cea mai intinsa granita externa a UE, tinta de inflatie a BNR s.a.m.d.)”, mai spune Gilda Lazar. Ea sustine ca in locul decalarii, ar fi fost, poate, mai intelept si mai si-gur sa creasca eforturile de combatere a contrabandei si sa fie imbunatatite prevederile legislative in acest domeniu, asa cum industria a propus in ultimul an in repetate randuri.
Cum este abordata problema accizelor la nivel european
Taxarea prin accize la nivel european este abordata diferit in statele membre. Accizele, si mai ales nivelul acestora, sunt parte a politicilor de stimulare a pietelor si incasarilor bugetare in trei state importante pentru productia de bere din Europa: Germania, Spania si Bulgaria.
In majoritatea statelor europene insa, orice masura fiscala, pe langa nevoia de a lasa companiilor ragazul necesar pentru a se adapta din punct de vedere financiar, trebuie sa aiba la baza o analiza atenta a oportunitatii ei raportata la contextul pietei, precum si a efectelor pe care urmeaza sa le produca.
In ceea ce priveste evaluarea efectelor cresterii accizei, trebuie ca statul sa tina cont de impactul cumulat al unei astfel de masuri pe intregul lant de productie - de la materiile prime folosite, trecand prin procesul efectiv de fabricare, pana la zona de distributie, promovare si comercializare.
Presedintele Asociatiei Berarii Romaniei, Constantin Bratu, spune ca „.. ar fi fost important de avut in vedere faptul ca odata cu calcularea in lei a accizei la bere, conform cursului stabilit anual de Banca Centrala Europeana, producatorii de bere au platit deja catre bugetul de stat cu 28% mai mult in 2012 fata de anul 2008, de pilda. Iar daca e sa ne raportam la nivelul actual al accizei, doar din aceasta transformare in moneda nationala, contributiile in lei la bugetul de stat ale producatorilor de bere in 2013, fata de anul 2008, vor fi chiar cu 50% mai mari”.
|
Numarul de minute lucrate la nivelul anului 2010 pentru a cumpara un litru de bere in retail
|
|
|
Bratu mai sustine ca „Nivelul anterior al accizei era corelat cu puterea de cumparare a romanilor, in conditiile in care veniturile orare brute ale romanilor sunt de sapte ori mai mici decat cele ale germanilor, de pilda, Germania fiind o tara care are un nivel de acciza apropiat de minimul european.
Daca traducem nivelul de accesibilitate al berii la minutele pe care un roman trebuie sa le munceasca pentru a-si cumpara un litru de bere, lucrurile nu stau cu nimic mai bine: un roman trebuie sa munceasca 24 de minute, fata de media europeana care este situata la 5 minute (grafic). Nu cred ca mai trebuie sa precizez ca orice depasire a pragului accesibilitatii romanilor la acest produs prin cresterea de taxe poate induce o contractie a volumului pietei, reflectata ulterior in scaderea nivelul incasarilor la buget.”
Directorul Asociatiei Berarii Romaniei spune ca Spania si Bulgaria mentin de cinci ani deja acelasi nivel de acciza, in timp ce Germania este la acelasi nivel de accizare de 13 ani si in mod evident acestea sunt state care in mod evident strategic au optat pentru o acciza intre 0,748hl- 0,787 /hl /1 grad, aproape de minimul european. Nimic nu este intamplator iar aceste politici sustinute pe termen lung au dat roade, cele trei state, carora li se adauga si Romania pana la inceputul acestui an, asigurand 40% din productia europeana de bere.