Mâine va avea loc o dezbatere publică în adevăratul sens al expresiei pentru discutarea modificărilor pe care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor le propune la Ordonanța Guvernului 21/1992 şi Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii. Reprezentanţii ANPC au stabilit ca dezbaterea pe modificările propuse să fie în adevăratul sens al cuvântului publică, în clădirea Academiei de Studii Economice, la această întâlnire fiind acceptaţi cei care s-au înscris pe site-ul instituției cu obiecţii şi/sau sugestii la respectiva propunere legislativă şi a căror activitate economică are legătură cu reglementările vizate spre a fi modificate.
Prin proiectul publicat de ANPC pe site-ul autorităţii se dorește modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, în sensul modificării regimului sancțiunilor, precum și instituirea unor norme care să protejeze consumatorii la achiziționarea de produse, astfel încât să nu fie afectate viața, sănătatea sau interesele economice ale acestora.
De asemenea, se propune modificarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. În nota de fundamentare a acestui proiect se precizează că „...se urmărește o mai bună protecție a consumatorului prin verificarea conformității produselor alimentare, astfel încât acesta să fie informat în mod corect, complet și precis și să aleagă produse și servicii în cunoștință de cauză”.
Ordonanţa ce va promova modificările propuse în proiectul legislativ ar aduce o serie de sancţiuni foarte severe la adresa comercianţilor, dar şi reguli şi sancţiuni severe pe adresa producătorilor care nu informează corect, complet și precis consumatorul prin informaţiile de pe eticheta produsului. În forma actuală a proiectului, sancţiunile sunt stabilite ca procent din cifra de afaceri, fiind cuprinse între 2% şi 4% din această valoare.
Propunerea ANPC a provocat îngrijorare în rândul retailerilor, în special printre cei mari. Asta pentru că neregulile ipotetice dintr-un punct de lucru s-ar putea răsfrânge asupra întregii companii. Dacă pentru un retailer din comerţul tradiţional o sancţiune de 2% ar putea fi mai mică în anumite cazuri decât o amendă clasică, având valoare prestabilită, două sancţiuni de 4% pot reprezenta însă echivalentul închiderii magazinului pentru o perioadă de 30 de zile.
În schimb, pentru un retailer cu sute de magazine, cu afaceri de 2 miliarde de lei, adică aproximativ 405 milioane de euro, o sancţiune pentru nereguli depistate la un punct de lucru ar avea o valoare minimă de 8 milioane de euro şi ar putea ajunge până la o valoare maximă de 16 milioane de euro. Cumularea unui număr de amenzi maximale pentru nereguli depistate în câteva puncte de lucru dintr-o reţea cu sute de magazine poate eroda, în anumite cazuri, în totalitate profitul companiei, ceea ce nu ar mai justifica desfăşurarea activităţii de comerţ.
În nota de fundamentare se specifică faptul că aceste sancţiuni aplicate la cifra de afaceri vor fi stabilite atât pentru cazurile specifice indicate de OG 21/1992 (cazuri care în prezent sunt sancţionate cu amenzi între 200 şi 100.000 lei), cât şi „...pentru încălcări repetate şi încălcări grave ale legislaţiei, prin care afectează interesele economice ale mai multor consumatori sau dacă fapta a avut ca urmare vătămarea sănătăţii sau a integrităţii corporale a unei sau mai multor persoane”. Aceleaşi sanţiuni ar urma să fie aplicate şi în situaţia în care retailerul nu a adus la îndeplinire măsurile dispuse în termenele şi condiţiile stabilite prin procesele verbale de sancţionare, ca urmare a rămânerii definitive a hotărârilor instanţelor de judecată. Se specifică în proiect faptul că aceste măsuri dispuse prin procesele verbale de constatare a contravenţiei se aplică la nivelul tuturor punctelor de lucru ale retailerului.
Proiectul propus de ANPC nu mai acordă retailerilor sancţionaţi posibilitatea de a achita doar jumătate din minimul amenzii astfel stabilite, aşa cum se proceda până în prezent.
Probleme concurenţiale – reţelele în franciză ar putea fi favorizate
Proiectul de modificare a OG 21/1992 și a Legii 363/2007 ridică şi anumite probleme legate de libera concurenţă, prin favorizarea retailerilor care au dezvoltat reţele de retail în franciză.
Astfel, în cazul neregulilor constatate de inspectorii ANPC la un comerciant francizat, amenda va fi aplicată persoanei juridice care desfăşoară activitatea de comerţ, adică francizatului, şi se aplică pentru cifra de afaceri a acestuia, adică pentru vânzările realizate într-un singur magazin. Astfel de sancţiuni se pot aplica pentru probleme legate de produse care au pus în pericol sănătatea sau integritatea consumatorilor. Dar produsele din reţelele cu magazine în franciză aparţin francizorului, nu francizatului. Proiectul nu specifică felul în care va fi rezolvată această problemă şi nici cum se va stabili dacă neconformitatea unui produs este din culpa francizorului sau a francizatului, presupunând că nu este din culpa producătorului. Asta înseamnă că amenzile aplicate unor astfel de retailerii ar fi mult mai mici pentru nereguli similare cu reţelele de retail care administrează zeci sau chiar sute de magazine.
Reputaţia – pusă la grea încercare de afişarea publică a sancţiunii
Reglementările noi propuse de ANPC ies din cadrul legislativ actual în ceea ce priveşte identificarea de către consumatori a comercianţilor sancţionaţi pentru nereguli. Dacă pînă în anul 2018, sancţiunile aplicate de Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor erau comunicate fără a preciza numele retailerului, a magazinului sau al producătorului sancţionat, pentru a nu afecta negativ reputaţia acestuia în faţa consumatorilor, în proiectul propus se prevede obligaţia ca retailerul sancţionat să afişeze pe uşa magazinului, timp de 30 de zile, sancţiunea primită şi motivul sancţionării. O astfel de măsură poate conduce la implicaţii economice grave, de la scăderea drastică a vânzărilor pentru un punct de lucru, în cazul reţelelor de retail, până la falimentul comerciantului, în cazul unui antreprenor din comerţul tradiţional.