Conferinţa „OPORTUNITĂŢI 2020” organizată de Piața în cadrul Clubului de Retail în perioada 9-11 octombrie la Hotel Alpin în Poiana Brașov a debutat cu dezbateri privind perspectivele de dezvoltare a industriei bunurilor de larg consum.
În deschiderea dezbaterilor, în sesiunea „Viitorul a început ieri”, au fost abordate evoluţiile pieţei bunurilor de larg consum din perioada anterioară, provocările şi ameninţările ce au perturbat operatorii din această piaţă, dar şi oportunităţile deschise de aceste provocări.
Bogdana Gheorghe, Managing Director RetailZoom, a prezentat tendinţele care prefigurează evoluţia pieţei aşa cum se desprind ele din analiza datelor de piaţă culese în ultimii ani, dar și direcția în care merg consumul și consumatorul după datele de vânzări colectate de la retaileri pentru primele opt luni din acest an.
Astfel, conform datelor Retail Zoom, industria bunurilor de larg consum a înregistrat în 2019 o creștere a vânzărilor de 6,1% în retailul pe format mare și de 5,1% în retailul în format de proximitate pentru locaţii existente la 1 ianuarie 2018.
„Small is the new BIG – aşa se traduce concluzia noastră, RetailZoom, în ceea ce priveşte analiza evoluţiei categoriilor monitorizate din comerţul modern pentru ultimii ani. Monotorizăm lună de lună aproximativ 180 de categorii, aproximativ 90.000 de produse. Cu alte cuvinte, am constatat o creştere a segmentelor mici, a specialităţilor, a propunerilor de produse ce aduc inovaţie nu doar prin produsul în sine (reţete cu totul noi), ci şi prin combinaţia de arome sau prin ambalaj”, a spus Bogdana Gheorghe.
„Am observat cu toţii apariţia unor segmente de categorii cu totul noi, ce s-au dezvoltat de la unul-două produse până ce au atins un număr trei-patru competitori puternici şi o creştere semnificativă a vânzărilor de la an la an. Şi iată doar câteva exemple: dezinfectanţii pentru rufe, şerveţele pentru captarea culorii (color catcher), apa minerală cu arome sau băuturile vitaminizate. Este o adevărată frenezie în rafturi, aproximativ 11% din cele 90.000 de produse monitorizate de RetailZoom sunt produse noi, iar din acestea doar 6,96% au fost comercializate în promoţii”, a precizat Bogdana Gheorghe, Managing Director, RetailZoom.
Calitatea vieţii, trendul pentru o viaţă şi o alimentaţie sănătoasă a devenit un alt generator al dezvoltării de produse ce aduc o contribuție suplimentară de pretenţii din partea consumatorilor şi, implicit, de propuneri de produse sănătoase în rafturile magazinelor. „O rezultantă directă a acestei preocupări se regăseşte în produsele bio, ce sunt deja prezente cu articole în lanţurile de magazine ce susţin dezvoltarea acestui segment. Cu toate acestea, deşi pare un segment mare, produsele bio reprezintă în totalul vânzărilor de alimente doar 1,2% în valoare. Dar dincolo de această valoare, categoria este foarte dinamică, iar ritmul de creştere este de 26% faţă de anul anterior. De fapt, o treime din categoriile monitorizate de noi au înregistrat creşteri double digit în primele opt luni. Ca o concluzie, segmentele mici, atunci când sunt cuplate bine atât de furnizori cât şi de către retaileri, încep să producă rezultate bune pentru ambele părţi”, a mai spus Bogdana Gheorghe.
Cum vede Cris-Tim evoluţia şi impactul acestor trenduri?
„Cred că important este să urmărim dinamica acestora, mai mult decât valorile la care au ajuns în acest moment. Este foarte important ca pe partea de nutriţie, noi, producătorii, să ieşim din zona de confort cât de repede se poate, pentru că România nu este un pionier al segmentului de nutriţie sănătoasă. Cu tot respectul, în România vinde ambalajul şi mai puţin ceea ce este în interiorul lui, sunt foarte multe exemple de produse în ultimul an ale căror vânzări au crescut numai datorită unor modificări de ambalaj sau a freneziei comerciale la raft, fără o îmbunătăţire funcţională a produsului. Astfel de creşteri nu le consider sustenabile”, a spus Călin Clej, Strategic Management Senior Consultant la Cris-Tim.
Acesta a punctat ceea ce au însemnat pentru Cris-Tim ultimii doi ani, de când a lansat „Eticheta Curată”. „Categoria mezeluri a fost una dintre cele mai dinamitate categorii din perspectiva indicatorilor nutriţionali şi a trendului pentru o alimentaţie sănătoasă. În 2017, compania a decis că va investi tot profitul operaţional obţinut în ultimii doi ani în tehnologii prin care să îmbunătăţească produsele. Practic, am decis că o să diminuăm profiturile pentru a creşte costul reţetei, având ca obiectiv final creşterea calităţii produselor. Din cele 86 de sku-uri pe care le avem, peste 90% sunt gluten free, cu certificare şi marcat pe produse. Acum, industria de mezeluri din România este cea mai fragmentată din Europa, dar şi cea mai dezvoltată. Spun asta pentru că aici există o zonă medie foarte dezvoltată în categorie, în timp ce în alte ţări cu alt specific de consum produsele din această categorie se împart între economy şi premium”, a mai precizat Călin Clej.
Reprezentantul Cris-Tim a anunţat, în premieră, lansarea siteului www.nimicascuns.ro , site pe care orice consumator poate învăţa să citescă eticheta curată ce însoţeşte produsele Cris-Tim. Pe această platformă, activată pe 10 octombrie, consumatorii pot gasi explicaţii detaliate cu privire la fiecare element din compoziţia produselor Cris-Tim, cu specificaţii privind rolul fiecăruia în preparatul respectiv.
Călin Clej a atras atenţia în cadrul conferinţei şi asupra provocărilor pe care le dezvoltă conflictele comerciale pe pieţele externe, amintind de conflictul comercial din primăvara acestui an dintre SUA şi China, prin care piaţa europeană a fost asaltată de cereri pentru carcase de porc. Astfel, nu numai că a crescut preţul materiei prime, dar a indus şi o criză a acesteia pe piaţa europeană pentru o scurtă perioadă de timp.
Pe de altă parte, Nicoleta Scarlat, Director de vânzări Eisberg România, a vorbit despre trendurile şi provocările de pe piaţa salatelor în România. „Pentru a şti în ce direcţie se îndreaptă piaţa salatelor, trebuie să-i cunoaştem puţin istoria. Eisberg este un grup de firme ce a început afacerea prin 1976, şi a intrat pe piaţa salatelor convenince prin 1980. Între timp s-a extins din Elveţia către Polonia, Austria, Germania şi România. Acum nevoile consumatorilor de 60 de ani coincid în materie de salate cu cele ale consumatorilor de 40 de ani, conform Top 10 tendinţe globale de consum. Ce îşi doresc, de fapt, consumatorii? Conform unor cercetări, gustul este ceea ce primează la consumator, urmat de sănătate şi ceea ce face acel produs pentru calitatea vieţii lui. Dacă ne uităm în coşul de cumpărături al românului, lucrurile stau altfel. Dacă întrebăm achizitorii de legume-fructe, la raionul respectiv de cele mai multe ori există banane şi... restul. Or, aceiaşi români au printre cele mai mici speranţe de viaţă din Europa, una dintre principalele cauze de deces fiind bolile sistemului circulator. Este o adevărată provocare să vinzi apă cu clorofilă în ţara în care cea mai bună legumă este porcul. Nu există la români ideea de a mânca o salată şi atît, obiceiurile de consum pun salata ca garnitură la ceva ce trebuie să conţină carne”, a spus Nicoleta Scarlat.
Directorul de vânzări de la Eisberg spune că, având în vedere obiceiurile de consum, au încercat să facă o mulţime de combinaţii de frunze de salată cu legume, să aducă pe piaţă dresinguri, crutoane şi alte produse menite să completeze un meniu echilibrat şi să dezvolte apetitul consumatorilor locali pentru salate.
„De la o jumătate de tonă de salate pe săptămână în 2004, din care cam 300 kilograme erau retururi, în 2008 am ajuns la 4 tone pe săptămână, iar în 2019 am ajuns la 25 de tone de salate pe săptămână în retail. Pare frumos, dar comparativ cu colegii mei din Elveţia, o ţară cu doar 8 milioane de locuitori, noi vindem de 20 de ori mai puţin. Este destul de dificil, pentru că ceea ce oferim noi, un produs sigur, proaspăt, fără culturi microbiologice, este greu de pus în valoare în faţa retailerului. Pe de altă parte, cred că şi costurile nu sunt calculate foarte corect. În România se uită foarte des de problemele care sunt pe piaţa forţei de muncă. Primim des întrebări care fac comparaţie între preţul legumelor de la piaţă şi preţul produselor oferite de noi, dar nu se ia în calcul faptul că produsele noastre au certifcare Global GAP, au nişte oameni în spate care fac analize, verifică produsul astfel încât acesta să corespundă din punct de vedere al siguranţei alimentare”, a precizat Directorul de vânzări de la Eisberg.
„Cred că piaţa de salate va urma piaţa europeană, cred că urmăm tendinţele globale, rămâne să vedem când ne vom alinia Europei”, a încheiat Nicoleta Scarlat.
În industria cosmeticelor, Retail Zoom arăta că o bună oportunitate de creştere s-a dovedit a fi segmentul de produse destinate bărbaţilor. Sergiu Gânscă, Manager Naţional de Vânzări IKA la cel mai important furnizor local de produse cosmetice, Farmec, spune însă că şi trendul natural, dar şi segmentul produselor antipoluare sunt în creştere pentru această categorie.
„Tendinţele de pe piaţa de cosmetice pot fi aşezate sub o umbrelă care poate fi denumită sofisticare. Frumuseţea naturală capătă noi înţelesuri, iar bărbaţii devin tot mai conştienţi de nevoile pe care le au prin metode specifice de îngrijire a pielii şi sunt mai activi în căutarea şi alegerea produselor. La modul general, consumatorii aşteaptă nişte soluţii specifice, îşi doresc direct rezultate, ca la salon, dar obţinute acasă, dacă se poate într-o cutie, dacă se poate imediat. De remarcat, România este a treia piaţă din Europa în ceea ce priveşte ritmul de creştere a pieţei de cosmetice”, a spus Managerul Naţional de Vânzări IKA de la Farmec.
Sergiu Gânscă spune că naturaleţea a devenit cea mai sofisticată şi râvnită valoare a omului modern. „Conform unui studiu realizat de Millward Brown în România, nevoia de produse cu ingrediente naturale este pe locul patru în alegerea unei creme de faţă. Conform unui alt studiu, 46% dintre consumatori preferă un brand altuia după criteriul ingredientelor naturale. Aproximativ 38% dintre cei chestionaţi consideră că factorul natural defineşte calitatea unui produs de îngrijire personală. Am remarcat că bărbaţii nu se documentează despre produsele de care au nevoie în magazine, aşa cum procedează femeile, şi de aceea comunicarea caracteristicilor şi performanţelor produselor cosmetice pentru bărbaţi trebui făcută cu foarte mare atenţie în toate mediile, pe toate canalele”, a mai spus Sergiu Gânscă.
ISRA Center a făcut recent un studiu pe consumatori şi a descoperit cîteva trenduri de consum. Monica Alexandru, Senior Client Service la ISRA Marketing Research, a făcut o analiză a trendurilor remarcate de antevorbitori pentru diverse categorii de produse şi a adăugat, ca tendinţă majoră, şi trendul de diluare a premiumizării, trendul gurmet, al cunoscătorilor care ştiu către ce să se îndrepte şi la ce să se uite pentru ca un produs să le deschidă noi orizonturi, dar şi ce înseamnă pentru români produsele artizanale, cele care vin de la producătorii locali.
„Sondajul făcut de noi în mediul urban a scos în evidenţă patru mari trenduri: premium, cosmopolit, conştient şi responsabilitatea, atât a consumatorului, dar şi a brandului sau a retailerului. Când românul vorbeşte despre mâncare vrea să se ducă spre echilibru, spre sănătate, dar încă este important să aibă o mâncare gustoasă. Când românul se gândeşte la dietă, cuvântul cheie este echilibrul. Apariţia şi creşterea clasei corporatiste a creat nişte trenduri, iar oamenii din clasa mijlocie se uită la aceştia ca la trendsetteri. Există această nevoie de premium chiar şi în clasele sociale mai modeste. Datele arată orientarea acestora către ambalaje mai plăcute, către un produs mai sănătos, mai bun calitativ, ceea ce indică faptul că premiumizarea se întinde acum şi către clasele cu un statut mediu”, a spus Monica Alexandru.
Ea a adăugat că în trendul cosmopolit se încadrează acel bărbat care îşi caută singur cosmetice, prezent în reţelele sociale, şi remarcă faptul că această categorie de consumatori încearcă să experimenteze, iar acest segment este format din corporatişti şi antreprenori. „Segmentul care formează trendul conştient este format din persoane care preţuiesc echilibrul şi nutriţia sănătoasă, iar aceste persoane pot fi şi din categoria celor cu venituri medii, cuprinse între 2.500 – 3.000 lei. Trendul responsabil porneşte de la ideea că eu sunt clientul unui brand, dar ce face el pentru mine? De aceea brandurile mari dezvoltă acum proiecte de CSR, pentru a se implica în viaţa comunităţilor şi a fi mai aproape de consumatori”, a mai precizat Monica Alexandru.
În încheierea primei sesiuni de dezbateri din Conferinţa Oportunităţi 2020, Mihai Bogoi, Marketing Manager Cris-Tim, a oferit în cadrul unei tombole trei sejururi pentru două persoane la Casa Timiş. Câştigătorii premiilor au fost Adrian Cârjan, de la Metro Cash & Carry, Laura Şerban, de la MPC Trade Marketing Services şi George Puia, de la Lagardere Travel Retail.
La Clubul de Retail din acest an au participat coordonatorii departamentelor de achiziţii din marile reţele comerciale şi ai celor mai mari comercianţi locali: Kaufland, Profi, Selgros, Cora, dm drogerie markt, Lagardere Travel Retail, Annabella, Diana, Paco.
Aproape 180 de top manageri din cele mai mari companii din Food Retail şi FMCG au participat la conferinţa „OPORTUNITĂŢI 2020” organizată de Piaţa în perioada 9 - 11 octombrie la Hotel Alpin din Poiana Braşov. Sunt conducătorii operaţiunilor companiilor care cumulează afaceri de peste 10 miliarde euro, adică aproximativ jumătate din piaţa bunurilor de larg consum, şi care determină în cea mai mare măsură evoluţia acestui sector.
Clubul de Retail organizat de Piaţa a beneficiat şi în 2019 de susţinerea companiilor şi brandurilor reprezentative pentru industria bunurilor de larg consum: Kaufland a fost Partener Principal alături de Cris-Tim, Zuzu, Inovalabel, Transavia, Fragedo şi Artmatch; Ursus Breweries a fost Cool Partner, Oreo a fost Sweet Partner, Carrefour şi Bringo au fost Smart Shopping Parners, D+i Activation a avut calitatea de Technology Partner; Tchibo a fost Coffee Partner, iar Heidi, Comtim, CHEP, Kamis, Farmec, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, MPC Trade Marketing Services, Alexandrion şi Multitech au fost Parteneri Gold.
