Doar 6 zile au trecut de la informarea Comisiei Europene privind focarele de gripă aviară în fermele din Polonia, Ungaria, Slovacia și Irlanda de Nord și primul focar a fost identificat și în România. În seara zilei de 14 ianuarie ANSVSA anunță că la o mică fermă de găini din județul Maramureș a fost depistat virusul gripei aviare cu tulpina H5N8.
Crescătorii de păsări au aplicat deja măsuri de biosecuritate, dar Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), spune că ”pierderile indirecte sunt determinate de restricționarea mișcărilor de păsări, ouă de incubație, pui de o zi sau furaje combinate. De aceea UCPR va participa alături de autorități în vederea limitării pierderilor indirecte”.
În octombrie 2005 , într-o situație similară prin care epidemia de gripă aviară localizată ca prim focar în Ceamurlia de Jos, județul Tulcea, a determinat sacrificarea a de mii de păsări în România și a generat o adevărată psihoză. Consumul de carne și preparate din carne de pasăre a înregistrat scăderi de 10 -20 % (după diverse estimări), iar prețul cărnii de pasăre a scăzut substanțial, atât ca urmare a reducerii consumului cât și ca formă de presiune pe negocierea contractelor cu marii retaileri. Crescătorii de păsări au investit sume importante în comunicare pentru contracararea efectului psihologic indus la nivelul consumatorului.
România era prima țară europeană în care prezența virusului gripei aviare a fost confirmă oficial.
În cazul focarului depistat în urmă cu două zile, efectivul total de găini ouătoare din județul Maramureș, conform datelor MADR, este de aproximativ 190 000 capete, ceea ce reprezintă un procent de 2,1% din totalul de găini existente în fermele comerciale și 0,6% din totalul găinilor existente în România.
”ANSVSA ne-a informat că, încă din faza de suspiciune au fost luate măsurile legale, inclusiv cele comerciale, ouăle aflate în stoc au fost sechestrate în vederea incinerării. Din punct de vedere a pieței ouălor de consum, aceasta nu poate fi afectată întrucât numărul păsărilor aflate în focar și în zonele de protecție și supraveghere, este foarte mic. Dacă lucrurile decurg normal în 21 – 30 zile focarul de gripă aviară se stinge și lucrurile vor reveni la normal”, susține Ilie Van.
”În astfel de situații, pe lângă pierderile directe suferite de fermele afectate de virus, foarte importante sunt pierderile indirecte determinate de restricționarea mișcărilor de păsări, ouă de incubație, pui de o zi sau furaje combinate. De aceea UCPR va participa alături de autorități în vederea limitării pierderilor indirecte”, mai spune președintele UCPR.
De asemenea, membrii UCPR fac apel la autorități în vederea creșterii exigenței controlului la produsele provenite din comerțul intracomunitar, mai ales din țările afectate de boală.
Ce șanse sunt ca autoritățile să reușeasc să izoleze virusul în zona Maramures, având în vedere faptul că în cazul Pestei Porcine Africane acțiunile ANSVSA s-au soldat cu un eșec? Pe această temă am discutat cu Cristian Călin, Corporate PR Manager la grupul de firme Agricola.
”În Irlanda de Nord primele semnalări ale prezenței gripei aviare au apărut în noiembrie 2019. În Polonia, semnalele au apărut în decembrie, iar în 3 ianuarie 2020 s-a procedat la izolarea primului focar din acea țară. Astăzi suntem în 15 ianuarie și, între timp, au apărut noi focare și s-au luat măsuri de izolare a acestora în Slovacia, în vestul și estul Ungariei, precum și în Maramureș.
Evoluția descrisă succint mai sus poate constitui un răspuns în sine referitor la șansele pe care autoritățile din țările afectate le au privind o acționare eficientă în sensul izolării acestui virus.
Să nu uiităm însă că România s-a confruntat în 2017, cam în aceeași perioadă a anului, cu identificarea aceleiași tulpini a acestui virus, H5N8, atunci s-au luat măsuri eficiente sanitar-veterinare de izolare a focarelor și totul s-a terminat în aproximativ 2 luni, fără consecințe semnificative pentru industrie.
Putem preciza că H5N8 este un virus respirator, cu rezervor identificat cert în păsările călătoare, iar cel mai mare risc ar putea fi transmiterea acestuia dintr-o exploatație de păsări în alta, fie că vorbim de ferme ori de gospodăriile populației. Prin urmare, de importanță maximă este conștientizarea oamenilor care lucrează cu păsările, în exploatații organizate sau în gospodărie de necesitatea aplicării cu strictețe a normelor și măsurilor de biosecuritate.
În această perioadă AGRICOLA a sporit rigurozitatea cu care transmite propriilor lucrători importanța capitală a respectării normelor specifice pentru eliminarea riscului potențial și, de asemenea, a sporit verificările privind precizia, strictețea cu care aceste norme - pe care le aplicăm de altfel în mod constant - se aplică în fiecare moment.
Evident, ne bazăm pe autorități că vor aplica toate măsurile specifice în zonele de risc, iar comunicarea publică de astăzi transmisă de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) ne asigură că există colaborare în acest sens și măsuri dispuse deja”, a precizat Cristian Călin.
Despre cât de periculoasă ar putea deveni expansiunea virusului pentru exploatațiile avicole deschise, așa cum sunt cele în care este crescut Cocoșelul de Pădure, cel mai nou brand de carne de pasăre din portofoliul Agricola, Cristian Călin spune că în exploatația de la Complexul de Ferme Brad, unde sunt crescuți Puiul Fericit și Cocoșelul de Pădure, a fost dispusă restricționarea accesului păsărilor în spațiul liber încă de la începutul sezonului rece și de la prima semnalare în Europa a prezenței virusului, fiind conștienți de potențialul risc. ”Vom menține această restricție până când se va semnala trecerea oricărui pericol”, a mai precizat acesta.
”În 2005, când a avut loc prima confruntare semnificativă a României cu virusul gripei aviare, Agricola respecta și aplica cu strictețe maximă măsurile de biosecuritate și conștientiza angajații proprii de importanța acestei atitudini.
Normele de biosecuritate preexistau momentului 2005 și au existat și după acel moment ca norme obligatorii în această industrie.
Ceea ce a făcut important Agricola în 2005 a fost campania de comunicare de relații publice pentru conștientizarea la nivelul întregii populații a faptului că există aceste norme și că măsurile de biosecuritate se aplică, având ca rezultat diminuarea panicii de atunci a populației care era alimentată de vehicularea nedocumentată și neprofesionistă de informații publice și chiar de unele speculații comerciale.
Aplicarea strictă a normelor de biosecuritate, dublată de educație și conștientizare, sunt probabil soluțiie cele mai eficiente în lupta cu manifestările nedorite din natură”, a concluzionat PR Managerul grupului Agricola.