Diana Scăunașu, Client Service Manager Consumer Panel Services, GfK România, s-a referit în prezentarea sa la consumul casnic de bunuri de larg consum, date care au la bază un eșantion de 3.000 de gospodării care scanează fiecare produs pe care îl cumpără, indiferent de locul achiziției.
„În ultima perioadă, totul s-a mutat ACASĂ, ceea ce a condus la o creștere a acestui spațiu, pe fondul unei presiuni mai mari din punct de vedere financiar și
medical. În piața bunurilor de larg consum, în prima parte a anului 2019, aveam o creștere mică, de 3% în valoare, dată de inflație (6%), de volume constante (-0,4%) și de un ușor down trade în scădere. În prima jumătate a lui 2020, cifrele sunt total diferite: vedem o creștere în valoare de 12%, dată de creșterea prețurilor cu 5% și de volume mai mari cu aproape 10%”, a explicat Diana Scăunașu (foto). „Lunile iulie și august continuă această creștere în valoare, rămâne să vedem ce se va întâmpla în ultimul trimestru. În spatele creșterii în volum cu 9,4% se află discounterii, cu creșteri chiar de 30%, iar acest down trade, respectiv trecerea către produse mai ieftine, vine în special din traditional trade.”
Segmentul economy devine din ce în ce mai important
În total FMCG, ca pondere a segmentelor de preț, se observă anul acesta o creștere a produselor economy, de la 22% la 25%, precum și a mărcilor proprii, „budget”, de la 14% la 16%, în timp ce produsele poziționate mainstream pierd în importanță, de la 35% la 31%. Acest lucru diferă de la categorie la categorie. De exemplu, la lactate, marca proprie deține aproape o treime din piață; în categoria Food lucrurile sunt oarecum stabile, dar în Beverages, produsele economy au crescut cu 10 procente, contribuție adusă îndeosebi de bere; în Home Care, brandurile premium au scăzut în favoarea celor economy.
„Ne-am uitat la profilul gospodăriilor cumpărătoare și am văzut că cele cu copii în vârstă de peste 6 ani au cheltuit cel mai mult, urmate de gospodăriile singles și cele fără copii. De asemenea, urbanul este ușor în avantaj. Creșterea în valoare de 12% a venit în principal de la gospodăriile cu venit mare, așa că rămâne interesant de urmărit și de văzut ce se va întâmpla în continuare, în condițiile în care probabil situația financiară se va deteriora”, a relatat Diana Scăunașu.
În ceea ce privește macro categoriile, până acum, Personal Care și Home Care aduceau cele mai mari creșteri; acum lucrurile s-au schimbat, zona de produse alimentare a crescut cel mai mult (cu 19,6% în valoare), urmată de Beverages (+14,2%).
Începând cu luna august, categoria beauty și îngrijire personală a revenit pe plus.
Anul trecut, mărcile proprii contribuiau cel mai mult la creșterea în valoare, anul acesta lucrurile stau diferit, 60% din creștere datorându-se brandurilor de producător. Excepție face categoria Personal Care, unde marca proprie a avut o performanță mai bună.
Structura retailului și frecvența de cumpărare
Discounterii au fost marii câștigători ai acestei perioade, atingând o cotă de 19% în valoare. Au fost foarte dinamici în București, dar mai ales în celelalte localități din urban și rural. Se păstrează ritmul ușor de scădere al supermarketurilor și al comerțului tradițional în București, în timp ce traditional trade rămâne în continuare foarte important în rural (46%).
Referitor la cota de piață a principalilor discounteri, observăm că Lidl a crescut cu aproape 3 procente, ajungând foarte aproape de cel mai important retailer, Kaufland.
Frecvența de cumpărare a scăzut, coșul de cumpărături a crescut. Doar în discounteri și în magazinele mici de proximitate nu a scăzut frecvența achizițiilor.
Coșul de cumpărături mai mare s-a tradus și în anumite misiuni de cumpărare, de stock-up și large stock-up, care înseamnă mai mult de 12 categorii. Acest comportament de achiziție a crescut în importanță.
„Vestea bună este că în continuare există misiuni de cumpărare diferite, dar cu siguranță în această perioadă sunt magazine care au jucat un dublu rol, cum ar fi discounterii, unde oamenii au lăsat din ce în ce mai mulți bani”, subliniază Diana Scăunașu.
Potrivit reprezentantei GfK, 7 din 10 gospodării au cel puțin un card de fidelitate, ceea ce duce la creșterea loialității față de magazin. În cazul Kaufland, de exemplu, gradul de loialitate crește de la 20% la 27% pentru gospodăriile care dețin un astfel de card emis de retailer.
