”În ce măsură prețul poate să conducă la probleme de concurență? Cele mai multe investigații ale Consiliului Concurenței au fost cu privire la preț, indiferent de industria investigată. Fie că vorbim despre înțelegeri pe verticală, pe lanțul producție-distribuție- retail, înțelegeri între producători și Key Acounts, fie că vorbim despre înțelegeri pe orizontală, de tip cartel, Consiliul Concurenței va acorda mereu o importanță sporită elementului ”preț”. Pentru că prețul reprezintă un element esențial în alegerea consumatorilor, Consiliul Concurenței a semnalat în dese rânduri, cu fiecare ocazie posibilă, importanța pe care o acordă modului în care sunt stabilite prețurile în retail. Astfel încât, încercările companiilor de a justifica anumite comportamente care au ca efect creșterea prețurilor și menținerea lor la un anumit nivel, nu au succes”, a spus Florentina Munteanu, Partener, Reff & Asociații/Deloitte Legal, la Clubul de Retail organizat de Piața în luna octombrie la Poiana Brașov.
Florentina Munteanu a punctat mai multe tipologii de încălcare a legislației de concurență pornind de la prețuri, precum:
• Impunerea prețului limită de vânzare este cea mai frecventă restricție de concurență și este considerată o restricție gravă, sancționată. Ea presupune implicarea furnizorului în prețul oferit de vânzător sau distribuitor.
• Clauza clientului cel mai favorizat a fost de asemenea des întâlnită și se referă la acea clauză din contractul încheiat între furnizor și retailer prin care furnizorul se obligă să acorde retailerului cel mai bun preț oferit pe piață.
• Înțelegerile orizontale între concurenți cu privire la preț, înțelegeri de tip cartel și care, în ultima perioadă, apar în cadrul asociațiilor profesionale sau patronale. Trebuie mare atenție asupra a ceea ce se discută în cadrul acestor asociații, în ce măsură se va putea considera că schimbați informații sensibile cu privire la prețuri, costuri sau alt tip de informații care influențează în final formarea prețului pe piață.
• Discounturile diferențiate fără o justificare obiectivă sunt considerate o discriminare prin preț și sunt sancționate în cazul unei poziții dominante pe piață a furnizorului.
Alte două tipologii relativ frecvente de încălcare a legislației de concurență sunt considerate de Florentina Munteanu mai puțin intuitive dar foarte actuale, având în vedere creșterea accelerată a retailului online.
Prima se referă la stabilirea unei strategii de pricing diferite în online versus magazinele fizice. ”Dual Pricing în online versus magazine fizice, constă în posibila acordare a unor prețuri diferențiate în funcție de modelul de business. Această acțiune este de obicei justificată prin costuri mai mici în retailul online, dar ridică probleme comerciale, deoarece furnizorul de produse poate fi interesat să favorizeze partenerii tradiționali cu magazinele fizice față de comercianții exclusiv online, prin controlarea prețului celor care comercializează exclusiv online. Această ”discriminare” este prevăzută în Regulamentul 330/2010 privind restricțiile verticale și se aplică în România și în Uniunea Europeană. In acest regulament există un paragraf prin care se interzice impunerea ca distribuitorul să plătească un preț mai mare pentru produsele ce urmează a fi distribuite exclusiv online. Aceste practici nu vor fi regăsite în contractele dintre părți, dar pot fi ascunse în practicile comerciale directe. De exemplu, sub forma unui sistem de discounturi diferențiate sau facilități acordate după tipul de revânzători. Acest sistem de pricing va fi interpretat de autoritatea de concurență drept o restricție gravă. Altă modalitate ar fi prin discounturi care recompensează anumite servicii oferite de revânzători(n.r. – capete de raft, fețe la raft). Dacă aceste discounturi sunt accesibile în practică doar magazinelor fizice, dacă criteriul folosit de furnizor nu va putea niciodată să fie folosit de un magazin online, atunci degeaba consideră furnizorul că are aceleași criterii pentru ambele categorii, pentru că în practică o categorie de retaileri nu va putea accesa acea facilitate. Se creează un dezavantaj structural care conduce la o diferențiere prin preț”, a precizat Florentina Munteanu.
O altă tipologie de încălcare a legislației de concurență, abordată de Florentina Munteanu la Club Retail 2020, este abuzul privind poziția superioară de negociere, nu poziția dominantă, o poziție superioară determinată de anumiți factori. Un act normativ își propune să modifice Legea 11 privind concurența și introduce abuzul privind poziția superioară de negociere în zona de concurență neloială. Noutatea acestui act normativ – introduce termenul de poziție superioară de negociere – altceva decât poziția dominantă, demonstrată cu o cotă de piață de peste 40%. Asta înseamnă că o companie ce nu e dominantă, dar se poate folosi de caracteristici specifice pieței sau produsului, dacă are o relație comercială cu un partener ce nu poate achiziționa produsul respectiv din alte surse, din cauza dimensiunilor pe care le are sau din cauza perisabilității produsului, poate fi considerată cu poziție superioară de negociere.
”O companie aflată în poziție superioară de negociere cu anumiți parteneri comerciali trebuie să evite exploatarea acestei situații astfel încât să-i producă partenerului comercial un prejudiciu sau să-i afecteze funcționarea prin refuzul nejustificat de a-i furniza sau cumpăra bunuri sau servicii sau prin impunerea unor condiții oneroase sau discriminatorii comparativ cu ceilalți parteneri de același fel ai companiei. După ce acest act normativ va fi adoptat, va fi foarte important să analizați decizia de a oferi un anumit preț unui partener”, a mai spus Florentina Munteanu.
