Potrivit GfK România, mărcile naţionale au reuşit să atragă mai mulţi cumpărători în categoriile lactate vegetale, pateu vegetal şi humus în 2020, comparativ cu 2019.
Astfel, piaţa lactatelor vegetale de tip lapte, iaurt şi deserturi a atins o valoare de aproximativ 71,6 milioane de lei în 2020, înregistrând o creştere de peste 50% faţă de anul trecut, laptele vegetal având o pondere de 87% în valoare şi de 94% în volum din totalul categoriei.
„Iaurturile şi deserturile vegetale au crescut de aproximativ 3 ori în valoare şi în volum în 2020, principala pârghie fiind recrutarea de noi cumpărători, al căror număr aproape s-a dublat comparativ cu 2019, ajungând la 4,7% dintre gospodăriile din România. Frecvenţa de cumpărare s-a intensificat, dar s-a achiziţionat o cantitate mai mică la un act de cumpărare, în timp ce preţul mediu a crescut cu 15%, ajungând la 21 lei/kg”, precizează Ioana Crînguș, Client Service / Consumer Panel Services, GfK România.
Laptele vegetal, de asemenea, a beneficiat de o creştere double digit atât pe volum, cât şi în valoare, creştere susţinută atât de recrutarea de noi cumpărători, cât şi printr-un consum mai ridicat. Mărcile naţionale acoperă 78% din valoarea categoriei de lapte vegetal, pierzând aproape 3 puncte procentuale în favoarea mărcilor proprii. Piaţa este în continuă dezvoltare, cei mai importanţi producători din perspectiva valorii fiind Danone, Lidl (cu marca proprie) şi Savencia (ordonaţi alfabetic).
Brânza tofu a avut o evoluţie negativă în 2020 vs. 2019 pentru consumul casnic, pierzând acte de cumpărare şi cumpărători, deşi cumpărătorii rămaşi, aproximativ 1 din 10 gospodării din România au cumpărat o cantitate ceva mai mare faţă de anul trecut, aproximativ 442gr/act de cumpărare.
Pateul vegetal a înregistrat o creştere de 25% în valoare şi ceva mai moderată în volum, beneficiind de volume mai mari, o frecvenţă de cumpărare ceva mai intensă, aproximativ 3,6 acte de cumpărare în 12 luni şi un preţ mediu cu 11% mai mare faţă de 2019. Recrutarea de noi cumpărători a crescut uşor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, exclusiv prin mărcile naţionale. Cei mai importanţi producători din perspectiva volumelor sunt Mandy, Orkla, Prefera Foods şi Scandia România (ordonaţi alfabetic).
Zacusca procesată a avut o evoluţie pozitivă, crescând mai accentuat în valoare, +30% faţă de 2019, în special datorită unui consum intensificat, în timp ce baza de cumpărători rămâne constantă, la aproximativ 14%. Mărcile naţionale au o pondere de peste 60% în volum, dar sunt în scădere cu aproape 6 puncte procentuale în favoarea mărcilor proprii.
Humusul a beneficiat de o creştere şi mai dinamică, decât zacusca, reuşind să atragă mai mulţi cumpărători în categorie, ajungând la 1 din 10 gospodării din România, în timp ce frecvenţa de cumpărare a rămas constantă la nivel de 12 luni, deşi cantitatea achiziţionată la un act de cumpărare a scăzut uşor. Segmentul branded, deşi avea o pondere mai mică comparativ cu mărcile proprii în 2019, a reuşit să ajungă la paritate din punct de vedere valoric, având o creştere mai dinamică în 2020, beneficiind de o recrutare mai eficientă.
Segmentul halva a ajuns la o valoare de 35,2 milioane de lei în 2020, în uşoară scădere faţă de 2019, motivul principal fiind o bază mai redusă de cumpărători. Trei din zece gospodarii din România au cumpărat halva într-un an, cu o frecvenţă de 3,5 acte de cumpărare şi la un preţ mediu de 16 lei/kg. Mărcile naţionale au influenţat negativ evoluţia categoriei, aceasta pierzând mai mulţi cumpărători.
În ediția din luna aprilie vom publica o analiză amplă a categoriei produselor de post/vegetale.
