Carrefour va consolida achizițiile pentru șase dintre cele mai importante piețe ale sale, inclusiv România. În acest scop, retailerul înființează propriul centru internațional de achiziții în Spania, conform editiei franceze a revistei belgiene Retail Detail, care citeză săptămânalul francez LSA. La începutul anului 2023, la Madrid va fi deschis un birou de achiziții numit Eureka. Biroul central de achiziții va gestiona achizițiile pentru șase țări în care Carrefour este prezent, așa-numitele țări G6: Franța, Spania, Italia, Belgia, România și Polonia.
Eureka va negocia doar cu furnizorii și mărcile majore. Prin urmare, micile companii locale vor continua să stea la masa discuțiilor cu departamentele naționale de achiziții. Cu toate acestea, multinaționalele vor avea un singur contact, un singur proces administrativ pentru comenzi și facturi și, prin urmare, un singur contract international pentru cele șase piețe.
Asta înseamnă că marile companii multinaționale prezente în România vor negocia direct la Madrid prezența produselor pe rafturile magazinelor pe care Carrefour le administrează pe piața locală. Companii precum Coca-Cola HBC, PepsiCo, Maspex, Lactalis, FrieslandCampina, Danone, Procter & Gamble, Colgate-Palmolive, Henkel, Cargill, Bunge, Nestle, Mondelez, Unilever, Asahi(Ursus Breweries) sau Heineken, vor trece începând din 2023 prin rigorile centralei internaționale de achiziții, dar în același timp vor avea și o serie de oportunități. Carrefour dorește să folosească noul sistem pentru a lua decizii bazate pe date, pentru a măsura mai bine performanța afacerii și pentru a monitoriza activitățile cu mai multă acuratețe.
Ce înseamnă practic acest proces pentru brandurile companiilor enumerate mai sus? În primul rând, acest proces va presupune o etichetare separata, cu detalii în limbile celor șase țări pentru care se face achiziția. Asta înseamnă, pe lângă cheltuielile suplimentare generate de o nouă etichetare, oportunitatea ca o serie de SKU-uri ce erau până acum listate pe o parte din cele șase piețe să fie testate pe toate piețele pentru care lucrează EUREKA. Cu alte cuvinte, ne putem aștepta la o varietate mai mare de produse noi pe rafturile Carrefour în România, iar cele care vor performa în perioada de testare au șanse să rămână pe rafturi și în perioada următoare.
Pe de altă parte însă, pentru o serie de produse specifice unei piețe din cele șase există pericolul să nu intre la masa negocierilor în centrala de achiziții, fiind considerate de nișă. Pentru aceste SKU-uri, negocierile cu departamentele locale de achiziții vor porni de la un alt palier, deoarece volumul de mărfuri va fi mult mai mic, chiar și atunci când vorbim despre produse furnizate de o multinațională.
Cine pierde, cine câștigă
La prima vedere, producătorii locali par să nu fie afectați de această decizie, ei urmând să negocieze în continuare cu departamentele locale de achiziții ale Carrefour. Dar, ca și în cazul centralei de achiziții U2A pe care Auchan a deshis-o pentru 9 din cele 11 țări , inclusiv România, o astfel de structură merge pe o selecție foarte echilibrată a sortimentației, ceea ce înseamnă că există pericolul dispariției unor produse de la raft. Această abordare selectivă a sortimentației apare ca urmare a faptului că mărcile private devin tot mai puternice și ocupă un spațiu mai mare la raft de la un an la altul. În cazul Auchan, produsele locale și mărcile private nu trec prin U2A. Dar prognoza retailerului spune că ponderea produselor de marcă va scădea treptat.
Un alt model centralizat de achiziții, cel utilizat de retailerul german Lidl, ne arată că în anumite situații, chiar și furnizori de talia companiilor multinaționale, cum este Lactalis, pentru a-și lista brandurile fanion pe rafturi sunt nevoiți să lucreze și pentru marca privată a retailerului (Pilos), deși au în portofoliu un produs (Poiana Florilor) ce s-ar putea bate la preț cu marca privată a retailerului german.
Mai multe detalii despre modul în care va funcționa centrala de achiziții EUREKA așteptăm în zilele următoare să ne ofere reprezentanții Carrefour România. Atunci vom afla și care sunt oportunitățile dar și pericolele ce apar pentru producătorii locali. Până atunci să vedem de ce a ales Carrefour să înființeze o centrală de achiziții la nivel european.
Coincidența face ca autoritățile italiene să suspecteze Carrefour Italia că a comis fraude cu facturi false timp de patru ani. Gruparea achizițiilor într-o centrală ar putea evita abuzuri sau suspiciuni similare. Alte presiuni vin din zona politică în Polonia și România, țări în care se câștigă foarte ușor capital politic acuzând rețelele internaționale de retail de comportament discriminatoriu între producători locali și cei internaționali.
Dar centrala internațională de achiziții ar trebui să permită Carrefour să realizeze economii de scară. Lanțurile internaționale, precum Lidl și Aldi, fac astfel de achiziții de ceva timp pentru întreaga Europă și beneficiază de acest lucru.
De asemenea, autoritățile din domeniul concurenței exercită o presiune tot mai mare asupra alianțelor de cumpărare între comercianții cu amănuntul concurenți. Prin urmare, la sfârșitul acestui an, Carrefour va pune capăt cooperării cu grupul Louis Delhaize(cora), care exista deja din 2014. La 1 octombrie, se va încheia și Envergure, alianța de achiziții pe care grupul a înființat-o cu Système U pe piața franceză în 2019.
ANAF – principalul perdant al acestei măsuri
Analizele efectuate de de diverse companii de cercetare de piață cantitative realizate în anii premergători pandemiei arată că volumul de mărfuri ce provin de la companii multinaționale și se află pe rafturile marilor rețele de retail europene variază între 37% în cazul unor disconteri și aproximativ 48% în cazul rețelelor de hipermarketuri. Conform unor surse interne Carrefour, pentru țările incluse în G6 procentul variază între 40-44%. Ceea ce înseamnă că pentru 40% din businessul pe care Carrefour îl derulează în România, ANAF pierde controlul prin înființarea centralei de achiziții EUREKA de la Madrid. Acest lucru se va întâmpla după încheierea contractului unic înregistrat în Spania, iar apoi mărfurile pot circula între cele 6 țări, adaosul comercial cel mai mare fiind stabilit în țara cu cea mai facilă fiscalitate, cu TVA-ul cel mai mic, etc-etc.
Rezultatul politicilor protecționiste incorecte
În luna martie, când deputații din România au dezbătut și votat Legea practicilor neloiale fără să țină seama de observațiile pertinente ale companiilor ce activează în FMCG, PIAȚA a publicat articolul Efectul de bumerang din proiectul legii practicilor comerciale neloiale: cum poate fi lovită financiar România de nechibzuinţa unor deputaţi , în care a tras un semnal de alarmă asupra rezultatului unei astfel de abordări obtuze. Spuneam în acel articol: ”...Mai degrabă, multinaţionalele din România ar prefera să încheie convenţiile referitoare la toate aceste capitole de cheltuieli fie la nivel internaţional, fie la nivel regional, cu centralele de achiziţii care operează în jurisdicţii în care nu există astfel de limitări. Asta ar echivala cu un export financiar din România către alte ţări, export provocat de nişte amendamente nechibzuite, adoptate de deputaţi...” . La doar șase luni de la publicarea acelui articol, temerile privind exportul businessului în zone fiscale mai prietenoase încep să se concretizeze.
