Potrivit celui mai recent raport Canadean, scaderea economica globala, diminuarea puterii de cumparare a consumatorilor si accesul dificil la investitii de capital au condus la o incetinire si, in unele cazuri, la inversarea completa a tendintelor in ceea ce priveste designul ambalajelor pentru diverse bauturi.
Pana nu de mult, ambalajele erau create cu scopul de a aduce plus valoare produsului si comoditate in transportul acestuia, tinandu-se cont de anumite criterii, precum: materiale sofisticate, pachete mici, „on-the-go” (de luat acasa), forme, design-uri si printuri mai elaborate. In ultimii doi ani insa, costurile cu ambalajele au fost reduse drastic, insa fara a se face un compromis in privinta calitatii acestora.
Incepand cu 2008, o data cu deteriorarea conditiilor economice, scaderea puterii de cumparare si cresterea somajului, concurenta a crescut enorm pe piata de retail. Toate acestea au pus presiune pe pretul produsului si, implicit, pe costurile de ambalare.
Principalii beneficiari ai acestei conjuncturi au fost discounterii. Ei s-au dezvoltat in ritm accelerat in multe tari, in detrimentul supermarketurilor, care au pierdut din cota de piata, deoarece consumatorii au cautat preturi mai bune. In replica, multe supermarketuri si-au reinnoit si extins gamele proprii, pentru a concura cu discounterii. A urmat o explozie de marci proprii la nivel mondial, urmata de o competitie si o presiune si mai mare pe preturile produselor si pe costurile de ambalare.
Dintre tendintele globale inregistrate pe segmentul bauturilor amintim: cresterea ponderii PET-urilor (indeosebi la racoritoare carbonatate si apa); utilizarea intr-o masura tot mai mare a plasticului biodegradabil; preferinta generala pentru ambalaje mai usoare, flexibile si pungi, in detrimentul baxurilor rigide si grele; folosirea materialelor plastice etans; redimensionarea sticlelor si a sistemelor de inchidere, fara a se pierde calitatea si functionalitatea ambalajelor; folosirea din ce in ce mai frecventa a ambalajelor reciclabile.
La nivel global, in 2010, structura pietei ambalajelor pentru bauturi – racoritoare, bere si lactate -, din punct de vedere cantitativ, este urmatoarea: 34% ambalaje PET; 17% ambalaje din sticla; 11% cutii de carton; 10% cutii din tabla; 9% vrac; 6% pliculete; 5% bidoane din plastic; 2% „bag-in-box” (ambalaj tip bagaj de mana); 6% alte tipuri de ambalaje.
In timp ce costul de imbuteliere si mediul inconjurator vor ramane mereu factori cheie in ambalarea produselor, caracteristicile anterioare de piata sunt de asteptat sa revina in prim plan. Acest lucru presupune cresterea venitului disponibil, o intoarcere la caracteristicile de confort ale populatiei, importante schimbari demografice, mai multe ore de lucru, urbanizare, globalizare. Toti acesti factori demonstreaza ca ambalajul va continua sa joace un rol important in determinarea succesului sau esecului unui produs sau brand nou in urmatorii cinci ani.
Deoarece unele tari au inceput sa iasa din recesiune in 2010, exista semne ca schimbarile economice pe termen lung, schimbarile demografice si de consum au inceput sa aiba un puternic impact, generand printre altele si revenirea in trend a design-ului de ambalaj.
„Inovatie in ambalajele bauturilor 2010” este un raport publicat de Canadean, cu scopul de a oferi un rezumat al tendintelor si evolutiilor design-ului de ambalaj pe piata globala a berii, a produselor lactate si a bauturilor racoritoare.