Ne pleacă emigranții! Primele efecte ale intrării în Schengen, chiar și numai pe cale aeriană, semnalează o reală problemă pentru industria agroalimentară, pentru retail, industria ospitalității, dar și pentru companiile de catering și de livrări la domiciliu. În primele două zile de la renunțarea la punctele de control în aeroporturi, numărul de pasageri ce provin din țările care furnizează cel mai mare număr de emigranți în căutarea unui loc de muncă a crescut de 6 ori, conform datelor de trafic aerian!
Specialiștii în resurse umane dar și reprezentanții companiilor ce intermediază importul de forță de muncă din țări precum Sri Lanka, Filipine, Nepal, etc. atrag atenția companiilor ce au apelat la forță de muncă din afara țării că se poit aștepta ca o parte dintre acei angajați să dispară subit, deoarece nu au cultura necesară responsabilității asupate prin semnarea unui contract de muncă într-o țară străină. Mai mult, mirajul salariilor mult mai bune din vestul Europei îi atrage pe aceștia ca un magnet, iar această atracție este în dese rânduri accentuată de nemulțumirile acumulate la actualul job, unde cei mai mulți dintre ei spun că primesc mai puțin decât li s-a promis la venirea în România.
Specialiștii în resurse umane estimează că în urmatoarele trei luni, până la începutul verii, aproximativ 40% din forța de muncă importată de România va migra către vestul Europei. Această migrație va avea un impact major și asupra ofertelor inițiale pe care companiile angajatoare le fac noilor veniți, deoarece acestia vor considera România ca o destinație de tranzit. Dacă ofertele de muncă de pe piața internă nu sunt suficient de serioase pentru a-l determina pe emigrant să rămână, acesta va accepta orice tip de ofertă doar până va strânge banii necesari pentru a cumpăra bilete de avion pentru el și familia lui.
În urmă cu 5 ani, în articolul 10 capcane pentru cei care importă forță de muncă, semnalam că anumite aspecte cum ar fi capacitatea redusă a statului român de a asigura incluziunea socială a familiilor de muncitori străini sau incapacitatea sistemului de învățământ de a prelua copii cu limba maternă alta decât română, maghiară sau germană, vor genera angajatorilor probleme în retenția de personal, chiar și după depășirea perioadei de adaptare și după depășirea barierelor de multiculturalitate. Acum prin intrarea în Schengen, o nouă barieră se ridică în fața angajatorilor români în căutare de forță de muncă.
