Desi vinurile rosii sunt mai sanatoase, romanii consuma vin alb, dupa cum s-au obisnuit. Piata romaneasca de vinuri (ne vom referi la cele linistite, vinurile spumante/spumoase nefacand obiectul articolului de fata) este segmentata, atat ca producatori, cat si ca portofoliu de produse. Numarul de producatori per ansamblu este relativ ridicat, existand o specializare puternica a acestora.
Cei de la Murfatlar se afla pe prima pozitie, fiind urmati de Jidvei, Vincon Vrancea, Cotnari si Vinia. Piata a evoluat, oferta de produse la nivelul intregii piete continand vinuri super premium, premium, medii si economice, fiecare segment avand consumatori dedicati.
Ne indreptam incet, dar sigur, catre obiceiurile de consum europene - acestea devenind un etalon in ultimii ani atat pentru publicul roman, cat si pentru producatori si comercianti. Daca este un lucru bun sau rau, ramane de vazut. Informatiile obtinute pentru articolul de fata releva insa ca, cel putin in cazul vinului, modelul european "prinde" cu destula greutate.
O intreaga mitologie tesuta in jurul "virtutilor" vinului alb
Deocamdata se observa o discrepanta in ceea ce priveste consumul de vin intre piata romaneasca si cea din UE, spun specialistii in domeniu. "Consumatorii europeni apreciaza majoritar vinurile rosii si vinurile seci in general. Piata indigena este orientate spre vinurile albe si vinurile demiseci si demidulci in general", a declarat Sorin Ichim, director de marketing la Vincon. "Per total, comportamentul consumatorilor romani pare ca se va alinia candva cu cel din Uniunea Europeana, dar urmarind un drum propriu", precizeaza acesta. Segmentul de vinuri roze este, de exemplu, slab dezvoltat pe piata interna.
Traditia este cea care determina diferentele intre obiceiurile de consum romanesti si cele europene, este de parere Nicolae David, director general la Vinterra International SA: "La noi se obisnuieste sa se bea mult, sa se bea sprit, iar vinul alb se preteaza foarte bine. Apoi exista mentalitatea ca vinul alb nu duce la cresterea tensiunii arteriale, ca vinul alb se poate bea si fara sa mananci si, in ultimul rand, ca vinul alb nu pateaza daca se varsa". Structura suprafetelor de vita de vie pe vremea comunismului a influentat, de asemenea, decisiv situatia pe piata vinului. Deoarece principalul criteriu care conta era productia in tone/hectar, au fost avantajate soiurile de vita-de-vie din vin alb, ele fiind mai productive, ne spune Rares Marinescu, director comercial la Cramele Recas Group. Existenta zicalelor precum "vin alb, cum bea si imparatul" sustin si ele rolul traditiei romanesti in consumul vinului. Argumentele specialistilor sunt in favoarea vinului rosu si au in vedere influenta asupra sanatatii organismului. Un astfel de argument ar fi ca acesta, spre deosebire de vinul alb, contine antociani, acestia impiedicand depunerea colesterolului la nivelul vaselor sanguine si, astfel, previne formarea placilor ateromatoase. Drept consecinta, riscul de aparitie al bolilor cardiovasculare este mult mai scazut la cei care consuma in mod frecvent vinuri rosii.
Carentele publicului roman in ceea ce priveste educatia alimentara (si aici ne referim la continutul bauturilor consumate, cunostintele referitoare la ce vin cu ce mancare merge etc.) sunt printre factorii care au dus la preferinta pentru vinurile dulci. "In mediul urban mare, consumatorii cu o putere de cumparare peste medie au inceput sa isi schimbe punctul de vedere, in sensul ca preocuparea pentru sanatate este tot mai mult prezenta in decizia lor de cumparare. La nivelul intregii piete, suntem insa departe de o comparatie cu vestul Europei", afirma Rares Marinescu.
Pana sa vedem schimbari in obiceiurile de consum, se pare ca"vinovati" pentru situatia actuala sunt si producatorii, care au un rol si un interes in cultivarea consumului de vin dulce. Potrivit directorului de la Vinterra, este mai usor sa produci un vin dulce decat unul sec deoarece defectele vinului se pot acoperi mai usor prin adaugarea de zahar/must concentrat.
O data cu desfacerea sticlei incepe si numaratoarea inverse pentru continutul vinului. Vinul este un produs viu dupa ce s-a i ncheiat procesul de imbuteliere, datorita atmosferei neutre de azot. Din aceasta cauza, ambalajele mai mari sunt improprii, precizeaza Rares Marinescu: "In conditiile in care vinul este lasat pentru "a doua zi", acesta isi va pierde din calitati sau chiar va deveni de nebaut. De aceea ele sunt preferate doar in anumite circumstante, cand consumul este mai mare". Tipul de ambalaj corespunde si cu calitatea vinului. Vinurile ieftine se vand in ambalaj din sticla sau PET, la dimensiuni de 1,5 si 2 litri, iar cele de calitate superioara in ambalaj din sticla la 0,75 litri, spun specialistii. Ambalajul cel mai raspandit pe piata si cel mai bine vandut este cel de 0,75 litri, avand un continut de 5-6 pahare de vin. "In ultima perioada a aparut si la noi ambalajul "bag in box" (punga in cutie), prescurtat BIB, in care sunt imbuteliate tot vinuri de calitate superioara", ne informeaza reprezentantul Vinterra.
Vanzarile de vin variaza pe parcursul anului avand asadar caracter sezonier. Cel mai mare consum se inregistreaza toamna, culminand cu sarbatorile traditionale. In topul vanzarilor totale de vin de la Vincon Vrancea, pe primele locuri se afla consumatorii din Bucuresti, Moldova, Muntenia, ne informeaza reprezentantii firmei.
Invazia vinurilor din Republica Moldova ameninta productia nationala
In primul semestru al lui 2006, importurile au comensurat 39.435,5 tone in volum si aproximativ 13,8 milioane euro in valoare, ne informeaza MAPDR. Exporturile au avut un volum de 8.433,4 tone si o valoare de 7,6 milioane euro in prima parte a lui 2006, releva aceleasi date.
Intrarea pe piata romaneasca a vinurilor din Basarabia in 2006 este nominalizata de specialisti ca fiind evenimentul major pentru acest an. Cauza acestei situatii o reprezinta inchiderea pietei rusesti pentru produsele celor din Basarabia. "Este prematur sa concluzionam efectele intrarii acestor producatori pe piata, dar indiciile de pana acum sunt ca vor avea un castig din zona vinurilor ieftine, de masa si in zona vinurilor dulci si demidulci", considera Rares Marinescu de la Cramele Recas.
Prognozele specialistilor pentru evolutia pietei in continuare indica schimbari semnificative. In primul rand, oferta de vinuri romanesti va scadea foarte mult datorita diminuarii suprafetelor de vita si vor creste foarte mult importurile, o data cu aderarea, potrivit unor opinii. "Cel mai mare succes au vinurile albe si din acestea vor fi cautate cele demiseci. Se va dezvolta foarte mult cererea de vinuri roze, segment foarte putin reprezentat pe piata.Vara, in special, cererea acestui tip de vin va creste foarte mult, dar si-n restul anului, ceea ce ar putea duce la o crestere de pana la 10% din totalul consumului", precizeaza David Nicolae de la Vinterra. "Vinurile rosii vor ramane ca procent la acelasi nivel. Sortimentele solicitate vor fi Cabernet Sauvignon, Merlot si Feteasca Neagra", adauga acesta.
"In viitorul apropiat consumatorul va avea la alegere o gama extinsa de vinuri romanesti si straine in egala masura. In timp, consumatorul va deveni mai exigent, optand majoritar pentru vinurile de soi de calitate si, datorita concurentei acerbe, vor ramane pe piata doar brandurile puternice", declara Sorin Ichim.
Vinuri premium in ambalaje de 0,25 litri si 0,375 litri de la Cramele Recas
O nisa de piata semnalata de specialisti o reprezinta vinurile premium in ambalaje mai mici de 0,75 litri. Pe acest segment, vinurile ambalate pana acum pe piata au fost vinuri de calitate medie, spune Rares Marinescu, apreciind ca probabil motivul acestei situatii este pretul de revanzare. Pentru ca producatorii nu au "atacat" pana acum acest segment, cei de la Cramele Recas s-au hotarat sa fie primii care sa se aventureze in lansarea acestui tip de vin. Compania a introdus asadar pe piata variante ale brandurilor V-Legend of Transilvania si La Putere, in variante miniaturi de 0,25 litri si respectiv 0,375 litri. "Avem la ora actuala cele mai scumpe miniaturi si, implicit, cele mai calitative vinuri ambalate la miniatura. Credem ca decizia noastra este corecta. Miniaturile se adreseaza unui cumparator pretentios si nu este firesc ca vinul din miniaturi sa competizeze direct cu vinul varsat", afirma Rares Marinescu.
Exceptand variantele de vin in miniaturi, alte noutati de la Cramele Recas sunt La Putere – gama de vinuri exclusiv pentru horeca si re pozitionarea gamei Castle Rock la un nivel foarte accesibil de pret in retail. "Castle Rock a fost prima noastra gama pentru horeca, dar acum pe acest segment de piata avem alte game si am repozitionat brandul pentru retail, mentinand insa nivelul calitativ la care a fost conceputa initial aceasta gama.Consumatorii avizati de vin au primit bine aceasta modificare a portofoliului nostru, vanzarile in special in hipermarketuri inregistrand o crestere spectaculoasa", comenteaza Rares Marinescu.
Cramele Recas au un plan de investitii de peste 3,2 milioane de euro pentru anul 2006, constand in retehnologizare, extinderea lotului de vita de vie si modernizarea cramei.
Unul dintre producatorii "tineri" de vinuri de pe piata romaneasca este Vinterra International SA. Compania a pregatit pentru piata interna un nou produs care va fi comercializat sub numele "Missterra", si anume un vin demisec Merlot, ambalat la bag-in-box de trei litri. "Principalul obiectiv al activitatii noastre este producerea de vinuri proprii de inalta calitate, destinate in special pentru export. Nu ne este indiferenta insa nici piata interna, unul dintre telurile noastre fiind cresterea cantitatii pe piata interna cu pana la 50%", declara David Nicolae. In prezent firma detine doua vinarii amplasate in regiuni de interes major, renumite in special pentru vinurile rosii : Dealu Mare si Vanju Mare - Orevita. Vinterra comercializeaza vinurile sale din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Chardonnay si Pinot Grigio sub numele "Black Peak", "Bucur Villa" si " Hariton".
Vinterra International SA si-a adjudecat doua medalii de bronz la Concursul International de Vin si Bauturi Alcolice (IWSC), organizat la Londra in iunie, anunta reprezentantii firmei. Medaliile au fost obtinute pentru Black Peak Feteasca Neagra- recolta 2003, vin sec si Hariton Feteasca Neagra- recolta 2002, vin demidulce de colectie (serie limitata)
Vincon Vrancea, cel mai mare producator de vin din Romania, dupa cum declara reprezentantii firmei, este un producator generalist, oferta sa de vinuri si vinarsuri raspunzand varietatii gusturilor consumatorilor. "Ca cea mai buna carte de vizita avem calitatea vinurilor si vinarsurilor noastre, onorate de numeroasele medalii castigate, Vincon Vrancea facand parte din grupul exclusivist al producatorilor abonati la medaliile decernate in cadrul concursurilor internationale de anvergura", ne spune Sorin Ichim. Potrivit informatiilor furnizate de acesta, Vinarsul Miorita XO (12 ani vechime) a fost distins cu Medalia de Argint la Concours Mondial de Bruxelles 2005 - fiind si singura medalie internationala primita de un vinars romanesc, iar Beciul Domnesc a primit Medalia de Argint la acelasi concurs in 2006. Cresterea continua a vanzarilor releva validarea de catre consumatori a calitatii vinurilor si vinarsurilor de la Vincon Vrancea.
{moscomment}
Citește și
Valentin Gros și Cristi Bădescu | 13/07/2026 12:00
Revoluția 0.0%. Cum s-au reinventat berarii de top
Dar despre piața berii sunt mult mai multe lucruri de aflat: cum vor evolua segmentele economy, mainstream, premium și superpremium; ce diferențe de d...
Bauturi alcooliceRevista Piața | 29/07/2025 16:48
De ce câştigă berile fără alcool tot mai mulţi adepţi?
Interviu cu Flaviu Odorhean, somelier de bere, despre gustul, calităţile şi surprinzătorul potenţial de pairing al berilor fără alcool De patru ani, p...
Bauturi alcooliceRevista Piața | 15/06/2022 09:41
Efervescenţă: piaţa berii formează un guler nou
De mulţi ani România se află printre ţările cu cel mai ridicat consum mediu anual de bere (peste 83 l / locuitor), iar în ultimii cinci ani volumul vâ...
Bauturi alcooliceRevista Piața | 21/05/2022 18:38
Julia Leferman: „Agricultura României asigură doar 50% din orzul necesar fabricării berii”
Interviu cu Julia Leferman, directoarea generală a Asociației Berarii României La începutul sezonului berii, ne gândim la cum va fi anul 2002, după...
Bauturi alcoolice




