Directiva UE privind raportarea corporativă de sustenabilitate (“CSRD”), aprobată pe 28 noiembrie la nivelul Uniunii Europene, marchează cea mai mare transformare în raportarea corporativă din ultimii aproape 20 de ani, când se lansau primele reglementări contabile armonizate cu Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS) în România. Companiile nu mai sunt însă evaluate astăzi doar dintr-o perspectivă economică-financiară, angajamentele față de ESG (Mediu, Societate, Guvernanță) necesitând să fie integrate în strategia de afaceri și misiunea unei organizații, pentru a răspunde cadrelor de reglementare și așteptărilor de la utilizatorii de informație corporativă.

CSRD a introdus modificări ample ale cerințelor de raportare și include, totodată, o gamă mult mai largă de companii raportoare în sfera sa de aplicare. Implementarea acestor cerințe este fundamentală în sprijinirea obiectivului declarat al Comisiei Europene de a direcționa fluxurile de capital către activități sustenabile.

Directiva prevede prezentarea de informații privind aspecte precum modelul de afaceri, strategia și politicile aferente, indicatori-cheie de performanță nefinanciară și indicatori țintă, guvernanța companiei privind aspectele de sustenabilitate, evaluarea dublei materialități, gestionarea riscurilor și oportunităților ESG, precum și prezentări de informații în domeniul mediului (inclusiv taxonomia europeană) și domeniului social, în conformitate cu standardele europene de raportare a sustenabilității.

Provocările și oportunitățile în călătoria pentru pregătirea viitoarei raportări de sustenabilitate sunt complexe și variate:

 Evaluarea dublei materialități, care sporește gradul de complexitate prin necesitatea identificării nu numai a impactului companiei asupra societății și asupra mediului (materialitatea de impact), ci și a modului în care aspecte privind sustenabilitatea afectează entitatea raportoare însăși (materialitatea financiară);

 Pe lângă prezentarea de informații despre politici și inițiative, CSRD solicită organizației să stabilească obiective legate de aspectele de sustenabilitate și să raporteze progresul în atingerea acestora;

 Companiile trebuie să raporteze și să evalueze impactul propriilor operațiuni și procese de producție. Acest lucru se aplică și impactului activităților partenerilor acestora din lanțul de aprovizionare;

 Detaliile prezentate trebuie să conțină atât informații prospective, cât și retrospective, extinzând totodată domeniul de aplicare la întregul lanț valoric (compania trebuie să explice demersurile întreprinse pentru a obține informațiile necesare despre lanțul său valoric, motivele pentru care nu au putut fi obținute toate informațiile necesare și planurile sale de a obține informațiile necesare în viitor);

 Raportarea trebuie să fie întocmită în conformitate cu standardele europene de raportare a sustenabilității (ESRS – „EU Sustainability Reporting Standards”), care vor spori cerințele de raportare; primul set de ESRS adoptat de Comisia Europeană este așteptat în iunie 2023; al doilea set de ESRS (inclusiv standardele sectoriale) adoptat de Comisia Europeană este așteptat în iunie 2024; ESRS va solicita companiilor să prezinte și informații aliniate cu taxonomia europeană;

Noile reguli de raportare privind sustenabilitatea vor începe să se aplice gradual între 2024 și 2028, astfel:
 De la 1 ianuarie 2024 pentru companiile de interes public cu peste 500 de angajați, rapoartele fiind emise în anul 2025;
 De la 1 ianuarie 2025 pentru companiile mari (care depășesc 2 din criteriile de mărime: peste 250 de angajați și/sau 40 de milioane de euro cifră de afaceri și/sau 20 de milioane de euro active totale), rapoartele fiind emise în anul 2026;
 De la 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile cotate la bursă, rapoartele fiind emise în anul 2027.

Potrivit Adelei Ciucioi, Partener, Deputy Head of Audit & Assurance, KPMG în România: “Asistăm la o schimbare profundă în peisajul raportării corporative, raportarea ESG evoluând de la un segment de nișă către o nouă valență, în care aspectele de sustenabilitate sunt măsurate și raportate cu aceeași rigoare ca informațiile financiare. Raportul independent de asigurare emis de auditorul financiar asupra raportării de sustenabilitate joacă un rol esențial în construirea încrederii privind robustețea informațiilor nefinanciare, oferind beneficii precum:
 Asigură credibilitatea prezentărilor de informații ESG din cadrul raportului anual;
 Creează un impact pozitiv asupra brand-ului și reputației companiei;
 Întărește conștientizarea companiei privind riscurile ESG materiale si facilitează îmbunătățirea sistemelor, proceselor și controalelor interne și performanței companiei în aria ESG;
 Impactează poziționarea companiei în cadrul clasamentelor de rating ESG.”

Monica Drăgoi, Associate Partner, Audit & Assurance, Servicii Financiare, KPMG în România, subliniază faptul că “raportarea de sustenabilitate și adoptarea unor cadre de guvernanță care încorporează principii de sustenabilitate generează schimbări în economie, în general, și în serviciile financiare, în special. În mod particular, riscurile potențiale pentru stabilitatea financiară din cauza schimbărilor climatice reprezintă o prioritate cheie pentru autoritățile de reglementare prudențială și pentru instituțiile financiare. Cadrul legislativ specific băncilor și asigurătorilor le solicită să considere factorii de sustenabilitate în cadrele lor de risc și în testele de criză. Băncile și asigurătorii ar trebui să își înțeleagă expunerile proprii și ale clienților atunci când își determină strategia și modelul de afaceri. Raportarea în conformitate cu CSRD va fi un pas esențial în această direcție.”

Ramona Jurubiță, Country Managing Partner, KPMG în România: „Noua raportare de sustenabilitate constituie un catalizator al schimbării și are rol vital pentru construirea viitorului.
Responsabilitatea implementării raportărilor privind sustenabilitatea și modul în care vor fi abordate provocările viitoare de impact asupra viitorului Planetei se află la nivelul consiliilor de administrație. În timp ce pregătirea pentru CSRD necesită alocarea unor investiții substanțiale și resurse specializate, organizațiile ar putea totodată dobândi un avantaj competitiv integrând noul cadru de raportare în procesul de evaluare a riscurilor și a oportunităților legate de ESG.”

Ioana Rizea-Popp, Associate Partner, Audit & Assurance, KPMG în România afirmă: ”Standardele inițiale ESRS au fost deja aprobate și publicate de Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) și au fost transmise către Comisia Europeană spre aprobare. În paralel, se lucrează la standardele sectoriale în mai multe grupuri de lucru. Societățile din diverse sectoare vor fi afectate în mod diferit, dar cu siguranță toate societățile vor fi afectate de noile cerințe. Domeniul de aplicare și complexitatea ESRS sunt fără precedent, iar având în vedere că termenul limită pentru prima raportare se apropie rapid, societățile trebuie să fie pregătite.”

Potrivit lui Ovidiu Popescu, Director, Deal Advisory, Energy, Sustainability and Climate Change, KPMG în România: „Directiva UE privind raportarea corporativă de sustenabilitate vine cu mai multe cerințe și aduce mai multă claritate referitor la raportarea eforturilor din zona ESG. Creșterea nivelului de transparență și comunicarea progresului în atingerea țintelor din strategia ESG a companiei reprezintă o oportunitate de a spori nivelul de încredere al angajaților, acționarilor, finanțatorilor și comunităților, ca rezultat al dialogului deschis privind modul în care afacerea ta generează valoare, pe măsură ce aceasta se adaptează la presiunile din sfera sustenabilității.”