Interviu cu Ștefan Urziceanu, Manager Sustenabilitate Tetra Pak pentru România, Croația, Slovenia, Bulgaria și Moldova

Obiectivele de mediu  s-au transformat în ultimul an, din obiective globale au devenit fie obiective regionale, fie instrumente de negociere. Cum abordează Tetra Pak obiectivele Uniunii Europene privind emisiile de carbon și obiectivul ideal NET ZERO până în 2050?

Din perspectiva Tetra Pak, obiectivele europene privind emisiile de carbon și atingerea nivelului Net Zero până în 2050 reprezintă un cadru esențial pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Dar considerăm că este necesar ca ele să fie uniformizate, bazate pe standarde științifice și măsurabile.

Pentru Tetra Pak, Net Zero nu este un exercițiu teoretic sau o etichetă strategică, ci un proces riguros, construit pe standarde recunoscute internațional. În acest sens, adoptarea cadrului oferit de Science Based Targets initiative (SBTi) a fost un pas esențial, tocmai pentru a ne asigura că obiectivele noastre climatice sunt aliniate cu cele mai recente date științifice și cu traiectoria necesară pentru limitarea încălzirii globale.

În august 2022, Tetra Pak s-a numărat printre primele 59 de companii ale căror obiective climatice, pe termen scurt și lung, au fost aprobate de SBTi. Acestea vizează atingerea nivelului net-zero al emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pe întregul lanț valoric până în 2050, printr-o reducere absolută a emisiilor (scopurile 1, 2 și 3) de 46% până în 2030 și de 90% până în 2050, raportat la anul de referință 2019.

La finalul anului 2024, am reușit să reducem emisiile de GES din operațiunile proprii cu 54%, iar pe întregul lanț valoric cu 25%, comparativ cu anul de referință 2019. Totodată, în 2024, 94% din energia electrică utilizată în unitățile noastre a provenit din surse regenerabile, ceea ce ne confirmă că suntem pe traiectoria corectă pentru a atinge obiectivul de emisii net-zero în operațiunile proprii până în 2030 (scopurile 1, 2 și 3).

Ce impact considerați că au noile reglementări europene – PPWR, EPR și DRS/SGR – asupra producătorilor din sectorul alimentar?

Noile reglementări europene extind responsabilitatea producătorilor din sectorul alimentar în ceea ce privește gestionarea ambalajelor după ce acestea ajung la consumator.

În cazul ambalajelor de carton pentru lactate, băuturi și alimente lichide, este esențial ca sistemele de colectare și viitoarele reglementări EPR să țină cont de specificul acestui tip de ambalaj și să permită integrarea lor eficientă în sistemele de colectare și reciclare, cu ținte dedicate și raportare separată.

În acest context, dezvoltarea capacităților de colectare și reciclare joacă un rol important. Investițiile în infrastructură realizate în alte piețe europene arată că performanța de reciclare este strâns legată de existența unor soluții adecvate.

De asemenea, este importantă implementarea unor mecanisme financiare de eco-modulare în cadrul sistemelor EPR, care să diferențieze contribuțiile de mediu ale producătorilor în funcție de gradul real de reciclabilitate al ambalajelor. Astfel, taxele plătite pentru ambalaje ar trebui stabilite în funcție de cât de ușor și eficient pot fi acestea reciclate în practică, nu doar la nivel teoretic.

Ce provocări lansează aceste reglementări și ce oportunități deschid ele pentru industria ambalajelor?

Noile reglementări europene aduc un set de provocări operaționale și tehnice pentru industria ambalajelor, în special prin extinderea responsabilităților pe întregul ciclu de viață al ambalajelor. În același timp, reglementările pot crea oportunități pentru industrie în zona de inovație, investiții în infrastructură și colaborare de-a lungul lanțului valoric.

În colaborare cu producătorul spaniol de băuturi răcoritoare García Carrión, am lansat recent ambalajul Tetra Brik® Aseptic 200 ml Slim Leaf pentru gama de sucuri Don Simón — acesta fiind primul ambalaj din lume de acest volum cu barieră pe bază de hârtie. Este realizat din până la 80% hârtie și polimeri pe bază de plante, are 92% materiale din surse regenerabile și o amprentă de carbon redusă cu 43% față de ambalajele convenționale cu barieră pe bază de aluminiu.

În 2015 am lansat primul ambalaj din industrie complet reciclabil și realizat integral din materiale pe bază de plante, iar astăzi ne propunem să creăm cel mai sustenabil ambalaj alimentar din lume: complet reciclabil, din materiale regenerabile sau reciclate și neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Am introdus deja ambalaje cu conținut certificat de plastic reciclat și am trecut la tethered caps (capace fixate de ambalaj) pe piețele UE, pentru a preveni aruncarea lor în natură și pentru a respecta Directiva UE privind plasticul de unică folosință.

Ambalajele de carton pot fi colectate la scară largă în momentul în care există o infrastructură de reciclare adecvată. Aceste reglementări creează o oportunitate reală de a inova și de a construi o economie circulară, iar cei care se adaptează rapid vor avea un avantaj competitiv clar.

Care considerați că sunt cele mai importante tendințe în inovația de ambalaje sustenabile  în industria alimentară?

Din perspectiva noastră, principalele tendințe în inovația de ambalaje sustenabile se conturează în jurul a două direcții majore. Pe de o parte, vorbim despre ambalaje mai simple, cu un conținut mai ridicat de hârtie, utilizarea redusă a materialelor de origine fosilă și o amprentă de carbon mai mică. Pe de altă parte, există un accent tot mai puternic pe ambalaje concepute încă din faza de design pentru a fi reciclate eficient, în condiții reale de colectare și procesare.

Observăm o orientare clară către utilizarea materialelor reciclate sau provenite din surse regenerabile, dar și către inovații tehnologice care susțin aceste obiective. Un exemplu relevant este ceea ce a reușit Tetra Pak în cazul ambalajelor de carton aseptice, prin dezvoltarea barierei pe bază de hârtie, care poate înlocui stratul de aluminiul fără a compromite siguranța alimentelor sau calitatea produsului. Astfel am realizat un ambalaj unde gradul de materiale regenerabile poate depăși 90%.

Un alt element esențial în inovația ambalajelor sustenabile este capacitatea acestora de a prelungi durata de viață a produselor alimentare. De exemplu, ambalajele aseptice Tetra Pak pot păstra laptele UHT nefrigerat timp de câteva luni, fără ca acesta să își piardă gustul sau valoarea nutrițională.  

Trendul de consum ”to go” a adus cu sine o cerere tot mai diversificată de ambalaje aseptice. Care segmente de piață – lactate, băuturi pe bază de plante, sosuri, supe sau produse ready-to-eat – cresc cel mai rapid?

Trendul „to go” favorizează în special segmentele cu formate lichide, ready-to-drink, unde ambalajele aseptice sunt esențiale. Pe baza studiilor făcute de Tetra Pak, cel mai recent Consumer Survey fiind din vara anului 2025 (FSN Global Consumer Research, Tetra Pak si Ipsos, iulie 2025), cele mai rapide creșteri se înregistrează în segmentele de băuturi funcționale, lactate lichide și băuturi pe bază de plante, urmate de ready-to-eat, în timp ce sosurile și supele cresc mai moderat.

Băuturile funcționale și suplimente nutriționale sunt segmentul cu cea mai mare dinamică, susținute de faptul că 6 din 10 (59%) consumatori preocupați de sănătate preferă produsele gata de băut (ready-to-drink), iar piața globală de food supplements & nutrition (FSN) este estimată să ajungă la aprox. 759 mld. USD până în 2034, cu o rată medie de creștere anuală (CAGR) de 7%.

Segmentul lactatelor lichide și al băuturilor pe bază de plante rămâne extrem de relevant, mai ales în formate ready-to-drink și porții individuale. Sunt percepute ca soluții „naturale”, în contextul în care 7 din 10 (71%) consumatori preferă produse din surse naturale și sunt dispuși să plătească mai mult pentru ele. Sunt considerate alternative mai „curate” și mai aliniate cu stilul de viață modern, iar ambalajele aseptice permit un termen de valabilitate extins și consum rapid, fără refrigerare permanentă.

Alimentele lichide ready-to-eat (supe sau mese complete) cresc și ele constant, impulsionate de economia de timp și  nevoia de mese rapide în contexte urbane aglomerate. Totuși, ritmul de creștere este mai lent comparativ cu băuturile funcționale.

Ați lansat recent un proiect pilot de colectare a ambalajelor de carton în România. Care sunt rezultatele până acum și cum reacționează consumatorii? Care sunt principalele provocări în creșterea ratei de colectare și reciclare?

România are un avantaj important: consumatorii sunt deja familiarizați cu returnarea ambalajelor. Acesta este și motivul pentru care Tetra Pak a lansat proiectul pilot: pentru a crea un instrument concret de colectare de date, a testa soluții logistice și a înțelege comportamentul consumatorilor, astfel încât rezultatele să poată susține, pe termen mediu, implementarea unui sistem centralizat.

Proiectul pilot este activ de doar două luni în cele două orașe selectate pentru testare – Brașov și București – iar datele sunt încă în curs de agregare pentru a construi o imagine relevantă asupra colectării organizate a ambalajelor de carton pentru lactate și băuturi răcoritoare.

În primul rând aș menționa trei uriașe avantaje ale implementării acestui proiect pilot: oferă pentru prima dată un instrument concret de testare, care permite colectarea de date reale și relevante, puse la dispoziția autorităților și a tuturor actorilor interesați. În al doilea rând, fiecare ambalaj de carton returnat prin RVM-urile din rețea înseamnă un ambalaj colectat și reciclat, care nu mai ajunge la gunoi sau în mediul înconjurător. Nu în ultimul rând, proiectul stimulează comportamente sustenabile printr-un mecanism simplu și motivant: efortul consumatorului este recompensat, poate câștiga bani în plus fără să plătească o garanție la achiziție.

Deși se află încă la început, proiectul pilot conturează deja câteva repere semnificative:

·        Creștere masivă a colectării în a doua lună, cu o creștere de aproximativ 24%, semn că programul a câștigat rapid tracțiune în rândul consumatorilor.

·        Eficiența colectării în Brașov s-a dublat practic de la o lună la alta, contribuția orașului la totalul colectării a urcat de la 31% la 38%.

·        Performanța remarcabilă a Bucureștiului, unde un singur RVM a generat peste 65% din cantitatea totală colectată, demonstrând potențialul ridicat al zonelor urbane dense.

·        Grad ridicat de implicare a consumatorilor, fiecare participant returnând în medie aproape 6 ambalaje de carton pentru lactate și băuturi, ceea ce arată un comportament de reciclare activ, nu doar simbolic.

Există pe piața din România capacități de reciclare a ambalajelor din carton calibrate la dimensiunea de consum a pieței?

În prezent, piața din România se află într-o etapă incipientă în ceea ce privește reciclarea ambalajelor de carton pentru băuturi și lactate. Până când acestea nu vor fi colectate separat și nu vom avea date clare privind volumele care ajung la reciclare, nu putem vorbi despre capacități dedicate, dimensionate exact pe consumul intern. Cu toate acestea, ambalajele colectate în acest moment prin proiectul nostru pilot nu rămân în afara circuitului: ele sunt direcționate către o rețea europeană de reciclatori specializați care dispun de tehnologia necesară pentru a recupera eficient fibrele de celuloză și fracția de polimeri și aluminiu.