Ediția a doua a conferințelor Ambalaje 360 a abordat în acest an tema Circularității ambalajelor, într-un moment critic atât din persectiva problemelor de mediu pe care deșeurile de ambalaje le generează, dar și din perspectiva creșterii cotelor de colectare separată și reciclare pentru fiecare material în parte. 

16 speakeri specializați în problematica ambalajelor, de la producția acestora, colectare reciclare și reintroducere în circuitul economic, și-au expus punctele de vedere clarificând o bună parte din punctele sensibile de pe lanțul valoric al ambalajelor. Prima parte a conferinței a supus dezbaterii ”Circularitatea ambalajelor și managementul deșeurilor”, pornind de la noul proiect de regulament european privind ambalajele – Packaging and Packaging Waste Regulation(PPWR).

Ediția din acest an a conferinței Amblaje 360 - Circularitatea ambalajelor a fist susținută de partenerii Kaufland România, Reciclad`OR, Tiplog, Nestle, Tomra, GreenGroup și Tchibo prin brandul Davidoff. Parteneri media au fost  Green Report și Packshow, expoziția organizată de Euroexpo.

Packaging and Packaging Waste Regulation(PPWR) – propunerea Comisiei Europene privind un nou Regulament al ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje, vine să modifice Regulamentului (UE) 2019/1020 și Directiva (UE) 2019/904 și să abroge Directiva 94/62/CE. Proiectul de regulament a stârnit reacții puternice, miniștrii mediului din UE 27 solicitând mai multă flexibilitate în legislația privind ambalajele.

” Mult mai important este să înțelegem cum s-a ajuns la acest regulament și la eliminarea procesului de negociere pentru cele 27 de state membre privind Directiva. Regulamentul se implementează unitar și simultan în toate țările membre UE. În primul rând, fabricarea ambalajelor la nivelul Uniunii Europene reprezintă una dintre principalele activități economice utilizatoare de materie primă virgină, 40% dim masele plastice și 50% din hârtie sunt materiale destinate ambalajelor. În al doilea rând, deșeurile din ambalaje reprezintă cam 36 % din deșeurile municipale”, a punctat Marius Brînzea, Strategy Director, Reciclad`OR, în deschiderea conferinței.

Obiectivul general al PPWR este de a armoniza normele existente, de a evita discriminarea între produsele realizate în Uniunea Europeană, de a armoniza obligațiile de raportare a agenților economici prin schemele de răspundere extinsă a producătorilor și eliminarea dificultăților administrative.
Având în vedere obiectivele stabilite prin PPWR, am întrebat-o pe Mihaela Frăsineanu, Secretar General Adjunct Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cat de departe sau cât de aproape suntem de ambițiile Comisiei Europene?

”Parcursul managementului ambalajeor și a deșeurilor din ambalaje, trecerea de la Directivă la Regulament seamănă foarte mult cu parcursul inițiativelor europene în ceea ce privește economia circulară. Pornit undeva tot în 2014, cadrul legislativ în economia circulară a fost lărgit astfel încât să asigure circularitatea tuturor produselor, focusul fiind mutat de pe deșeuri pe produse. Acest lucru se întâmplă și în cazul ambalajelor și este foarte bine să discutăm aceste aspecte deoarece, pe lângă observațiile per care fiecare companie le poate face pe site-ul Comisiei Europene, este foarte importantă poziția statului membru al UE pe care Ministerul Mediului din România, împreună cu Ministerul Economiei, o vor susține la Bruxelles. Această propunere de regulament va veni la pachet cu obligații mult mai puțin flexibile decât cele care sunt acum prin Directivă”, a precizat Mihaela Frăsineanu, Secretar General Adjunct Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Cât privește scăderea valorilor și cantităților de materiale reciclate raportate pentru anul 2021 în raport cu 2020, Mihaela Frăsineanu a spus că, pe lângă motivațiile economice sau cele privind reglementarea, în 2021 este posibil să fi fost și anumite probleme de raportare și de integrare a datelor între raportările care se fac între diverse instituții. ”Acum încercăm să creem o platformă unică de raportare, astfel încât ceea ce s-a întâmplat cu raportările pe parcursul anilor să nu se mai întâmple.”

În ceea ce privește ambalajele care nu vor intra sub incidența SGR, Secretarul General Adjunct din Ministerul Mediului spune că pentru acestea avem reglementări privind responsabilitatea extinsă a producătorilor, precum și cele cu referire la Directiva Single Use Plastic, iar producătorii au responsabilitatea de a colecta direct sau prin intermediul OIREP-urilor aceste ambalaje și a le reintroduce în circuitul economic prin reciclare cu niște obiective țintă de îndeplinit, obiective care rămân valabile în continuare.

Din perspectiva retailerului care dorește să pună pe raft, ca marcă proprie, produsele pe care le caută consumatorul, Valer Hancaș, Director Corporate Affairs şi Comunicare la Kaufland România a punctat faptul că retailerii și producătorii trebuie să se gândească dacă au ce să ofere consumatorilor astfel încât să determine un comportament mai responsabil al acestora, astfel încât comportamentul lor de consum să fie în direcția prevederilor Directivelor, Regulamentelor și a altor măsuri administrative.
”Eu sunt un adept al Regulamentelor, nu al Directivelor, tocmai pentru faptul că regulamentele au un aspect strict, pe când directivele pot fi adaptate la specificul socio-economic local. Până la Regulament, avem o legislație în vigoare care ar trebui să ne conducă spre țintele stabilite, indiferent de tipul de ambalaj, de natura producătorului sau de proprietarul mărcii”, a spus Valer Hancaș.

Constantin Damov, Președinte GreenGroup, a clarificat informațiile potrivit cărora substanțele prin care etichetele unor produse sunt lipite pe ambalaj intră în reacție chimică cu ambalajul și fac ca acesta să nu mai poată fi reciclat. ”Producătorii s-au aliniat la cerințele de piață și sunt foarte puține cazuri în care am avea probleme cu etichetele. Problemele sunt la tipul de adeziv și la materialul folosit. PVC-ul a fost eliminat din etichetare în alte țări, la noi însă este folosit pentru că e mai ieftin decât alte materiale pentru etichete.”

În ceea ce privește capacitatea de reciclare de care dispune România pentru momentul în care SGR va fi funcțional, Președintele GreenGroup a spus: ”Capacitățile de reciclare pot crește în câteva luni, la orice dimensiune, dacă există materie primă colectată pentru reciclare. Dar nu poți face un hotel înainte de a te asigura că vei avea turiști. Va fi competiție pe materialele colectate de SGR.”

”În ceea ce privește circularitatea, trebuie să spun că circularitatea nu este despre reciclare. Este despre a menține în uz produse și echipamente cât mai mult timp posibil. Am aduc cu mine un borcan cu niște pastile care nu sunt altceva decât pastă de dinți. Când se golește borcanul, mergi la magazin cu el și faci reumplere. Fără tuburi de unică folosință”, a mai spus Constantin Damov.

Despre cum se vede din perspectiva furnizorului de logistică problema ambalajelor a vorbit în cadrul conferinței Călin Pascu, CEO Tiplog.

Sarom Packaging a intrat pe piața din România ca furnizor de ambalaje produse în Franța. Jacques-Edouard Săvoiu, Managing Director, Sarom Packaging, are o experiență de peste 10 ani pe piața franceză și proiecte în derulare pe piața românească. L-am întrebat de ce a ales să facă business aici și cum se vede piața locală a ambalajelor comparativ cu piața franceză.

Constantin Damov, GreenGroup: ”Din cele 300 de mii de tone de sticlă puse pe piață anual, în bucla închisă, la reciclare pe plan local, nu ajung mai mult de 60.000 de tone, adică 20% din cât se folosește. Dar totuși, conform raportărilor, ne atingem ținta! Este vorba despre ecomodulare și îmi pare rău să spun că transferul de responsabilitate nu face această ecomodulare. De aceea sunt bune Regulamentele, altfel este mult mai simplu să faci materiale de construcție din deșeurile de sticlă. Dar este ineficient. Circularitate înseamnă să întorci materia primă în același produs. Există capacități de reciclare care aproape stau pentru că nu există materie primă pentru reciclat.”

L-am provocat pe Valer Hancaș, atât în calitate de reprezentant al Kaufland România, dar și în calitate de președinte al IAA, la o discuție despre impactul acestei revoluții din industria ambalajelor asupra mixului de marketing și asupra consumatorilor.

Care este impactul schimbărilor din industria ambalajelor asupra mixului de marketing din retail?

C.P. : Din perspectiva costurilor, cum se va resimți impactul în relația cu consumatorul?

Valer Hancaș: În 2022 am inițiat un sondaj îmreună cu Izzy Data și am aflat că 60% colectează separat cel puțin o dată pe săptămână. Din punct de vedere al comunicării, cred că aici avem o problemă, pentru că atât oficialii guvernamentali cât și activițtii de mediu vorbesc despre protecția mediul înconjurător. De fapt, mesajul ar trebui să fie extrem de pragmatic, pentru că lucrurile acestea nu le facem pentru planetă, le facem pentru noi. Costurile, mici, dealtfel pe care le implică procesul de colectare separată, sunt și mai mici în raport cu interesul direct pe care fiecare consumator îl are pentru a trăi într-un mediu sigur. Legat de costuri, exemplul pe care îl am, personal, este experiența mea din tinerețe, în Germania, unde adunam ambalajele pentru a obține acea garanție, sumă care la acea vârstă conta și era una importantă în bugetul personal.

CP: Din experiența retailerului Kaufland, care sunt principalele dificultăți pe care producătorii le întâmpină în realizarea unor ambalaje minimaliste, reciclabile sau din material reciclat?

Valer Hancaș: Aș reformula mai degrabă și aș spune provocări în loc de dificultăți. Pentru că provocările se pot transforma în oportunități. Referindu-mă la mărcile proprii, avem un contact semipermanent atât cu producătorii de marcă proprie. Există o preocuparea va tuturor actorilor din piață, astfel încât tipurile de impact pe care le generăm să fie minimale. Să aducem în fața consumatorilor tipuri de ambalaje pe care le putem asimila în cadrul unui proces sustenabil.