”Ecodesign înseamnă să proiectezi deșeul de ambalaj, să ții cont ca ambalajul tău să nu devină o problemă și să rămână în zona unei resurse, dacă se poate cu valoare pozitivă, pentru a nu se transforma într-un cost pentru producător sau chiar într-un cost social. Proiectarea este punctul de unde trebuie pornit pentru a atinge toate acele ținte din PPWR. Pe piața locală avem foarte mulți actori globali, companii ale căror sedii centrale nu sunt în România. Participarea brandurilor românești la această mișcare este destul de timidă. Noi acceptăm aici rolul de market tracker și nu ne dorim să fim market maker, adică ne luăm după trenduri, dar nu ne ducem în linia întâi. Reciclarea este momentul adevărului, momentul în care vedem dacă ecodesignul a fost bine gândit. România nu e prezentă în registrul european pentru ecodesign pentru că majoritatea firmelor sunt companii multinaționale, iar producătorii locali sunt încă timizi.

Modul de lucru generează stabilitatea unei investiții în reciclare. Investiția nu se face pe termen scurt. Ai nevoie de agreement-uri cel puțin pe termen mediu, dacă nu pe termene mai lungi, astfel încât o investiție să fie bancabilă. Pentru noi, reciclatorii, RetuRO apare astăzi ca unic furnizor. Dacă acest unic furnizor nu asigură un minim input, investițiile nu sunt bancabile. Nici un investitor financiar nu va aproba o investiție dacă ea nu are în spate lanțul de aprovizionare cu materie primă stabil. În primul an, RetuRO a încercat și a reușit să parcurgă drumul către ținta de colectare. Începând de astăzi, RetuRO trebuie să treacă la cealaltă țintă din obiectiv, ținta de reciclare. Asta înseamnă să ai în jurul tău capacități de reciclare asigurate, iar asta se face cu contracte pe termen lung.

Surprizele legislative din luna decembrie au anulat posibilitatea unui contract pe termen lung cu RetuRO, ba mai mult, au stabilit ceva unic în piața de reciclare din Europa și în sistemele DRS existente, materia primă colectată de RetuRO va fi vândută în urma unor licitații organizate de Bursa Română de Mărfuri. Noi avem exemplul din Lituania, unde colectorul DRS nu vinde materialul, îl predă reciclatorului pentru prelucrare, dar rămâne proprietarul materialului reciclat. Reciclarea nu mai depinde de comerț, noi vindem un serviciu de care producătorii beneficiază. Este o formula la care ne împinge circularitatea”, a precizat Constantin Damov, Președintele Coaliției pentru o Economie Circulară - CERC, la Conferința Packaging New Generation.