Ambalajele  pentru oțet, borș, apă distilată și ambalajele reutilizabile din sticlă vor fi incluse în Sistemul Garanție Returnare și administrate de RetuRO, începând cu 1 ianuarie 2027. Așa stabilește Raportul Comisiei de Mediu din Senat, votat în 24 februarie 2026. De acum, votul în plenul Senatului rămâne o simplă formalitate, în condițiile în care obiecțiile Consiliului Economic şi Social, care a avizat nefavorabil propunerea legisiativă lansată de fostul ministru al mediului, senatorul Mircea Fechet, nu au fost luate în considerare.

La Conferința  CircularECON – PROVOCĂRILE ECONOMIEI CIRCULARE , pe care Piața o organizează pe 31 martie, ne propunem să dezbatem împreună cu reprezentanții autorităților, reciclatorii și producătorii despre modalitățile eficiente de extindere a Sistemului Garanție Returnare și despre impactul pe care includerea unor noi ambalaje în actualul SGR îl poate avea asupra administratorului RetuRO.

Ca să afli care sunt cele mai bune soluții de abordare a tranziției către o economie circulară pentru compania ta, nu uita să REZERVI LOC la dezbaterile conferinței CircularECON – PROVOCĂRILE ECONOMIEI CIRCULARE .

Comisia de Mediu din Senatul României a transmis Biroului Permanent al Senatului Raportul solicitat prin adresa L564/2025 din 08.12.2025, Raport cu privire la propunerea legislativă de modificare  şi completare a Legii nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Propunerea legislativă de modificare  şi completare a Legii nr.249/2015 aparține fostului ministru al mediului, Mircea Fechet, împreună cu un grup de senatori PNL din Comisia de Mediu.

Votat în unanimitate în prezența reprezentanților Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii, Raportul stabilește includerea ambalajelor  pentru oțet, borș, apă distilată, dar și a ambalajelor reutilizabile din sticlă. Aceste ambalaje trebuie incluse in SGR începând cu 1 ianuarie 2027, ceea ce înseamnă o nouă cursă contra-cronomentru pentru RetuRO, similară sau poate chiar mai complicate decât cea din anul 2023, când a avut loc lansarea precipitate a SGR pe 30 noiembrie.

Dacă legea va trece de votul parlamentarilor până la vacanța de vară, Guvernul  și implicit Ministerul Mediului vor avea la dispoziție 90 de zile pentru a modifica în mod corespunzător Hotărârea Guvernului nr. 1074/2021 privind stabilirea Sistemului de Garanţie Returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.  

Asta înseamnă că pentru producătorii de oțet, borș și apă distilată rămân la dispoziție maxim 3 luni pentru a înregistra ambalajele în sistem și a obține codurile de bare corespunzătoare. Pentru RetuRO, încărcarea în sistemul informatic a unui număr de câteva mii de noi ambalaje, cu detaliile tehnice corespunzătoare,  timpul va fi la fel de scurt.

Raportul senatorilor versus avizul nefavorabil de la CES

Raportul Comisiei de Mediu din Senat elimină excepțiile de ambalaje din Legea 249/2015 și menține excepții doar pentru băuturile pe bază de cafea, produse lactate precum și a borcanelor pentru conserve.

Două aspecte esențiale se desprind din acest Raport.

Primul este legat de intenția de a crește volumul de ambalaje colectate prin RVM-uri de către RetuRO, indicator ce poate fi în avantajul retailerilor care încasează bani pentru volumul de ambalaje colectate, dar și al autorităților de mediu, care vor vedea astfel de  foarte aproape țintele de colectare stabilite prin PPWR.

Din această perspectivă, Consiliul Economic și Social(CES) a semnalat că orice iniţiativă de extindere a sistemului către alte tipuri de ambalaje sau produse implică:

·       ”necesitatea de adaptare major ă a infrastructurii logistice şi IT;

·       modificări semnificative ale fluxurilor de colectare, transport şi sortare;

·       investiţii suplimentare considerabile;

·       regândire a comportamentului de returnare la nivelul consumatorilor şi comercianților.”

Al doilea aspect este legat de intenția senatorilor de a introduce ambalajele reutilizabile în sistemul de colectare SGR. Asta presupune remodificarea structurii aparatelor de colectare, deoarece acestea au fost concepute pentru a sparge ambalajele din sticlă colectate și au mai fost modificate pentru a sparge ambalajele astfel încât să fie optimizat transportul materialului reciclabil.

În ceea ce privește ambalajele reutilizabile, în motivarea avizului negativ, CES a menționat că introducerea ambalajelor reutilizabile in SGR ar genera o complexitate operaţională crescută, cu riscuri majore pentru funccionarea coerentă a sistemului actual. O astfel de măsură ar putea genera efecte precum:

·       ”complexitate operaţională crescută a sistemului, necesitând logistică separată şi manipulare delicată, ceea ce ar bloca fluxurile actule ale SGR şi ar conduce la ineficiente; gestionarea sistemului IT ar deveni excesiv de complicată, necesitând procese distincte de trasabilitate şi dezvoltări software complexe;

·       impactul de mediu al includerii ambalajelor reutilizabile in sistem ar fi negativ, intrucât includerea lor ar genera un impact suplimentar asupra mediului, determinat de manipulările şi transporturile adiţionale intre punetele de colectare şi producători;

·       în present, infrastructura pentru reutilizare este descentralizată, funcționând individual Ia nivelul fiecărui producător, cu rezultate demonstrabile;

·       presiunea financiară asupra producătorilor, comercianților şi administratorului SGR ar creşte semnificativ, subminând, în acest moment, funcționarea coerentă a SGR, în etapa sa critică de maturizare.

CES consideră că, din perspectiva consumatorilor, diferenţierea vizuală între ambalajele reutilizabile şi cele nereutilizabile este adesea dificilă, ceea ce ar putea crea confuzie la returnare şi ar putea diminua încrederea în SGR.

Din perspectivă comparativă europeană, statele cu performanțe ridicate în reciclare şi reutilizare - Germania, Norvegia, Ţările de Jos - au sisteme distincte pentru ambalaje nereutilizabile şi reutilizabile. Această abordare asigură claritate, eficiență şi protejarea modelelor deja funcţionale.

CES mai menționează că performanța actualului sistem voluntar de reutilizare este confirmată prin date concrete: peste 15% din volumul total de bere vândut în România în 2024 este comercializat în ambalaje reutilizabile, procentul depăşind ținta europeană de 10% stabilită pentru anul 2030 prin Regulamentul PPWR.

Vrei să afli care este viitorul pentru ambalajele pe care le pune pe piață compania ta? Nu uita să REZERVI LOC la dezbaterile conferinței CircularECON – PROVOCĂRILE ECONOMIEI CIRCULARE .

Un parteneriat public-privat unde autoritățile câștigă, iar sectorul privat pierde

Sistemul Garanție Returnare a fost descris permanent ca cel mai important parteneriat public-privat de economie circular. Inclusiv Gemma Webb, fost CEO al RetuRO până în decembrie 2025, folosea această sintagmă. În compania desemnată ca administrator al SGR  - RetuRO - sunt acționari Asociația Berarii României pentru Mediu, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociația Retailerilor pentru Mediu și Ministerul Mediului, confirmand astfel parteneriatul în scripte.

Dar ce se întâmplă în realitate? După doi ani de activitate, RetuRO a atins performanța operațională din perspectiva volumelor de ambalaje colectate. Compania a atins obiectivele de colectare prevăzute în legislația în vigoare, la finalul celui de al doilea an de funcționare – 2025.

Beneficiari ai acestor ținte de colectare atinse sunt instituțiile din sectorul public – Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu – care  tocmai au anunțat atingerea obiectivelor naționale de colectare pentru anul 2025.

Un articol semnat de Marius Brînzea, Director de Strategie Reciclad`OR, și publicat pe site-ul Piața AICI, semnalează că aceste obiective au fost atinse cu contribuția RetuRO în proporție de 24% și a OIREP-urilor în proporție de 76%.

În mod evident, includerea unor noi ambalaje în SGR restrânge aria sau cota de piață pentru OIREP-uri, deși conform datelor AFM, ele au contribuit la colectarea a trei sferturi total. Asta înseamnă că OIREP-urile se numără printre perdanți.

Perdanții acestor performanțe volumice realizate de RetuRO sunt, în mod cert, companiile private prin Asociațiile care sunt acționarii administratorului SGR. Aceste obiective atinse au însemnat, pentru acționarii privați ai companiei RetuRO, garantarea unui credit de 90 de milioane de euro la InG Bank și angajamente de inverstiții în infrastructura de colectare de aproape 70 de milioane de euro până în 2029.

Anul 2026 și următorii ar fi trebuit să fie dedicați de managementul RetuRO optimizării operaționale pentru atingerea unor performanțe financiare menite să justifice investiția financiară a acționarilor, prin acoperirea totală a costurilor pe care aceștia le-ar fi plătit în baza Răspunderii Extinse a Producătorilor către AFM dacă erau în afara SGR.

Obiective de colectare atinse, obiective financiare nedivulgate

Care sunt performanțele financiare ale RetuRO, rezultate de care sectorul privat reprezentat în acționariat este la fel de interesat ca de volumele de ambalaje colectate? Păi...nu știm, dar ele nu par să fie pe măsura așteptărilor acționarilor.

În aprilie 2025, când RetuRO ar fi trebuit să depună bilanțul pentru activitatea din anul 2024, directorul financiar al companiei, Cătălina Marga, și-a anunțat plecarea. RetuRO a numit un nou CFO, pe Rodion Dutca, la 1 octombrie 2025.

Au existat zvonuri că unul dintre acționari nu a aprobat bilanțul pentru anul 2024 și ar fi fost necesar un audit. Dar companiile de consultanță spun că orice audit financiar durează maxim 6 luni, indiferent de complexitatea businessului.

Cert este că în februarie 2025, Ministerul Finanțelor nu a publicat pe site-ul propriu rezumatul bilanțului RetuRO pentru anul 2024, așa cum procedează cu toate companiile.

Variantele de lucru care decurg din această ”secretizare temporară” a rezultatelor financiare RetuRO ar putea fi:

-cheltuieli financiare mai mari decât înainte de implementarea SGR, când companiile ce pun pe piață ambalaje lucrau exclusiv cu OIREP-uri; publicarea unor astfel de rezultate ar provoca revolta producătorilor din asociațiile producătorilor;

- încasări mult mai mari de la producătorii care pun pe piață ambalaje, prin tarifele de administrare, în raport cu sumele plătite retailerilor pentru ambalajele colectate(tarife de gestionare); publicarea unor astfel de rezultate ar genera reacția retailerilor care au fost obligați prin lege să gestioneze ambalajele producătorilor.

Este evident că între acționarii RetuRO există fricțiuni determinate de interese economice opuse, dar pe parcursul ultimilor ani, aceste fricțiuni au fost gestionate pe bază de încredere în beneficiile sistemului. Punctul culminant al acestor tensiuni a fost atins în decembrie 2025, în plină perioadă de negociere a tarifelor de administrare și a tarifelor de gestionare a ambalajelor pentru anul 2026.

Pe 18 decembrie 2025, un comunicat RetuRO anunță plecarea Gemmei Webb din funcția de CEO RetuRO, fără a menționa dacă este sau nu final de mandat(Gemma Webb ocupa funcția de CEO de exact trei ani, de pe 5 decembrie 2022). Dar în cazul finalului de mandat, pentru Gemma Webb ar fi existat un înlocuitor în momentul plecării. Absența unui înlocuitor pentru funcția de CEO într-un moment esențial pentru evoluția viitoare a companiei face plauzibilă demiterea/demisia Gemei Webb din funcția de CEO RetuRO.

Transparența – punctul în care se rupe parteneriatul public- privat

Pentru a clarifica situația RetuRO la final de an 2025, când toate cifrele confirmau atigerea obiectivelor privind volumul de colectare, am transmis Ministerului Mediului, pe 16 ianuarie, o solicitare pentru transmiterea de informații de interes public, în baza Legii 544/2001. Am solicitat doar motivarea demisie/demiterii Gemei Webb din funcția de CEO al unei companii în care Ministerul Mediului este acționar.

Au trecut de atunci 42 de zile(Legea spune că limita maximă este 30) și nu am primit nici un răspuns. Nu cred că Ministerul Mediului are un interes să ascundă această informație. Cred mai degrabă, că transparența de care ar fi putut să dea dovadă Ministerul Mediului s-a lovit de abordarea corporatistă a secretizării informațiilor din sectorul privat, compania RetuRO fiind considerată o companie privată.

Cu alte cuvinte, parteneriatul public-privat pentru cel mai important proiect de economie circulară sfârșește atunci când obligațiile sectorului public privind transparența în decizii(nu am solicitat nici o informație comercială) contravin intereselor economice din sectorul privat.

Informez pe această cale departamentul juridic din Ministerul Mediului să nu se mai agite în formularea unui răspuns convenabil, este deja prea târziu, în zilele următoare va fi desemnat un nou CEO la RetuRO. Și nici nu voi acționa în instanță Ministerul pentru încălcarea Legii 544/2001, deoarece absența unui răspuns a confirmat deja suspiciunile privind motivația plecării Gemma Webb de la conducerea RetuRO.

Dacă vrei să afli mai multe despre  viitorul privind Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor și cum pot ei să-și acopere eficient această responsabilitate,  nu uita să REZERVI LOC la dezbaterile conferinței CircularECON – PROVOCĂRILE ECONOMIEI CIRCULARE .

Partenerii care susțin conferința CircularECON - PROVOCĂRILE ECONOMIEI CIRCULARE sunt dm drogerie markt, Sezamo, Interpack, Asociația OIREP Ambalaje, InventivePlus Marketing Agency, SEQBYTE Solution, MPC Trade Marketing Services , CERC și partenerii media PRINT România, The Diplomat, Packshow și Expo Shop.