Europa se confruntă cu o stagnare îngrijorătoare: din 2010, rata de utilizare a materialelor reciclate a crescut cu mai puțin de un punct procentual, ajungând la 11,5% în 2022, ceea ce face ca dublarea acestei rate până în 2030 să fie foarte provocatoare.

La conferința CircularECON:  Provocările economiei circulare, pe care PIAȚA o va organiza pe 31 martie la București, ne-am propus ca împreună cu producătorii de bunuri de larg consum, producătorii de ambalaje, colectori și OIREP-uri, reciclatori și nu în ultimul rând autorități, să discutăm despre barierele circularității dar și despre oportunitățile pe care economia circulară le oferă companiilor în relația cu consumatorii.

Accesează link pentru detalii despre conferinta CircularECON:  Provocările economiei circulare

Vom discuta și despre Circular Economy Act și despre intenția ca Uniunea Europeană să sisteze exporturile de deșeuri, urmând să repare și reutilizeze ceea ce se poate, să recicleze materialele care pot fi reciclate și să creeze o piață internă a UE pentru materii prime secundare. Această decizie ar putea afecta și mai mult prețul materiilor prime secundare, deoarece se renunță la forța de muncă ieftină din țările asiatice. Dacă aveți o opinie cu privier la impactul acestei decizii asupra costurilor pe care companiile le au cu materii prime reciclate, precum și soluții pentru a reduce aceste costuri, vă invităm să comentați AICI.

Cum se vede strategia europeană expusă în Circular Economy Act? După închiderea dezbaterilor publice, în noiembrie 2025,  publicații cu nume sonore din Marea Britanie și cu tiraje ce numără milioane de exemplare au ales să bage bățul prin gard și să le arate europenilor că America(SUA) este cea care le subminează ambițiile și proiectele de economie sustenabilă.

În prima săptămână din ianuarie 2026, Financial Times publică un articol prin care sugerează că sistemul de reciclare al UE este folosit împotriva blocului comunitar. Emilio Braghi, vicepreședinte executiv al Novelis,companie globală din industria aluminiului afirmă că tot mai multe deșeuri de aluminiu ajung în China și SUA, sunt topite și revin pe piața europeană sub formă de metal virgin pentru a fi utilizat în producția de ambalaje.

În prima săptămână din februarie 2026, The Guardian  publică o investigație făcută în supermarketurile europene despre ambalajele din plastic (deși legislația britanică nu este cu mult diferită, autorul articolului nu spune o vorbă despre supermarketurile britanice) și constată că rafturile din Europa sunt dominate de produse ambalate în „plastic sustenabil”, dar în realitate, doar 5% este plastic reciclat prin piroliză (un proces chimic energofag) și restul reprezintă materii prime fosile. Printre vinovații nominalizați de The Guardian se numără, bineînțeles, doar doi producători americani de produse alimentare.

Toate aceste presiuni vin în momentul în care Comisia Europeană trebuie să propună Parlamentului pachetul legislativ  privind economia circulară, pachet ce urmează să fie adoptat în 2026, prin care își propune să creeze o piață unică pentru materiile prime secundare, să crească oferta de materiale reciclate de înaltă calitate și să stimuleze cererea pentru aceste materiale în cadrul UE. Astfel, rata de circularitate în Uniunea Europeană ar trebui să crească de la 12% în 2024 la 24%  în 2030.

Voi cum credeți că ar trebui să funcționeze piața materialelor secundare în Uniunea Europeană pentru a fi eficientă din perspectiva companiilor și pentru a aduce rata de reciclare a produselor/ambalajelor la nivelul propus de Circular Economy Act pentru 2030? Comentarii AICI.

Nu uitați să vă rezervați loc la dezbaterile CircularECON, pe 31 martie la Bucuresti!