
Marius Brînzea, Circular Economy Expert / Competitive Strategy & Business Model Innovation Consultant
Opt ani de date. Un trend alarmant. Un semnal economic pe care liderii de business nu-l mai pot ignora.
Paradoxul Erei Noastre: Mai Mult Discurs, Mai Puțină Circularitate
În anul 2018, Circle Economy a publicat primul Raport privind Decalajul de Circularitate, introducând o metodologie simplă: ce proporție din materialele care reintră în economia globală sunt secundare — reciclate sau reutilizate — față de cele virgine? Răspunsul era deja îngrijorător: aproximativ 9,1% — adică din fiecare 100 de tone de material care circulau prin economia mondială, abia 9 erau reciclate sau reutilizate, în timp ce restul de 91 de tone erau extrase proaspăt din Pământ.
De atunci, discuțiile despre economia circulară au explodat. În cei cinci ani premergători raportului din 2024, volumul dezbaterilor, articolelor și documentelor de politici pe această temă s-a triplat.
Raportul din 2025 a confirmat că metrica globală de circularitate nu s-a îmbunătățit — ci a scăzut la 6,9%. Extracția globală de materiale a depășit recent pragul de 100 de miliarde de tone pe an — aproape cât a fost extras pe parcursul întregului secol XX. Fără intervenție structurală, această cifră va crește cu 60% până în 2060.
O Lume cu Amprente Inegale: Divide-ul Shift, Grow și Build
Una dintre cele mai puternice contribuții analitice ale Rapoartelor Circularity Gap este segmentarea națiunilor lumii în trei profiluri distincte, fiecare necesitând o strategie diferită: țările Shift (Schimbă), Grow (Crește) și Build (Construiește).
Inegalitatea este uluitoare: națiunile UE și SUA singure sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din consumul mondial de materiale, deși găzduiesc doar o zecime din populația globală.
Pivotul Strategic: De la Măsurarea Decalajului la Evaluarea Pierderii.
Timp de șapte ani consecutivi, Raportul Circularity Gap și-a ancorat analiza pe Metrica de Circularitate — procentul de materiale secundare în consumul total.
Această cifră unică a servit drept far călăuzitor: simplă, robustă și suficient de alarmantă pentru a motiva. Și și-a îndeplinit rolul: a plasat conceptul de „decalaj de circularitate" pe agenda forumurilor de politici, a consiliilor de administrație și a strategiilor de sustenabilitate din întreaga lume.Dar ceea ce îi face pe cei din sălile de ședință să asculte — cu adevărat — sunt banii: Pierderea. Riscul. Oportunitatea.
Raportul Circularity Gap 2026 reprezintă o evoluție strategică de referință. Pentru prima dată, Circle Economy și Deloitte au deplasat lentila analitică de la un indicator de mediu la unul economic, introducând conceptul de Value Gap (Decalajul de Valoare): valoarea economică monetară totală evitabilă distrusă anual de practicile economice liniare.
Pivotul este o alegere strategică deliberată de a vorbi limbajul celor care controlează alocarea capitalului — CFO-uri, investitori instituționali, bănci centrale și miniștri de finanțe. Mesajul este acum neechivoc: economiile liniare nu doar poluează — ele erodează și risipesc valoare economică la o scară care depășește producția majorității economiilor naționale.
„Pentru fiecare 3 euro de valoare economică creată la nivel global, aproximativ 1 euro se pierde din cauza utilizării liniare a materialelor." — Circularity Gap Report 2026
Cinci Căi prin care Bogăția Lumii Dispare
Value Gap este agregatul a cinci căi concrete, măsurabile, prin care valoarea economică este distrusă sistematic în economia liniară. Înțelegerea fiecărei căi este esențială pentru identificarea unde intervenția va genera cel mai mare randament.
De la Blocaj Liniar la Reziliență Circulară: Drumul Înainte
Value Gap nu este un verdict — este un plan. Raportul Circularity Gap 2026 este neechivoc: niciun actor singur nu poate închide Value Gap. Ceea ce este necesar este colaborare sistemică de-a lungul lanțurilor valorice, fundamentată în trei seturi de actori cu roluri distincte și complementare.
Citește și
Revista Piața | 09/11/2026 10:30
Nou record mondial, stabilit de voluntarii mobilizați de Asociația Act for Tomorrow și Kaufland România: 2.512 de oameni au plantat arbori simultan la Pădurea Prieteniei
România a stabilit pe 7 noiembrie un nou record mondial GUINNESS WORLD RECORDS™ pentru cel mai mare număr de persoane care plantează arbori simultan....
SustenabilitateRevista Piața | 25/09/2026 12:48
Caravana ECO Student x Cooler mobilizează campusurile pentru SGR
ECO Student, proiect inițiat de Asociația Ecoteca în parteneriat cu ING Bank România și Tomra Collection România, continuă în această toamnă cu o seri...
SustenabilitateRevista Piața | 25/08/2026 18:14
„Verde cu Freshful” la Big Little Festival. Ambalajele SGR, transformate în vouchere și premii
Hypermarketul online Freshful a creat, în premieră pentru Big Little Festival, o nouă activare offline a programului „Verde cu Freshful”. Participanți...
SustenabilitateRevista Piața | 10/08/2026 12:58
Lidl lansează Punga antirisipă, la prețul unic de 5 lei
Lidl România a anunțat, într-un comunicat, că introduce în magazine Punga antirisipă, o nouă inițiativă menită să contribuie la reducerea risipei alim...
Sustenabilitate




