În prima săptămână din anul 2026, publicația britanică Financial Times publică un articol prin care sugerează că sistemul de reciclare al UE este folosit împotriva blocului comunitar. Reprezentanți ai unor companii globale din industria aluminiului afirmă că tot mai multe deșeuri de aluminiu ajung în Asia și SUA, sunt topite și revin pe piața europeană sub formă de metal virgin pentru a fi utilizat în producția de ambalaje.

Emilio Braghi, vicepreședinte executiv al Novelis, citat de Financial Times, a declarat că sectorul se îndreaptă spre un „declin terminal” dacă Bruxelles-ul nu își respectă angajamentul de a limita exporturile de aluminiu reciclat. „Am pierdut producția primară. Acum riscăm să pierdem și deșeurile de aluminiu”, a avertizat acesta, subliniind că Europa nu își va putea atinge țintele de mediu dacă materia primă reciclată continuă să părăsească blocul.

Despre provocările cu care se confruntă operatorii economici de pe lanțul de circularitate al materialelor reutilizabile ne-am propus să discutăm în cadrul primei ediții a conferințelor CircularECON – PROVOCĂRILE ECONOMIEI CIRCULARE, conferință ce se va desfășura pe 31 martie la București. Detalii AICI.

Producătorii europeni de aluminiu se confruntă cu costuri energetice de până la patru ori mai mari decât competitorii lor din alte regiuni, motiv pentru care s-au orientat către topirea deșeurilor, un proces mult mai eficient energetic. Rata de colectare a dozelor de băuturi în Europa ajunge la aproximativ 70%, față de circa 40% în Statele Unite, dar tocmai acest success în colectare face ca deșeurile să fie atractive pentru comercianții de materii prime, care le cumpără și le exportă acolo unde obțin prețuri mai mari.

Dar producătorii de aluminiu nu sunt singurii care întâmpină dificultăți în aprovizionarea și comercializarea materiilor prime secundare.

”Provocarea crucială pentru 2026 este crearea unei piețe unice funcționale pentru materiile prime secundare și asigurarea competitivității economice a modelelor circulare. Uniunea Europeană și-a propus să dubleze rata de circularitate de la 12% la 24% până în 2030, obiectiv care face parte din Clean Industrial Deal, iar în august 2025 Comisia a lansat o consultare publică pentru viitorul Circular Economy Act”, afirmă Gabriel Ivan, specialist în economie circulară.

Gabriel Ivan mai spune că: ”Atât la nivel european, cât și pe plan local, provocarea centrală este trecerea de la planificare la acțiune concretă, ceea ce necesită instrumente financiare care să facă circularitatea competitivă economic față de modelele liniare, infrastructură modernă și investiții sustenabile direcționate strategic, precum și coordonare eficientă între toate nivelurile de guvernare și stakeholderi și parteneriate strategice între sectorul public, cel privat și societatea civilă. Nu în ultimul rând, educația și conștientizarea continuă pentru schimbarea comportamentelor este necesară.”