Într-un nou raport prezentat pe 6 decembrie, Global ESG Monitor (GEM) dezvăluie aspecte legate de raportările de Mediu, Societate și Guvernanță (ESG) publicate de 350 de corporații din întreaga lume. GEM este lider mondial în analiza transparenței raportărilor ESG și publică anual acest document, ce analizează raportările ESG în Europa, America de Nord, Asia și Australia.

„2022 a fost un an în care importanța problematicilor ESG a crescut exponențial”, afirmă Michael Diegelmann, cofondator GEM. „Crizele sociale și de mediu țin zilnic prima pagină a presei, iar corporațiile trebuie să comunice, clar și transparent, ce și cum anume fac în legătură cu aceste crize. Există progrese notabile, însă concluzia e că numeroase companii multinaționale sunt deficitare în raportarea ESG, fapt ce nu trece neobservat de către investitori și opinia publică, deopotrivă”.

Global ESG Monitor 2022 analizează 625 de rapoarte ESG publicate de 350 de companii incluse în indicii a 10 burse majore de valori de pe cele mai relevante patru piețe continentale – Europa, SUA, Asia și Australia . Monitorizări detaliate pe regiuni vor fi publicate în următoarele săptămâni.

Puține sunt corporațiile care se apropie de scorul maxim de 100, așa cum e acesta definit de GEM Assay™, modelul analitic deținut și folosit de Monitorul GEM. Cel mai ridicat scor la nivel global în raportarea non-financiară este de 90, iar cel mai scăzut, de 7. Modelul GEM Assay™ analizează raportările ESG ale companiilor pe baza a 184 de criterii existente în aceste raportări. Rapoartele corporative ESG sunt necesare în multe situații, inclusiv ca reper în criteriile ESG folosite de investitori în luarea deciziilor financiare.

Comparând transparența raportărilor ESG pe cele patru zone continentale, punctajul mediu corporativ este de 66 din 100 în Europa, 56 din 100 în Asia și 53 din 100 - atât în Statele Unite cât și în Australia.
„Nu e o surpriză că Monitorul GEM a găsit diferențe atât de mari în transparența raportărilor ESG. Încă nu există un standard recunoscut și practicat la nivel internațional în raportarea ESG, iar acest fapt reprezintă în sine o provocare suplimentară pentru companii”, declară Ariane Hofstetter, cofondatoare și coordonatoarea departamentului de cercetare și monitorizare a GEM. „Cu toate că sunt folosite pe scară largă instrumente importante de analiză, precum așa-numita evaluare a materialității (materiality assessment), există încă multe abordări superficiale, inadvertențe, o lipsă de veridicitate și de credibilitate în rezultatele rapoartelor ESG ale companiilor”.

Cercetarea GEM relevă, de pildă, foarte clar faptul că marile companii europene dau tonul la nivel global în ceea ce privește transparența ESG – nouă din cele mai bine plasate 12 companii sunt din Europa, iar trei din Asia. Compania cu cel mai mare scor – implicit cu cea mai transparentă comunicare ESG – este gigantul energetic Italian Enel SpA.

Diversitatea de gen: lumea s-a schimbat, cel puțin în anumite regiuni

Diversitatea de gen reprezintă un aspect-cheie în Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (SDGs). GEM a analizat informațiile despre diversitatea de gen, colectând date despre „masculin, feminin, altceva”. Pe fondul informațiilor extrem de precare din categoria „altceva”, analiza GEM s-a concentrat pe masculin și feminin.
La nivel global, diversitatea de gen în management și consilii de administrație este cea mai bine reprezentată în Statele Unite, cu 90% dintre companii având diversitate de gen în structurile de conducere și doar 10% având o componență exclusiv masculină. În Europa, structurile de conducere sunt în procent de 12% exclusiv masculine și 88% mixte; în Australia, 28% exclusiv masculine și 72% de ambele genuri; structurile din Asia încheie clasamentul, cu 57% structuri de conducere exclusiv masculine și 43% având și femei în componență. Este de menționat faptul că proporția medie masculin-feminin este cea mai echilibrată în Europa – 50% - 50%. Aceeași proporție e mult mai dezechilibrată în restul regiunilor, unde doar 33% dintre membrii structurilor de conducere sunt femei (în SUA și Australia), respectiv 20% (în Asia).

Care este impactul absenței unor standarde internaționale în raportarea ESG?

În practică, marile companii știu cum să se ajute pe ele însele în raportări, prin folosirea mai multor standarde, metodologii și cadre de lucru diferite. Potrivit Global ESG Monitor 2022, 96% dintre companiile analizate fac referire la cadre de lucru și standarde în rapoarte, cu o medie de 9,1 cadre de lucru menționate. În companiile EuroSTOXX, media de mențiuni este de 12,3 cadre de lucru. Unele companii pun un accent excesiv pe cadre de lucru și publică rapoarte separate personalizate pe standarde individualizate. Pentru investitori și acționari navigarea într-un astfel de context e dificilă și există riscul ca aceste companii să aleagă doar rapoartele cu specificațiile cele mai favorabile.

Potrivit celor patru indicii de cercetare, Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TFCD), creat de Financial Stability Board (FSB) este cel mai utilizat cadru de lucru / standard de raportare, urmat de UN (United Nations) SDGs și The Global Reporting Initiative (GRI).

Accent pe emisiile de dioxid de carbon (CO2)

Comunitatea științifică este în acord cu faptul că dioxidul de carbon are un rol major în provocarea schimbărilor climatice produse de om și că eforturile de reducere a emisiilor de CO2 trebuie menținute și extinse. În acord cu acest fapt, companiile analizate de Monitorul GEM 2022 au raportat inițiative de reducere a emisiilor, însă puține dintre aceste companii au reușit să devină neutre din perspectiva emisiilor de CO2. Cele mai multe companii și-au setat obiective de a deveni carbon-neutral pentru viitor. Iar dintre companiile care susțin că au atins neutralitatea în CO2 cele mai multe sunt listate la S&P 50 în Asia, cele mai puține fiind în Europa.
În aceeași ordine de idei, 78% din companiile EuroSTOXX sunt aliniate cu obiectivele Acordului privind Clima de la Paris, de limitare a încălzirii globale la un maximum de 2 grade Celsius. Celelalte regiuni se află mult în urmă, cu doar 54% dintre companiile australiene, 31% dintre cele asiatice și 29% dintre cele nord-americane având stabilite obiective aliniate du Acordul de la Paris.

Raportările ESG pun într-un con de umbră lanțurile de aprovizionare

„Noi suntem curați - iar ce fac furnizorii noștri nu e responsabilitatea noastră” - astfel de mesaje erau un refren comun al companiilor care încercau să se distanțeze de parteneri controversați de pe lanțul lor de aprovizionare. Acest fapt s-a schimbat deoarece companiile, în special cele mari, au o influență uriașă asupra furnizorilor și celorlalți parteneri de pe lanțul de distribuție și-și exercită autoritatea pentru a îmbunătăți situația. Monitorul GEM 2022 arată însă că cele mai multe companii nu reușesc să furnizeze informații adecvate despre furnizorii lor. În Europa, o majoritate simplă (52%) dezvăluie măcar localizarea geografică a furnizorilor, în timp ce numai 36% dintre cele australiene, 29% dintre cele nord-americane și 24% dintre cele asiatice fac acest lucru. Publicarea altor informații despre furnizori este cel puțin precară, foarte puține dintre companiile studiate publicând informații despre numărul total al furnizorilor, sau numărul plăților efectuate către aceștia.

Raportările privind combaterea muncii copiilor sau a muncii forțate ridică semne de întrebare

Cei care trăiesc în democrațiile occidentale nu sunt, adesea, concentrați pe problematici precum folosirea forței de muncă a copiilor sau a formelor moderne de sclavie. Însă în multe alte părți ale lumii, astfel de lucruri sunt la ordinea zilei. Lanțurile și circuitele globale pe care funcționează economia lumii fac necesar, pentru marile companii, să-și asume un rol în a pune capăt acestor forme de exploatare în muncă. Monitorul GEM 2022 prezintă o situație mai mult decât sumbră în aceste aspecte:
În timp ce 72% dintre companiile EuroSTOXX dezvăluie în rapoartele ESG riscul de incidență a muncii forțate, obligatorii sau a folosirii copiilor pe lanțul economic, doar 54% dintre companiile nord-americane, 51% dintre cele asiatice și 36% dintre cele australiene fac acest lucru. Și mai grav - în Europa, 60% dintre companii își fac publică strategia de combatere a folosirii muncii copiilor sau a altor forme de exploatare. Mai puțin de o treime dintre companiile din SUA (27%), Asia, (27%) și Australia (26%) fac acest lucru. Rămâne de văzut dacă marile companii vor aborda mai serios aceste probleme și dacă Monitorul GEM 2023 va arăta îmbunătățiri ale situației.

Auditarea nu e încă o practică obișnuită sau o obligație

Auditarea are scopul de a consolida încrederea într-o companie. Doar 68% dintre companii furnizează voluntar câteva garanții privind informațiile publicate printr-un audit. Auditul cu garanții limitate este, în continuare, cel mai comun (88 din 35 de raportări auditate indică și nivelul de audit).
Companiile europene se pregătesc pentru auditare sporită întrucât propunerea Directivei Comisiei Europene privind Raportarea Sustenabilității Corporative (EC CSRD) vizează introducerea unor norme pan-europene privind garantarea limitată a informației despre sustenabilitate, cu scopul ca aceste informații să aibă un nivel rezonabil de acuratețe și transparență pe viitor.
Principalii auditori care lucrează în ESG sunt așa-numiții „Big 4”. PwC este cel mai mare auditor, cu cele mai multe mandate ESG în toți cei patru indici analizați (21%), urmat de KPMG (15%), EY (15%) și Deloitte, cu 14%. Profunzimea inspecțiilor de audit variază de la rezonabilă (dominantă în SUA și Asia) la limitată, care e procedura dominantă în Europa și Asia, cu substanțial mai puține companii asiatice care să mandateze vreun audit.