Primul an de raportare în conformitate cu Directiva privind raportarea sustenabilității corporative CSRD s-a dovedit a fi dificil pentru majoritatea companiilor din Europa Centrală, în special din cauza complexității informațiilor financiare legate de ESG - mediu, social și guvernanță -, pe care companiile au putut să le prezinte în mod limitat, potrivit raportului Deloitte „ Conectarea punctelor: ESG și finanțe. Perspectiva auditorului asupra rapoartelor privind standardele europene de raportare privind sustenabilitatea ESRS în Europa Centrală”, realizat în rândul entităților raportoare active în nouă țări din Europa Centrală, inclusiv România. Studiul comparativ a fost realizat în rândul companiilor mari și al entităților raportoare de interes public active în 11 sectoare industriale. Datele privind sustenabilitatea majorității companiilor nu sunt strâns integrate cu informațiile financiare, iar cele analizate în cadrul studiului au subliniat frecvent capacitatea lor limitată de a calcula sau estima informațiile financiare legate de sustenabilitate.

Studiul evidențiază în special dificultatea de a raporta cheltuielile de capital (CapEx) și cheltuielile operaționale (OpEx) necesare pentru implementarea acțiunilor planificate în legătură cu anumite teme ESG. De exemplu, doar 42% dintre rapoartele analizate în Europa Centrală au furnizat date cantitative referitoare la CapEx/OpEx, 14% date referitoare la forța de muncă și 13% date referitoare la utilizarea resurselor și economia circulară.

Despre provocările cu care se confruntă companiile pe lanțul de circularitate al materialelor reutilizabile și ulterior în raportarea ESRS ne-am propus să discutăm în cadrul primei ediții a conferințelor CircularECON – PROVOCĂRILE ECONOMIEI CIRCULARE, conferință ce se va desfășura pe 31 martie la București. Detalii AICI.

„Raportarea privind sustenabilitatea implică extragerea de informații din datele și faptele legate de ESG și transformarea acestora în date comerciale valoroase. De fapt, entitățile care raportează în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară au o oportunitate reală de a conecta raportarea privind sustenabilitatea cu rapoartele financiare, deoarece standardele de raportare financiară impun din ce în ce mai mult furnizarea de informații legate de climă. Această conexiune contribuie la îmbunătățirea gestionării riscurilor și la stabilitatea financiară pe termen lung și permite organizațiilor să adopte o abordare strategică față de ESG”, a declarat Corina Dimitriu, partener Audit & Assurance, Deloitte România.

Deși în prezent nu este o practică obișnuită în Europa Centrală, raportul relevă că aproape jumătate dintre companiile analizate (44%) au inclus stimulente legate de sustenabilitate în remunerația conducerii, acoperind indicatori de performanță în toate cele trei domenii – mediu, social și guvernanță. Indicatorii cheie de performanță (KPI) referitori la domeniul mediului au inclus cel mai frecvent decarbonizarea și eficiența energetică, indicatorii referitori la domeniul social au fost cel mai frecvent legați de diversitate, echitate și incluziune, în timp ce, în domeniul guvernanței, cei mai frecvenți KPI au inclus gestionarea riscurilor legate de ESG. Dintre sectoarele industriale analizate în raport, serviciile financiare se remarcă, întrucât 64% dintre companii leagă remunerația managerială de indicatorii de performanță ESG. În România, ponderea companiilor analizate care au implementat politici de remunerare legate de ESG pentru echipele lor de management s-a situat peste media regională, la 53%.

Studiul integral poate fi descărcat AICI.

„În ciuda provocărilor întâmpinate, primul an de raportare conform cerințelor CSRD a demonstrat capacitatea companiilor de a se adapta. Raportarea privind sustenabilitatea este o cerință pe termen lung care necesită definirea unor procese noi sau perfecționarea celor existente, motiv pentru care un exercițiu de benchmarking este extrem de valoros în această etapă. Raportul oferă o perspectivă aprofundată, permițând entităților care raportează pentru prima dată să reflecteze asupra eficacității procesului lor și oferă informații de primă mână pentru entitățile care raportează pentru a doua oară, în procesul lor de pregătire”, a declarat Oana Nicula (Ionică), director, Audit & Assurance, Deloitte România.

Dintre cele 12 teme strategice pe care CSRD le impune să fie raportate în conformitate cu Standardele europene de raportare privind sustenabilitatea, forța de muncă proprie (99%) și schimbările climatice (98%) au fost evaluate cel mai des ca fiind semnificative de către entitățile raportoare din toate industriile. La polul opus, biodiversitatea și ecosistemele (34%) și comunitățile afectate (41%) sunt considerate semnificative de către cel mai mic număr de entități raportoare analizate în studiul Deloitte.

Standardele europene de raportare privind sustenabilitatea nu impun o abordare specifică sectorului, astfel încât fiecare entitate raportoare ar trebui să ia în considerare aspectele specifice pe care să le includă în rapoartele sale, explică studiul. Rapoartele analizate de Deloitte includeau aspecte specifice entității în zece din cele 11 sectoare, în special în serviciile financiare (64% din rapoarte) și în tehnologie și comunicații (57%). Securitatea cibernetică este aspectul specific entității cel mai frecvent întâlnit în toate sectoarele analizate (servicii financiare, tehnologie și comunicații, sănătate, transporturi, extracție și prelucrare a mineralelor), urmată de digitalizare.

Studiul Deloitte „Conectarea punctelor: ESG și finanțe. Perspectiva auditorului asupra standardelor europene de raportare privind sustenabilitatea în Europa Centrală” a fost realizat pe baza analizei informațiilor financiare obligatorii conform ESRS ale 126 de întreprinderi mari și entități de raportare de interes public active în țările din Europa Centrală care au transpus CSRD în reglementările locale până la sfârșitul anului 2024, și anume Croația, Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Entitățile raportoare își desfășoară activitatea în domeniile serviciilor financiare, infrastructurii, extracției și prelucrării mineralelor, alimentelor și băuturilor, serviciilor, transporturilor, transformării resurselor, tehnologiei și comunicațiilor, sănătății, bunurilor de consum, resurselor regenerabile și energiei alternative.