Un nou studiu global desfășurat de Ipsos în rândul a peste 22.500 de cetățeni din 34 de țări, inclusiv România, a analizat nivelul de sprijin al populației față de măsurile menite să atenueze impactul schimbările climatice. Potrivit majorității respondenților, acordarea de subvenții pentru tehnologii sustenabile, aplicarea unor prețuri diferențiate în funcție de impactul asupra mediului și alte stimulente sunt măsuri mai apreciate prin comparaţie cu taxarea sau limitarea opțiunilor.

Impunerea unor taxe pentru anumite produse alimentare care au o amprentă de carbon mai mare nu se bucură de popularitate, prin comparație cu alte măsuri. La nivel global, doar 3 din 10 cetățeni se declară în favoarea suprataxării cărnii roșii și a produselor lactate.

Măsura susținută de cea mai mare parte a cetățenilor - 68% la nivel global - implică alocarea din bugetul de stat a unor stimulente care să facă tehnologiile ecologice mai ieftine (de exemplu, panouri fotovoltaice sau vehicule electrice). În România, nivelul de suport la acest capitol ajunge la 74% (în special în rândul persoanelor peste 50 de ani - 81%).
6 din 10 cetățeni - atât la nivel global (59%), cât și în România (63%) - se declară în favoarea prețurilor diferențiate, astfel încât produsele prietenoase cu mediul să fie mai ieftine, iar cele care dăunează mediului, respectiv mai scumpe. Țările care înregistrează cel mai ridicat nivel de sprijin față de această măsură sunt Indonezia (74%), Mexic (72%), Columbia și Chile (71%, fiecare).

4 din 10 cetățeni ai lumii susțin politici care ar impune obligativitatea ca toți comercianții de produse alimentare să ofere alternative vegane. Nivelul de suport exprimat în România față de aceste măsuri nu diferă mult față de media globală.

Cele mai nepopulare măsuri pentru contracararea schimbărilor climatice sunt cele care implică creșterea taxelor pentru carne roșie și lactate, respectiv sursele de energie neregenerabilă (cum ar fi gaze și petrol pentru încălzire și gătit). În plină criză energetică, 42% dintre cetățenii lumii, respectiv 50% dintre români resping creșterea taxelor pentru sursele de energie neregenerabilă – mai ales că aproape jumătate dintre gospodăriile din România se bazează pe gaz natural sau sisteme de încălzire centralizată, conform ‘Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050’. 4 din 10 respondenți, atât la nivel global cât și în țara noastră, nu susțin creșterea prețurilor la carne roșie și lactate.

Pe ce canale trebuie transmisă informația și cine se ocupă de educarea consumatorilor?

Conform unui alt studiu global realizat de Ipsos cu ocazia Zilei Pământului 2022, lipsa de implicare a cetățenilor cu privire la schimbarea comportamentelor pentru a reduce amprenta de carbon este generată de o lipsă de înțelegere, mai degrabă decât de lipsa intenției de schimbare. Acest lucru indică necesitatea unei mai bune educări a publicului larg.

Atât la nivel global (59%) cât și în România (62%) există un consens referitor la responsabilitatea guvernelor naționale de a informa și educa populația cu privire la combaterea schimbărilor climatice. 4 din 10 cetățeni (43% - atât global, cât și în țara noastră) consideră că această răspundere aparține mai degrabă autorităţilor locale, în timp ce 1 din 3 (34% - atât global, cât și în România) consideră că presa ar trebui să îşi asume acest rol.

Comparativ cu media globală, românii încredințează într-o mai mare măsură responsabilitatea educării populației cu privire la schimbările climatice către școli (31% față de 24% pe plan global), grupuri de activiști și cei care desfășoară campanii ecologice (26% față de 19%), în timp ce firmele sunt văzute într-o mult mai mică măsură că având o responsabilitate în acest domeniu (10% față de 20%, la nivel internațional). Oamenii de știință au și ei un rol important, în viziunea participanților la studiu (31% în România, la paritate cu școlile).

Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada 26 august - 9 septembrie 2022, în 34 de țări. Eşantionul a inclus un număr total de 22.528 persoane cu vârste cuprinse între 18-74 de ani în Statele Unite, Canada, Irlanda, Israel, Malaezia, Africa de Sud și Turcia, 20-74 în Thailanda, 21-74 ani în Indonezia şi Singapore respectiv 16-74 ani în celelalte țări, inclusiv România.
Mărimea eşantionului este de 500 sau 1.000 interviuri la nivel de țară, iar eroarea de eşantionare este de +/- 3.5% pentru eşantioanele de 1.000 interviuri, respectiv +/- 5.0% pentru eşantioanele de 500 interviuri, la un interval de încredere de 95%.