”Ipsos a realizat recent un raport - Ipsos Reputation Council - în rândul a 150 de executivi din întreaga lume, raportul este integral disponibil și se livrează la cerere. Raportul conține un capitol special legat de raportarea ESG, din care am reținut câteva cifre care să ne introducă în contextual studiului realizat de Ipsos România pentru această conferință.
Executivii spun că importanța sustenabilității a crescut mai mult după pandemie. Conform acestora, apar discrepanțe între impactul acțiunilor ESG în rândul angajaților(77%) și în rândul consumatorilor(44%), ei spun că aceștia din urmă sunt mult mai puțin impresionați de eforturile pe care le fac companiile. În sfârșit, un subiect sensibil – diversitate și incluziune – unde 62% dintre executivi spun: ”m-aș ocupa de subiect, aș vorbi despre subiect dar îmi e teeamă că spun lucruri greșite despre el”. Spunea Cristian Mungiu la lansarea ultimului film: ”Corectitudinea politică ne-a învățat ce să spunem, dar nu a schimbat lucrurile pe care le credem”. Aici este unul din aspectele unde mai avem cu toții de lucrat”, a spus Alina Stepan, Country Manager, Ipsos România, la conferința SUSTAINABILITY UPDATING.

În economiile emergente, 94% din executivi spun că nu guvernele au obligația de a mișca lucrurile în ceea ce privește sustenabilitatea. În țările dezvoltate, procentul scade până la 70%. Ceea ce plasează o responsabilitate foarte mare pe companii și pe zona comercială de a face educație publicului. Consumatorii români, conform studiului realizat de Ipsos România special pentru conferința Sustainability Updating consideră în proporție de 77% că responsabilitatea ESG revine companiilor. Însă, jumătate din consumatori spun că dacă o companie face un produs bun, lor nu le pasă cât de sustenabil este businessul respectiv. Studiul este reprezentativ pentru România urbană, bărbați și femei între 18-56 ani.

74% dintre respondenți cred despre ei că au un comportament etic și sustenabil, 73% spun că ar plăti mai mult pentru un produs etic și sustenabil și tot 73% consider că mărcile nu fac suficient pentru a sprijini cele mai bune practici de etică și sustenabilitate.

Deși 83% dintre respondenți spun că înțeleg ce trebuie să facă în materie de sustenabilitate, 51% dintre ei nu sunt siguri că ceea ce fac este sustenabil. O treime din interlocutori spun că subiectul schimbărilor climatice este unul exagerat și dezbaterile pe această temă îi plictisesc. Contrar așteptărilor, generația Z nu este vârful de lance în sustenabilitate, dimpotrivă. Mai trebuie mult lucrat pentru educarea sustenabilă a acestei generații.

La întrebarea ”Ce credeți că trebuie să facă românii pentru a dovedi un comportament sustenabil și ce faci tu?”, cele mai apropriate cifre le-am întâlnit la colectare selectivă, unde 44 % cred că trebuie să facă românii și 40% spun că fac ei. Mai departe se rupe responsabilitatea, sarcinile grele trebuie să le realizeze alții, precum surse de energie regenerabilă, izolarea locuinței, să meargă mai puțin cu automobilul. Ce fac ei? Stau mai puțin la duș, evită ambalajele și cumpără vrac, lucruri care e posibil să nu aibă ca beneficiu sustenabilitatea, dar conduc la realizarea de economii având în vedere creșterea prețurilor pentru energie din ultimele luni. Cu alte cuvinte, trăsătura generală poate fi sintetizată în ”alții să renunțe la confort, eu nu fac mai mult decât aș putea să fac fără să-mi schimb obiceiurile”.

În ceea ce privește responsabilitatea, românii își asumă o responsabilitate medie(63%), în timp ce responsabilitatea mare revine companiilor și autorităților. În proporție de 83% sunt responsabile de sustenabilitate companiile de reciclare și colectare, pentru 79% este responsabilitatea companiilor producătoare și pentru 76% responsabil este guvernul.

Cum arată o companie cu imagine pozitivă din perspectiva sustenabilității în ochii consumatorilor? Sunt în general companii care reciclează, care folosesc ambalaje biodegradabile și care sunt transparente atât în relația cu consumatorii, cât și cu angajații. Selectând însă cele mai relevante trăsături ale companiilor sustenabile și mapându-le pe generații, avem din nou o surpriză, am numit-o pragmaticii și idealiștii. Generația Z este foarte pragmatică, pentru ei o companie sustenabilă este cea care oferă beneficia bune angajaților, oferă un program de lucru flexibil și are diversitate de gen în publicitate. Mesajele legate de ambalaje biodegradabile sau reciclabile au juns mai degrabă la generațiile Y și X decât la generația Z.

”La întrebarea care le solicita să numească o listă de mărci sustenabile, 20% dintre respondenți nu au știut nici o marcă!! Alți 20% au înșirat o listă de mărci cu foarte mică notorietate în sustenabilitate. În continuare este nevoie de eforturi mari în această direcție, de comunicare și de roluri pentru generațiile tinere, pentru a se implica în această inițiativă. Printre mărcile cu notorietate mare, cuprinsă între 2-6% din respondenți, se numără Kaufland, Lidl, H &M, Dorna, Coca-Cola, Carrefour și Pepsi”, a mai precizat Alina Stepan.

”Concluziile studiului sunt că știm ce avem de făcut, dar încă nu facem, să facă alții mai întâi, să ne demonstreze beneficiile și poate atunci vom face și noi. O problemă a românilor este și fondul cultural, suntem colectiviști, nu ne asumăm inițiativa. Educația trebuie să fie constantă și să atace fondul cultural pentru că altfel nu putem merge mai departe. Responsabilitatea la nivel personal trebuie să crească, iar asta se poate face, din nou, prin educație și prin campanii. Este un spațiu deosebit de mare pentru mărci de a se face remarcate”, a punctat în încheiere Country Managerul Ipsos România.

Conferința SUSTAINABILITY UPDATING a fost susținută de Kaufland România, în calitate de partener principal, de Penny, Coca-Cola HBC, Reciclad`OR și Ursus Breweries în calitate de parteneri gold și de Nestlé România, dm drogerie markt, Mondelēz International, CHEP România, Artmatch, Froneri România prin brandul NUII, Henkel România prin brandul Nature Box, Ipsos România și Domeniul Bogdan. Coffee Partner a fost Tchibo România prin brandul Davidoff Cafe.