Termenul limită pentru publicarea normelor metodologice de aplicare a Legii 150/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare a expirat azi fără ca guvernele Cioloş sau Grindeanu să fi aprobat proiectul de norme propus  de Ministerul Agriculturii şi supus dezbaterii publice încă din 12 decembrie.

Legea 150/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, publicată în Monitorul Oficial din 15 iulie 2016 a intrat în vigoare începând cu 18 iulie şi stipula la Articolul II că „Prevederile art. 103 ......, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege, intră în vigoare la 6 luni de la data publicării ....”. Nici cabinetul condus de premierul Dacian Cioloş şi nici guvernul Sorin Grindeanu nu  şi-au asumat o Hotărâre de Guvern prin care să stabilească normele metodologice de aplicare. O atitudine care intrigă, având în vedere faptul că un membru al cabinetului Cioloş, fostul ministru Achim Irimescu, a fost un susţinător activ al modificărilor aduse în actul comercial, iar Legea 150 a fost votată deopotrivă de liberali şi social democrati, ceea ce înseamnă că există susţinere şi în guvernul politic PSD+ALDE, proaspăt instalat la Palatul Victoria. 

Astfel, o parte a acestei legi, mai exact cea prin care se stabilea că retailerii cu vânzări mai mari de două milioane de lei „au obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare”, devine inaplicabilă.

Pe 12 decembrie 2016, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale a propus dezbaterii publice un proiect pentru aceste norme metodologice, proiect al cărui conţinut poate fi vizualizat AICI. Conform proiectului, lanţul scurt poate fi format maxim din furnizor(fermier), colector şi depozitar(o mare lipsă în peisajul agricol românesc), procesator şi un singur comerciant. Asta însemna, pe de o parte, că activităţile de transport sau distribuţie a produselor sunt excluse din acest lanţ de aprovizionare, iar pe de altă parte activităţile de transport între aceste entităţi trebuie suportate de unii sau de toţi factorii implicaţi. Deşi perioada de dezbatere publică s-a încheiat pe 22 decembrie şi guvernul Cioloş ar fi avut timpul necesar adoptării unei Hotărâri de Guvern până la sfârşitul anului, acest lucru nu s-a întâmplat.