Mergînd pe firul legislaţiei stufoase în domeniul autorizării imobilelor pentru securitatea la incendiu şi protecţia civilă am constatat că responsabilitatea asigurării unui climat de siguranţă, prin care să se evite situaţii precum tragedia din clubul Colectiv, nu aparţine exclusiv celor care exploatează spaţii aglomerate. Responsabilitatea este în egală măsură şi a autorităţilor locale şi este prevăzută în Legea nr. 351/2001, completată şi modificată prin legea nr. 100/2007.

Conform acestor acte normative,  printre principalii indicatori cantitativi şi calitativi minimali de definire a localităţilor urbane este şi cel legat de reţeaua de hidranţi exteriori şi anume: „Străzile cu reţele de hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor (% din lungimea totală a străzilor) ar trebui sa respecte procentul de minim 70% pentru municipii şi minim 60% pentru oraşe”. Cu alte cuvinte, pentru a menţine statutul de oraş sau municipiu, primăriile locale ar fi obligate să asigure aceste reţele de hidranţi, caz ăn care problemele pentru o bună parte din spaţiile comerciale de la parterul bloccurilor ar fi parţial rezolvate. Din păcate, nici ISU nici altă instituţie subordonată Ministerului Administraţiei şi Internelor nu a somat până acum autorităţile  locale să renunţe la investiţiile în borduri şi panseluţe şi să investească în reţelele de hidranţi ale oraşelor existente.

Teoretic, statutul de oraş ar trebui retras tuturor localităţilor ce nu îndeoplinesc acest criteriu, iar taxele şi impozitele reduse la nivelul celor stabilite pentru sate şi comune, până când autorităţile locale vor asigura criteriul calitativ minimal pentru a percepe taxe şi impozite orăşeneşti. 

” Realitatea nu are legătură cu actele normative, reţelele de hidranţi nu sunt nici pe departe conform normelor, iar acolo unde au existat cândva hidranti, au fost acoperiti de asfalt sau nu funcţionează în parametri. Normativul amintit, la articolul 6.1.2, spune că : În cazurile în care, conform avizului regiei/societăţii furnizoare de apă din centre populate, reţelele nu asigură satisfacerea condiţiilor de debit şi presiune, se prevede rezervă de apă pentru incendiu, dimensionată conform art. 13.31 din prezentul normativ. Vă puteţi imagina că nici o regie de apă din România nu îşi asumă furnizarea apei conform necesarului minim pe care ar trebui să îl asigure conform normativului. Astfel pompierii folosesc pentru stingerea incendiilor autospecialele iar investitorii ar trebui să realizeze pe banii lor rezervele de apă”, susţine arhitectul Ovidiu Nicolaie.

Citeşte şi : Liber la autorizaţii ISU pentru comercianţi! Au fost publicate noile norme metodologice, prin care se permite depunerea dosarelor online!

Citeşte luni pe siteul www.revista-piata.ro   „Suntem o ţară cu spaţii în curs de autorizare”,  un amplu interviu cu Ovidiu Nicolaie, arhitect, proiectant general şi coordonator al grupului de firme Super Archi, despre cât de complicat este să intri în legalitate cu autorizaţiile de incendiu.