Cu siguranță, în perioada următoare vom vedea anumite schimbări în ceea ce privește consumul. Desigur, unele obiceiuri se vor menține după pandemie - vârsta și statusul social având un rol important -, însă altele vor fi date uitării. Pentru a fi cât mai aproape de vocea consumatorului, ISRA Center a demarat colectarea de percepţii „la cald” ale unor tipologii diferite de persoane, astfel încât putem observa primele reacţii ale comportamentului de consum din timpul pandemiei.

Alina Dincă, Managing Director & Research Consultant, ISRA Center, prezintă câteva concluzii ale acestui studiu calitativ - aflat încă în derulare -, adapatat opţiunilor metodologice pentru această perioadă, respectiv sesiuni de interacţiune on-line şi interviuri calitative telefonice.

Când vorbim de recesiune, ne gândim, în primul rând, la o diminuare temporară a unui ritm de consum, a activităţii economice, în general. Deşi este dificil acum să cuantificăm impactul asupra economiei, va exista în mod sigur o contracţie, deci ne aşteptăm la o perioadă de schimbări şi de adaptări. Vivacitatea economiei s-a bazat foarte mult pe consum în perioada anterioară pandemiei. Deocamdată, în aceste vremuri, oamenii vor fi mai prudenţi privind cheltuielile, consumul va fi temperat de îngrijorările legate de viitor, cu atât mai mult cu cât vorbim despre o situaţie fără precedent în ultimul secol.

În perioada crizei financiare, începută în 2008, i-am văzut pe consumatori reordonându-şi priorităţile, revenind către nevoi de bază şi punând accent în consum pe raţionalitate vs. emoţionalitate. Anii de recesiune au fost dominaţi de o filosofie a „bunului simţ” în consum, ceea ce a însemnat, în primul rând, eliminarea cheltuielilor mari, non-urgente, precum şi a celor care puteau fi considerate retrospectiv „capricii”.

Observăm reorientarea către prudență, inclusiv la oameni care activează în industrii relativ privilegiate şi ale căror venituri nu au avut impact în decursul acestei perioade de stare de urgenţă.

Reordonarea priorităţilor redefineşte şi consumul în această perioadă. Bunurile de primă necesitate au înregistrat creşteri în vânzări - vorbim aici despre paste făinoase, conserve şi alte produse care asigură o bază alimentară.

Totodată, produsele de curăţenie şi de igienizare sunt acum mai adesea prezente în coşul de cumpărături.
În sociologie ne amintim de teoria regresiei către medie. Ne aşteptăm, desigur, să existe schimbări în consum.

Pandemia nu va dispărea în următoarele luni. În acest timp, consumul de online va continua să crească; mărcile şi magazinele care vor reuşi să folosească acest trend vor avea de câștigat, însă desigur rămâne de văzut cum va fi impactată puterea de cumpărare - şi aici revenim din nou la măsurile care vor urma şi la modul în care va fi impactată economia.

Pe termen scurt, următoarele tendinţe sunt vizibile:

• cumpărături raţionalizate, cumpărăturile de impuls fiind excluse sau limitate;
• volumul crescut de produse de igienă personală şi igienă a locuinţei;
• preferinţa pentru mesajele pragmatice, cu beneficii clare, funcţionale, dorinţa de a nu „arunca banii” pe lucruri non-esențiale;
• sprijin pentru producătorii locali: mers la piaţă sau comenzi de la producători, preferinţa pentru produse autohtone în supermarketuri; este un trend pre-existent, întărit de situaţia actuală.

Ce se schimbă cu certitudine

Înainte de pandemie vorbeam despre o tendinţă spre mărci premium. Ne aşteptăm ca această tendinţă să se tempereze. Oamenii vor alege mărci mai ieftine şi există posibilitatea să fie mai puţin loiali unor preferinţe anterioare.

La nivel de consum există multe variabile, dar este cert că veniturile vor fi afectate pe termen lung. Iar veniturile au un impact direct asupra alegerii produselor.
Desigur că nu doar veniturile îşi pun amprenta asupra alegerii produselor. Vârsta şi statusul social rămân importante. A trăi sub statusul perceput, cel pe care îl consideri definitoriu pentru propria persoană, poate fi un motiv de frustrare destul de sever. De aceea, cei care îşi permit vor încerca să îşi păstreze stilul de viaţă obişnuit.

Persoanele disponibilizate sau în şomaj tehnic au fost deja obligate să ia micro-măsuri de economisire, de exemplu: renunţarea la semipreparate şi înlocuirea cu mâncarea gătită, reorientarea către magazine tip discount versus supermaketuri; vizite mai dese şi cu coşuri mai mici, cu minimul necesar pentru a evita cheltuieli mari dintr-odată.

Consumatorii cu venituri mici sau medii, neafectaţi financiar la acest moment, suferă în izolare deoarece sesiunile de cumpărături zilnice reprezentau una dintre preocupările majore de petrecere a timpului liber. Ei speră să se întoarcă la normal cât mai curând, inclusiv în termeni de cumpărături, tind chiar şi în izolare să iasă mai des la cumpărături.

Consumatorii cu venituri mai ridicate văd perioada de inactivitate şi ca pe o oportunitate de economisire şi din prudenţă faţă de viitor, dar şi cu speranţa că îşi vor putea împlini dorinţe mai mari când situaţia se va redresa. O parte aspiră să devină consumatori mai responsabili după acest episod de consum minimalist forţat.

Cu siguranţă, în perioada următoare segmentările vor depinde mai mult de factorii pshihologici versus cei demografici, precum vârsta. Consumul va depinde de atitudinea în fața pandemiei, aşa cum se manifestă în îngrijorări sau în temperarea acestora, în căutarea unui echilibru.

De asemenea, viitorul va depinde de educaţia financiară, de capacitatea de a anticipa evoluţia economiei şi viitorul personal în acest context.
Vom observa mai multe categorii de consumatori: cei care devin foarte reţinuţi, dar şi cei care refuză să adere la orice comportament ce le limitează micile plăceri, cei răbdători, cei care amână anumite achiziţii, dar şi cei care se bucură de momente de impuls. Tocmai de aceea, cercetarea rămâne importantă pentru a măsura, prezice şi descrie comportamentele de adaptare care vor urma.