• Zona de online shopping s-a dezvoltat din ce în ce mai mult în ultimii ani şi ne putem aştepta ca acest trend să continue, în special odată cu diversificarea categoriilor la care consumatorii pot avea acces prin intermediul magazinelor online (inclusiv cele din coşul zilnic). De asemenea, online-ul aduce cu sine şi o capacitate sporită de a eficientiza atât cheltuielile (prin uşurinţa de a compara preţuri), cât şi investiţia de timp alocată cumpărăturilor recurente.

• Deşi hypermarketurile rămân statistic lideri de piaţă, consumatorii se orientează din ce în ce mai mult spre modern trade-ul de proximitate (supermaketuri, magazine de tip discount), preferând să facă vizite mai dese şi mai scurte în magazine, în mare parte din dorinţa de a economisi timp valoros. În acelaşi timp, imprevizibilitatea şi instabilitatea din ultimii ani pot avea efecte nedorite asupra mediului de afaceri, în general, iar la nivel de individ informat, acest lucru poate conduce la mai multă precauţie în consum.

Categorii cu potențial de creștere şi în 2019

Considerăm că trend-ul care va evolua este diversificarea gourmet în alimentaţie şi băuturi, puternic influenţat şi de consumul din HoReCa. De asemenea, interesul pentru sănătate va continua să îşi pună amprenta pe creşterea categoriilor de alimente din sferele: fără zahăr, produse bio, mâncare proaspătă, mâncare naturală, cât mai puţin procesată.
Ne aşteptăm, de asemenea, la o constantă în ceea ce priveşte categoriile din FMCG adresate copiilor.

Provocări în industria de research

• De foarte multe ori, principala provocarea vine din a oferi proiecte de cercetare şi recomandări care să crească relevanța strategică a cercetării cu resurse financiare destul de reduse.

• O altă provocare constantă pentru researcher vine şi din capacitatea de a anticipa şi de a formula acele întrebări la care clientul încă nu se gândeşte. În acest context, dezvoltăm metodologii care angajează activ şi creativ un număr mult mai mare de echipe din partea clientului, astfel încât cercetarea să devină sursa vie de inspiraţie. Bineînţeles, această abordare presupune să ai la îndemână o echipă cu cunoştinţe consistente despre caracteristicile pieţei, despre strategia clientului, dar şi despre contextul macroeconomic.

• Şi nu în ultimul rând, se menţine pe lista provocărilor livrarea rapidă a rezultatelor care fac diferenţa şi care se traduc uşor în decizii de business, alături de dedicarea oferită partenerilor pentru care lucrezi. În mod frecvent, însă, această cerinţă de rapiditate poate să vină la pachet cu eforturi foarte mari pentru echipă şi totodată cu riscuri cauzate de timpul scurt pe care echipa de cercetători îl are la dispoziţie. Şi atunci apare o nouă provocare dată de punctul unde este necesar să negociezi cât mai bine toate aceste aspecte.

• Şi cu siguranţă nu trebuie să uităm de consumator, de această dată în calitatea sa de respondent, pentru că fără el nu am putea să ne îndeplinim misiunea. Este extrem de important să găsim calea cea mai simplă şi facilă de a adresa întrebările potrivite pentru a minimiza efortul cognitiv pe care trebuie să-l depună respondentul şi pentru a reduce pe cât posibil filtrele care se pot interpune între experienţa efectivă şi transpunerea ei într-un răspuns (desigur, ne referim aici în mod special la studiile cantitative).
Aşadar, din ce în ce mai multă agilitate în gândire şi în acţiune din toate punctele de vedere, astfel încât cercetarea să îşi dovedească cu adevărat potenţialul.

*Notă: au contribuit alături de mine o parte din cercetătorii ISRA Center: Vasi Andronic, Ana Tănăsescu si Ioana Bobe.