Ponderea materiilor prime agricole românești în producția locală de bere a scăzut la 50% în prezent, față de 70% în 2017, semnalează Asociația Berarii României. Astfel, cererea sectorului berii din România pentru orz și hamei este de două ori mai mare decât cantitățile livrate de agricultorii români. Potențialul acestor culturi indică o suprafață de peste 450 de hectare în cazul hameiului, până în 2027, față de 260 de hectare în prezent. Condiția atingerii acestui nivel este disponibilitatea finanțării, întrucât costurile pentru înființarea unei plantații depășeșc 45.000 de euro pe hectar la această materie primă.

”Cererea de hamei de la fabricile de bere din România este mare, dar producția locală este insuficientă pentru a satisface această cerere. Prin urmare, producătorii români de bere trebuie să importe cantități semnificative. România nu trebuie să fie Slovenia la producția de hamei, respectiv să furnizeze 100% din necesarul companiilor locale de bere. Dar poate să revină cel puțin la o pondere de 70%, pe care agricultorii români au avut-o. Să nu livrezi local o materie primă, deși ai avea această posibilitate, este o oportunitate pierdută pentru economia românească”, arată Julia Leferman, Director General Berarii României.

Sectorul berii din România generează peste 7.600 de locuri de muncă în agricultură. Companiile producătoare de bere din România și-au manifestat constant dorința de a achiziționa într-o proporție cât mai mare materii prime provenite din agricultura românească. Acest lucru permite formarea unui lanț valoric complet integrat, de la sămânța de orzoaică sau hamei, până la produsul final, berea, care
ajunge la consumator.

”Sunt un susținător al producerii berii în România și sunt un susținător al fermierilor români și al agriculturii românești. Sunt domenii în care putem face performanță. România este totuși în primii zece producători de bere la nivel european. Cultura materiilor prime pentru acest produs trebuie nu doar să țină pasul cu necesarul intern, ci să-și asume și obiective mai mari. Sprijinul pentru ca agricultorii români să se integreze în lanțul valoric al berii a existat și până acum, însă acesta trebuie accelerat, mai ales în actualul context de securitate regională, cu reverberații economice”, a declarat Adrian Chesnoiu, președintele Comsiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.

În ceea ce privește orzul de bere, începând cu 2014, suprafața cultivată a scăzut abrupt, de la 516 mii de hectare, la 60 de mii de hectare în 2023. Asta în ciuda productivității pe hectar, care s-a îmbunătățit continuu, de la o producţie medie de 1,64 t/ha în 1961 la una de 5,09 t/ha în 2018.

“Importurile de orz pentru bere au crescut semnificativ, atât ca volum, dar mai ales din punct de vedere al costurilor. Una dintre sursele de import al orzului de bere – Ucraina – a fost inaccesibilă o perioadă de timp din cauza războiului. Astfel, a fost necesară reorientarea producătorilor români către alte țări de proveniență, precum Danemarca și Franța. Deoarece toți producătorii europeni se concentrează pe aceleași surse în această perioadă, costurile au crescut foarte mult”, spune Ionuț Oprea, Director Executiv Soufflet Malt, cel mai mare producător de malț din România.

Asociația Berarii României a propus Ministerului Agriculturii o serie de măsuri pentru sprijinirea producției de materii prime locale necesare pentru berea românească. Cea mai importantă dintre ele vizează disponibilitatea finanțării pentru agricultorii români din acest segment. Astfel, este necesară tratarea distinctă a sectorului hamei și a celui de struguri de masă în cadrul Planului Național Strategic, pe investițiile din Pilonul II. Sumele aferente investițiilor trebuie alocate separat pentru cele două categorii. În caz contrar, fondurile vor fi direcționate către sectorul strugurilor de masă, acesta beneficiind de condiții de eligibilitate mai favorabile.

“Planul Național Strategic 2023-2027 pentru România include un Domeniu special de Intervenție pentru cultivatorii de hamei și struguri de masă (DR-17). Această intervenție urmărește să sprijine reconversia, înființarea și modernizarea exploatațiilor, inclusiv întreținerea, cu o alocare de 45 de milioane de euro. Rămâne să analizăm evidențierea separată a culturilor de hamei, astfel încât agricultorii din sector să aibă posibilitatea accesării unor fonduri dedicate. În paralel, vom continua schemele de sprijin suplimentare pentru încurajarea acestor culturi”, arată Violeta Mușat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.