Consiliul Concurenței a aplicat recent o amendă importantă, ca sumă și ca motivație, unuia dintre marile lanțuri de magazine alimentare – Mega Image, pentru furnizarea de informații false privind prețurile afișate la raft, informații transmise și afișate în Monitorul Prețurilor. Am vrut să aflăm mai multe detalii despre aceasta, dar și cu privire la monitorizările pe care Consiliul Concurenței le face asupra industriei și a pieței bunurilor de larg consum de la președintele acestei instituții, Bogdan Chirițoiu.

Această amendă, în valoare de 10 milioane de lei (două milioane de euro) este una aplicată „din principiu”, ținând cont de natura abaterii, sau una care a ținut cont de gravitatea ei? Cât de mare era diferența dintre prețurile comunicate de Mega Image și cele constatate la raft?

Pentru furnizarea de informații eronate legea prevede amenzi între 0,1 și 1% din cifra de afaceri. Mega Image a fost sancționat pentru că spectrul de erori, de informații transmise greșit, este destul de mare. În același timp însă, ei au corectat destul de repede, durata acestei erori a fost redusă, deși erau destul de multe produse.

De aceea am mers cu amenda destul de jos, aproape de minimul permis de lege, respectiv 0,15 – 0,17% din cifra de afaceri. Pentru că durata a fost redusă, deci compania și-a corectat destul de repede informațiile eronate.

Și doar la Mega Image ați constatat aceste erori? Au existat alte abateri asemănătoare dar de alte dimensiuni, eventual în care retailerii s-au repliat la primul avertisment?

Da, doar la Mega Image avem acest număr mare de produse. A mai fost un retailer la care a fost analizată situația aprofundat, dar acolo am constatat că ei raportaseră corect, că vânduseră ulei la prețul x. Din moment ce ei chiar vânduseră la acel preț, pe ei nu i-am sancționat.

Comunicatul Consiliului exemplifică un preț al uleiului, dar înțeleg că au fost mai multe produse…

Au fost nouă produse în total, din categoriile ulei, mălai, făină. Da, nu a fost numai prețul uleiului, de la ulei a pornit discuția publică. După aceea, verificând noi informațiile, când a ieșit discuția aceasta privind datele greșite care ar fi în posesia noastră, ne-am uitat la tot ce ne-au livrat retailerii, ne-au uitat și la ceilalți retaileri, ne-am uitat și la toate prețurile produselor pe care le-am solicitat noi retailerilor, care erau pentru produse de bază. La Mega Image am găsit și alte informații eronate transmise, nu doar uleiul de la care a pornit discuția.

Cum a justificat Mega Image absența produsului la raft la prețul comunicat? Ce au spus în apărarea lor?

Declarația lor de bază a fost că erau produse care apăreau în sistemul lor informatic, dar nu mai făceau stocuri la ele. Și la unele nu mai făceau stocuri de ani de zile. Dar nu erau scoase, delistate din sistemul informatic. Ei nu mai aprovizionau cu acel produs. Au spus că s-ar putea să fi rămas pe undeva, la coșul de produse expirate, dar nu știu sigur, nu pot garanta dacă mai există sau nu există, dar în sistemul informatic unde îl căutau ei acest preț apărea. Deci, aici a fost nepotrivirea.

Și se afișa în Monitorul Prețurilor?

Clar. Monitorul Prețurilor primește informații de la sistemul lor informatic. Impactul la nivelul populației a fost Monitorul Prețurilor, dar noi ce am investigat a fost o cerere de informații și pentru asta am aplicat sancțiunea. De ce ceream aceste informații? De la începutul pandemiei, când a apărut „sperietoarea” că vor fi creșteri mari la prețuri, erau propuneri în Parlament să plafonăm prețul la alimente. De atunci, periodic, am tot cerut date de la companii tocmai ca să vedem indicii, suspiciuni că ar fi înțelegeri între companii să crească artificial prețurile. De aceea, noi am cerut periodic informații pe anumite produse de bază. La ulei ne-am uitat mai recent. Prețul uleiului a început să crească de când a izbucnit războiul în Ucraina. Probabil că problema afișărilor eronate în Monitorul Prețurilor a fost mai demult.

Înțeleg că, din perspectiva Consiliului Concurenței, nu neapărat mișcarea acesta a prețurilor este cea care ridică semne de întrebare, cât comunicarea unui preț care nu se regăsește la raft?

Noi vrem să depistăm eventuale carteluri. Ce ne face pe noi să credem că avem de a face cu un cartel? Când vedem creșteri neobișnuite de preț, un preț care crește în România mai mult decât crește în alte țări. De aceea strângem date, ca să depistăm lucruri de genul acesta. Am avut un exemplu cu ouăle. Când a crescut prețul la ouă în toată Europa, am văzut că în România a crescut și mai mult decât în restul Europei. Asta a născut suspiciuni și de aceea am făcut investigația care s-a soldat cu amenzi. Așa ceva căutăm și la ulei. Ca să putem să facem analizele acestea ne bazăm că primim date corecte de la companii.

Deci, sancțiunea pentru Mega Image nu este pentru că a crescut prețul, ci pentru că nelivrând informații corecte riscă să ne inducă pe noi în eroare, să ne distorsioneze analiza și să ratăm constatarea eventualului comportament incorect.

Ați descoperit și ați și subliniat în comunicat că au fost induși în eroare și consumatorii…

Da, această observație este extra. Oamenii s-au dus la Mega Image să caute prețul de 3,69 lei/l de ulei din Monitorul Prețurilor, când peste tot este 7-8 lei.
Dar activitatea noastră a fost perturbată prin informația greșită și sancțiunea pentru aceasta este dată. Pentru informații eronate transmise Consiliului.

În ceea ce privește prețurile produselor aflate în promoție, deseori companiile anunță un preț special, dar au grijă și să menționeze că prețul este valabil în limita stocului disponibil. În situații de acest gen, Consiliul Concurenței cum interpretează absența unui produs din raft? E o problemă sau e o acoperire legală, regulamentară?

Pe noi ne interesează ce vând. Că o numim promoție, lichidare de stoc, e mai puțin important. Important este dacă acea marfă efectiv există la prețul la care ne este raportat. Mi-e greu să speculez, dar dacă volumele sunt destul de abundente și un om care vrea efectiv să cumpere și găsește acel produs, e ok. Dacă însă e promo fictiv atunci aș înclina să cred că asta induce în eroare.

Noi vrem să știm ce se întâmplă real în piață. Dacă produsul acela s-a vândut în cantități semnificative, atunci e ok. Dacă nu au fost decât câteva bucăți atunci vom spune că este o inducere în eroare. Ce înseam­nă semnificativ vom judeca de la caz la caz, în funcție de cât de mare e piața respectivă.

E o problemă care afectează libera concurență, pentru că în momentul în care tu îți atragi consumatorul comunicându-i un preț care nu are acoperire la raft se cheamă că îți creezi un avantaj în raport cu competitorii tăi.

La asta se uită mai mult ANPC. La o informare greșită care induce în eroare consumatorii. Noi căutăm carteluri, aici e bătaia pentru noi, găsim sau nu un cartel.

În cazul aventurilor din martie la prețul uleiului, miroase ceva a cartel?

Acum nu avem o investigație declanșată. Monitorizările continuă, dar niciodată noi nu anunțăm decât după ce terminăm inspecțiile. Deci nu o să vă spunem ce suspiciuni avem. Ar fi contraproductiv să îi punem în gardă.

Este vreun moment în care ochiul Consiliului Concurenței stă închis?

Pe unele produse nu poți să stai, este evident că nu poți să te uiți pe toate produsele din România, dar pe unele zone, cum sunt carburanții, energia, alimentele de bază – sunt analizate tot timpul. Pe produsele industriale nu ne uităm uzual. Dintre bunurile de larg consum ne uităm în general la alimentele de bază. La icre roșii nu ne uităm uzual, dar daca avem suspiciuni…

În ceea ce privește uleiul sau produsele de bază în general, ați primit sesizări?

Din partea consumatorilor primim. Primim tot felul de sesizări, dar suspiciuni ori indicii de cartel efectiv, nu.

Cartelul presupune ceva organizat?

Da. Este o chestie foarte dificilă, pentru că legea permite să se adapteze inteligent. O adaptare inteligentă la piață este permisă, dacă un concurent al meu crește sau scade prețul și eu îl copiez, asta pot vedea ca o adaptare inteligentă la piață. Aici este o limită între o înțelegere tacită în care ne semnalăm prețul unul altuia, dar nu vorbim, nu ne scriem unul altuia, ne urmărim mișcările și ne coordonăm de la distanță. Linia este foarte subțire, de aceea nici nu o să prea găsiți cazuri. Noi avem câteva cazuri în care am spus că este o înțelegere tacită, dar sunt rare. Am avut ouăle, acum avem pe pui o investigație, am avut mai demult pe grâu și nu am reușit atunci.

În ce fază este analiza sectorială pe carnea de pasăre?

Aceasta este lansată relativ recent și ne așteptăm să o terminăm la anul. Este o investigație. Aici sunt suspiciuni de creșteri artificiale de preț.

La carne de pasăre sunt suspiciuni de acțiuni concertate?

Da. O anumită coordonare a comportamentului. Dar sunt doar suspiciuni, nu e dovedit nimic.În rest, unde am dat mai multe amenzi, era vorba de relația dintre producător și vânzător. Au fost multe amenzi în trecut, deci nu înțelegeri între concurenți, ci legate de promoții, de faptul că prețurile nu scădeau suficient în promoții. Erau retailerii și distribuitorii.

În afară de grupul Kaufland și Lidl, în rest toți au fost sancționați. Carrefour, cora, Mega Image, Auchan, Metro, Selgros. Nici Billa nu a fost. Vorbim de cazuri de încălcare din anii de demult. Cam asta am avut noi pe retail și unele sunt încă în instanță, unele sunt câștigate.

Pe carnea de pui, investigația are legături și cu importurile și exporturile?

Aici ne uităm la asociații. Asociația producătorilor interni, nu suspectăm o coordonare cu producători externi. E o suspiciune, repet, să nu îi speriem pe oameni că e iminent să plătească o amendă. Analiza pe ouă este foarte cunoscută, a fost o amendă de 2 milioane, pentru cele mai mari 5 companii producătoare. Ne uităm pentru că oricând pot să apară probleme.

Ne uităm și la achizițiile de grâu. Totdeauna când anunță asociațiile că urmează creșteri de prețuri suntem suspicioși să nu fie un semnal dat industriei. Întotdeauna ne uităm la astfel de declarații, când iese cineva și spune că vor crește prețurile cu 20% de exemplu. Uneori conducătorii de asociații vorbesc prea mult.

Conjunctura face foarte interesantă discuția legată de preț, prețul este un lucru despre care se comunică foarte mult, inclusiv tendința acesta viitoare de creștere a prețurilor. Cum abordați această stare de fapt?

Asta ne face pe noi suspicioși. Dacă o companie anunță că ea își crește prețul, asta este. Dar când iese și spune că toată lumea o să crească prețurile… nu zic că e complet nejustificat, pentru că s-a scumpit curentul electric, care are X% pondere; costurile noastre în general au crescut, e posibil să apară o creștere substanțială.

Când anunțul acesta este făcut de un lider de piață, pare un semnal pentru că vine din partea liderului pe categoria respectivă de produse?

Nu aș spune, pentru că nu avem firme atât de mari, sunt lideri de piață, dar nu sunt companii care au procente foarte mari de piață – de 40-50%. Dacă ar fi, da, am putea spune că liderul le dă un semn celorlalți. Nu aș vedea o problemă dacă o companie anunță ce face ea, mi se pare ciudat unde vine un șef de asociație și vorbește în numele industriei. Aici ne creează suspiciuni că ar putea fi o coordonare la nivelul mai multor companii.