Pe 11 octombrie 2022, a avut loc cu succes cea de-a doua ediție a Conferinței anuale Noerr pe teme financiare și fiscale, în cadrul căreia profesioniștii cu experiență în domeniul financiar au vorbit despre conducerea afacerii în contextul creșterii inflației, al volatilității cursului de schimb și al finanțării costisitoare.

Pe parcursul celor două ore și jumătate, au fost abordate teme precum: Cum să menținem ritmul investițiilor când costurile de finanțare sunt în creștere? Cum gestionăm volatilității cursului de schimb? Cum să mărim veniturile angajaților cu costuri aproape de zero? Este impozitul pe proprietățile imobiliare „lebăda neagră” a anului 2023? Impozitul pe profit versus impozitul pe microîntreprinderi – ce este bine de știut înainte de 1 ianuarie 2023.

Sesiunea de prezentări a fost deschisă de Theodor Artenie, Head of Tax Practice Romania, Noerr, care a vorbit despre modificările fiscale din 2023 care vor permite oferirea de beneficii mai mari pentru angajați cu costuri reduse.

„Suntem într-un context hiperinflaționist, simțim cu toții creșterile de prețuri. Nu cred că vă surprinde dacă vă spun că rata inflației a fost de 15,32% în luna august, iar probabil finalul anului se va încheia tot în aceeași notă. În condiții de inflație ridicată, focusul este pe profitabilitate, mai puțin pe cash, ceea ce înseamnă că trebuie să ne menținem costurile cât mai jos și să asigurăm viabilitatea afacerii. Cum facem să ținem și costurile jos și să ne asigurăm că angajații noștri nu resimt impactul inflației, pentru că presiunea va exista, iar lumea va cere majorări care să le acopere măcar o parte din inflație. Este un proces absolut normal și cred că se va întâmpla cam în toate palierele de salarizare. Angajatorul va avea o dilemă: ce fac cu costurile salariale? Într-o manieră simplistă, la fiecare leu de venit net pe care îl dau unui angajat, pe mine mă costă 1,74 RON – aproape dublu. Aici intră contribuții, impozit, contribuția asiguratorie de muncă. Cum pârghii fiscale putem folosi pentru a crește veniturile oamenilor fără să dăm mai mulți bani. Teoria asta a plecat de la ultima modificare din vara acestui an - Ordonanța 16, prin care s-a modificat destul de puternic Codul Fiscal, iar zona pe impozit pe venit a introdus o modificare care, la prima vedere, a părut ca o restricție suplimentară și o modalitate prin care autoritățile să mai ciupească ceva din veniturile angajaților, prin limitarea neimpozitării beneficiilor acordate salariaților. Există în Codul Fiscal o listă destul de generoasă de beneficii care, luate împreună sau separat, pot asigura anumite creșteri de valoare direct în patrimoniul angajaților. Ele se potrivesc mai mult în anumite industrii, mai puțin în altele. Una dintre cele mai importante, cred eu, a fost introdusă chiar anul acesta – clauzele de mobilitate pentru acei lucrători din vânzări care se deplasau foarte mult și care puteau beneficia de o indemnizație neimpozabilă pentru mobilitate. Nu îmi dau seama care a fost rata de adopție, pentru că trebuie modificate contractele și ar putea fi complicat. Este un beneficiu important prin care se poate ajunge la 1000 lei lună. Lista de beneficii rămâne cam aceeași și în 2023 – facem un fond de beneficii pe care să nu le impozităm, însă suplimentar apare o limitare de 33% din salariul de bază brut. Devine interesant pentru că aici intră și mobilitatea – e o clauză importantă pentru că suma maximă pe care o puteți acorda angajaților care se deplasează în țară este de 50 lei/zi. O altă modificare foarte importantă și interesantă, ce se aplică celor care au cantine proprii, care au o forță de muncă blue collar, pot acorda angajaților o indemnizație zilnică de 30lei/zi pentru o masă caldă, egală cu valoarea unui tichet de masă. Când vine vorba de cazare și chirie, există cazuri de clienți care au angajați cazați aproape de fabrica unde lucrează – este posibil pentru ei să se ofere cazare într-o anumită limită pe lună, care să fie neimpozabilă. Pornind de la această schimbare legislativă, ne-a atras mai mult atenția asupra beneficiilor și ne-am gândit cum putem să facem să fie mai bine pentru salariați.”

În continuare, Carmen Mazilu, Tax Advisor, Noerr, a vorbit despre impozitul pe profit vs. impozitul mico, cu accent pe modificările ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023.
„Sunt modificări importante aduse regimului de impozitare pentru veniturile mincroîntreprinderilor, începând cu ianuarie 2023. Trebuie știut că acesta devine dintr-un regim obligatoriu într-un regim opțional – ceea ce înseamnă că o firmă nu va fi obligată să intre în regim, chiar dacă îndeplinește condițiile pentru a aplica impozitul micro sau, dacă vorbim despre o firmă nou înființată, va putea să intre direct în regimul impozitării profitului. Din 2023 încolo, regimul micro poate fi aplicat o singură dată, ieșirea ulterioară din acest regim fiind definitivă. Acesta este un adevărat moment zero pentru companiile din România. Regula se va aplica indiferent că vorbim despre o firmă înființată în 2023 sau că vorbim despre o firmă înființată anterior și care a aplicat regimul micro. Intrarea în regimul micro va fi posibilă numai de la începutul anului fiscal, deci de la 1 ianuarie 2023, și dacă sunt îndeplinite cerințele la finele anului precedent. Pe de altă parte, trecerea de la impozitul micro la cel pe profit se poate face și în timpul anului, la trecerea de la un trimestru la altul, dacă una sau mai multe din cerințele regimului micro nu mai sunt îndeplinite. Trecerea de la impozitul micro la impozitul pe profit, ca urmare a neîndeplinirii noilor condiții, nu se face automat de către autoritățile fiscale. Noi spunem că trecerea aceasta este una favorabilă, mai ales pentru companiile nou înființate, pentru că vor avea posibilitatea să își recupereze costurile din perioada de investiție.”
György Cseresnyés, Project Director CEE, M&A and Transaction Solutions, Aon, a continuat sesiunea de prezentări vorbind despre transferarea riscului pentru a facilita tranzacțiile și a spori valoarea clientului.
„În asigurarea pe răspundere fiscală sau de opinie fiscală se acoperă pierderile rezultate din nerealizarea tratamentului fiscal preconizat. Aici se mai pot include și impozitele, costurile de concurs, dobânzi, penalități și majorare. Într-o tranzacție sunt probleme cunoscute și necunoscute – cele necunoscute se pot asigura cu asigurare de garanție și despăgubire (W&I). Se pot asigura riscuri cu posibilitate scăzută sau medie, dar cu impact ridicat. Totodată, se pot asigura riscuri rezultate dintr-o tranzacție istorică sau propusă, în care legea nu este complet alb-negru. Trebuie menționat că asiguratorii nu prea au poftă de a asigura evaziune fiscală sau structuri artificiale. Mai mult, trebuie să existe o bază legală solidă pentru poziția fiscală adoptată. Nu se poate asigura pe baza că o «greșeală» nu va fi depistată. Apetitul se extinde dincolo de fuziuni și achiziții la riscul corporativ non-tranzacțional, cum ar fi restructurarea și expunerile la prețurile de transfer.”

Iulian Sorescu, FCCA, CMC, Head of Noerr Finance & Tax Romania, Noerr, a continuat sesiunea de prezentări vorbind despre mecanismele care pot susține investițiile din România.
„Suntem într-un context volatil – vedem prețuri de materii prime care explodează, vedem lipsa disponibilității anumitor bunuri, fluctuații, dobânzi. Pentru partea de dobânzi, simțim cu toții o dificultate să ne finanțăm. Avem șase modalități de finanțare actuale și concrete. Dacă până acum, se știa despre schemele de ajutor de stat – schema de ajutor de stat 807, care finanța procente destul de mari din investițiile în active, în acest an, s-a ajuns la momentul la care bugetul schemei a fost epuizat, deși a fost mărit de trei ori de către autorități și așteptăm ca proiectele să fie analizate. Pe măsură ce proiectele sunt analizate, cele aprobate consumă din buget, cele care nu vor fi aprobate – banii respectivi rămân pentru companiile care sunt sub linie. Când autoritățile au văzut că bugetul pe HR 807 este epuizat, s-a creat HG 959, care este o schemă similară HG 807, gestionată de Ministerul Economiei, care finanțează investiții în active și creare de locuri de muncă pentru companii din industria productivă – avem doar codurile CAEN din clasa 1, 2 și 3. Este foarte important de știut despre această schemă, pentru că este relativ nouă, că suntem în momentul în care putem depune aplicații de la 1 noiembrie la 16 decembrie.”
Sesiunea de prezentări a fost încheiată de Doru Pohrib, Senior Corporate Dealer, MoneyCorp, care a prezentat trei modalități simple de a optimiza schimburile valutare ale companiei.
„Ce înseamnă fixarea cursului valutar? Avantajele sunt că nu mai aveți volatilitate atât de ridicată, mai ales într-o perioadă ca aceasta – pe care noi o vedem până la sfârșitul lui 2023, piețele sunt destul de tumultoase în perioada aceasta. Se așază, încearcă să își găsească din nou un ritm. Aveți un curs cunoscut și bugetat pentru o perioadă de la o lună la un an, ce înseamnă că dacă, pe parcursul unui an, aveți cumpărări repetate de valută și cunoașteți oarecum volumele, noi vă putem oferi o strategie în care puteți bugeta în cash-flow, pentru a ști de câți bani aveți nevoie. Totodată, puteți proteja marja de profit. În acest moment, contextul pe vânzarea de valută și cumpărarea de lei este foarte favorabil.”

Dan Modrogan, Corporate Development Officer, Romanian Business Consult, a avut o scurtă intervenție, în care a vorbit despre provocările în construirea unui buget pentru 2023 și tendințele macro de anul viitor.
„Construcția unui buget are o serie de provocări care sunt încapsulate în procesul de estimare al impactului factorilor interni sau externi asupra organizației, pe perioada bugetată. Pe lângă acest risc inerent, construcția bugetară a anului 2023 – mai mult ca în alți ani – pare să implice plasarea unor pariuri multiple pe indicatori macroeconomici, aflați în afara controlului organizației. Observăm inflație în toate economiile lumii. Costuri ridicate la energie și transport, cursuri valutare fluctuante, fiscalitate volatilă. În vremuri de stabilitate economică, toți acești factori reprezentau constanta. Acești factori macroeconomici vor afecta inegal diversele sectoare de activitate, prin definirea cadrului concurențial, reorientarea preferințelor pentru consum, ajustarea marjelor de profit, modificarea bazelor de costuri, estomparea apetitului investițional. Guvernele și băncile centrale vor încerca să răcească economia prin două mijloace: politica monetară și politica fiscală. Politicile monetare deja au început să fie ajustate. Pe de altă parte, politicile fiscale vor evolua independent de la o jurisdicție la alta.”

Conferința anuală Noerr a continuat cu o masă rotundă despre provocările procesului de bugetare și previzionare pentru 2023, la care au participat: Iulian Sorescu (Noerr), Cristina Hantau (ifm efector Romania), György Cseresnyés (Aon), Doru Pohrib (Moneycorp), Carmen Mazilu (Noerr), Dan Modrogan (Romanian Business Consult).

Cristina Hantau, Manager Finance & Controlling, ifm efector Romania, a vorbit despre pregătirea bugetului pentru 2023.
„Abordarea noastră este una segmentată – începem cu două mari topic-uri: numărul de personal necesar pentru anul viitor și, în paralel, mergem mai departe cu cel de investiții. Aceste două opțiuni le considerăm foarte importante pentru strategia pe termen lung pe care o avem și ne spune clar ce nevoi vom avea în viitor. Noi implicăm toți managerii sau responsabilii de echipe în partea de bugetare – nu o face doar departamentul financiar cu managerul general. Toți colegii își asumă această responsabilitate, astfel că și noi înțelegem mult mai bine ce nevoi sunt, iar colegii înțeleg mai bine ce s-a întâmplat, de exemplu, anul acesta. După ce bugetul este aprobat, noi deja am setat ca fiecare manager sau responsabil de echipă/departament primește un raport comparativ cu ce a fost bugetat și cu ce este actual. Acest raport se primește lună de lună, de obicei în trimestrul trei, pentru că este nevoie de actualizarea rapoartelor. La finalul lunii iunie se face o analiză și se observă dacă este nevoie de ajustări sau nu. După aceea, este doar un exercițiu de conștientizare a deviațiilor dintre buget și ce este actual”, a precizat ea.

„Sunt multe companii care, în vremuri dificile, se gândesc să reducă costurile și cum să optimizeze, însă costurile le poți optimiza până la un anumit moment, însă gândirea sănătoasă este cum să îți menții business-ul sau să îl dezvolți, cu niște costuri rezonabile. Pentru că am vorbit despre inflație și costuri salariale, nu avem o experiență foarte mare cu inflația în ultimii ani – nu mă refer la România, ci la nivel global -, iar asta ne sperie cel mai mult. În momentul în care nu există specialiști, fiecare improvizează și ia măsuri așa cum știe. Ce am învățat cu toții este că inflația nu trece singură, ci se exportă și se trimite din buzunarul unuia în buzunarul altuia. În primul rând, vor fi afectate companiile. Sunt ferm convins că la final de an vor fi discuții foarte ferme între angajați și companii, astfel că va trebui găsită o variantă. Dacă toate companiile ar mări salariile la finalul oamenilor, cu inflația, angajații ar consuma mai mult, iar inflația ar fi și mai mare. Din inflație vor suferi și companiile și angajații și oamenii de rând. A bugeta costurile salariale în planul anului viitor cred că este un task foarte dificil și cred că toți directorii financiari vor avea mult de lucru”, a concluzionat Iulian Sorescu, Partner, Head of Noerr Finance & Tax, State Aid Expert, Noerr.

Evenimentul a fost organizat de Noerr cu susținerea BusinessMark.
Partenerii media ai evenimentului au fost: SpotMedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz Magazine, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administrație.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business, BusinessVoice, SpațiulConstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, Antreprenor în România, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Curierul Fiscal, angajatorulmeu.ro