”Nu cred că cineva poate să facă previziuni în momentul acesta. Putem analiza informații, date, cifre, tendințe, dar nu se pot face previziuni în această conjunctură incertă. Am analizat datele din băncile centrale ale țărilor puternice din punct de vedere economic și vedem că au crescut dobânda de referință. Rezerva Federală are azi o dobândă de referință de 3,25%, dar estimează ca spre sfârșitul anului să ajungă la 4-4,5%. În esență, asta înseamnă decelerare de consum și acces dificil la bani, atât pentru indivizi, cât și pentru companii. Un alt fenomen important este întărirea dolarului american față de principalele valute, față de liră și yen cu 20%, față de euro cu 16%. Teoria economică spune că întărirea dolarului american prevede începutul unui ciclu contracționist, deoarece mai mult de jumătate din comerțul international este exprimat în dolari, peste 50% din datoriile companiilor și ale băncilor comerciale sunt exprimate în dolari. Riscul mai mare apare pentru economiile emergente, care se împrumută în dolari în proporție de peste 80%. În ceea ce privește forța de muncă, șomajul este redus și în zona euro, și în zona economică exprimată în dolar, aproximativ 6% în zona euro și 3% în zona dolar. Această tendință de șomaj redus va fi inversată, datorită decelerării consumului ne așteptăm ca șomajul să crească. Presiunile manifestate până acum în economie s-au soldat cu creșteri de salarii, însă ele nu au egalat rata inflației. Ultimul factor macroeconomic major pentru continentul european este criza de energie, criză ce ar putea conduce la opriri planificate ale furnizării de energie, cu impact direct în retail sau FMCG”, a spus Aura Giurcăneanu, Head of Consumer Markets & Retail Partner KPMG, la Club Retail 2022 +Relevanță.

Din perspectivă geopolitică, din cauza proximității pe care o avem raportat la războiul din Ucraina, instabilitatea crește deoarece conflictul nu pare a fi unul de scurtă durată. Ultimul Euromonitor, lansat la finalul lunii iunie, reflectă teama românilor, în special a celor din generația baby boomer, cu privire la o potențială extindere a conflictului. Tot factor de instabilitate este și mișcarea socială din Iran, dar și reacția SUA și cea venită din Israel cu privire la eforturile de înarmare nucleară a Iranului. Ultimul factor de instabilitate geopolitică prezentat de Aura Giurcăneanu, dar nu cel din urmă, este curentul populist. După Ungaria și Polonia acum a venit rândul Italiei, dar să nu uităm că la ultimele alegeri din Franța dreapta a obținut 41% din voturi. Toate acestea construiesc un tablou al viitorului parlament european, cu o structură inedită.

”În acest context, consumatorul european este îngrijorat, cu încredere redusă în posibilitatea de redresare economică a propriei țări. Consumatorul european își realocă diversele tipuri de cheltuieli, este într-o perioadă în care își rearanjează portofelul, un consumator care se uită la cumpărături mai ieftine, denumit fenomenul de downtrading. Principala sursă de îngrijorare pentru consumator sunt prețurile în creștere, fenomen generat de invazia Rusiei în Ucraina,iar pe ultimul loc ca sursă de îngrijorare este pandemia, mai exact o eventuală revenire a ei. Gradul de neîncredere în starea economică a țărilor lor este mare la nivel european și foarte mare în rândul consumatorilor cu venituri reduse. Gradul de pesimism astăzi a depășit gradul de pesimism din timpul pandemiei”, a punctat Aura Giurcăneanu.

”Trei sferturi dintre consumatorii chestionați au declarant că și-au schimbat obiceiurile de consum în ultimele trei luni, 40% au spus că au încercat o marcă privată în locul brandului pe care obișnuiau să-l cumpere sau un alt brand mai ieftin, ori au mers într-un magazine mai ieftin. O altă tendință este reducerea coșului de cumpărături sau amânarea cumpărăturilor, prin vizite mai rare în magazine”, a descris Aura Giurcăneanu consumatorul european din acest moment.

În ceea ce privește abordarea executivilor din companiile multinaționale, KPMG a făcut un sondaj în rândul celor mai mari 100 de companii. Cei 100 de CEO au oferit răspunsuri prin care se identifică cu problemele consumatorilor și tendința este de a transforma economic companiile astfel încât peste 3-5 ani acestea să poată răspunde solicitărilor consumatorilor. ”62% dintre executivi nu vor să transfere integral impactul costurilor în prețuri, mai degrabă aleg să rezolve problema prin regândirea operațiunilor și eficientizarea acestora”, a mai precizat Aura Giurcăneanu.

A zecea ediţie a Clubului de Retail, dedicată tuturor operatorilor din industria bunurilor de larg consum care caută să deturneze actuala criză către un sens pozitiv, este susţinută de cele mai puternice companii şi branduri din acest domeniu.