Tu ce amprentă de carbon ai de Crăciun? Ți-ai imaginat vreodată cum ar fi Crăciunul fără un brad în casă, fără luminițe în brad? Cum ar fi să nu mai supra-ambalezi cadourile care au deja un ambalaj al lor, doar pentru a fi în ton cu sărbătoarea? Decorațiunile luminoase din centrul localității să nu existe? Luminile pe străzi să se stingă la ora 22.00, iar colindătorii să orbecăie căutând porțile oamenilor? Să renunți într-un an la mirosul de cozonac cald ce vine din vatra încinsă cu lemn de fag? Știu, vor spune unii că ei preferă cozonacul făcut la brutărie sau cofetărie, în cuptoarele acelea cu inducție. Cuptoare pe care le regăsim și în casele de pe continentul american, unde în loc de cozonaci se pregătesc cookie- uri de casă. Dar care cuptoare (cele casnice, desigur) consumă pentru o șarjă de prăjituri cât consumul lunar subvenționat de stat pentru familiile cu venituri mici?

Ai încercat, măcar într-un an, să cumperi pentru Crăciun exact acele alimente pe care le vei consuma, să nu fii nevoit să arunci nimic din ceea ce ai adus din supermarket?

Crăciunul este, prin esența și semnificația acestei zile, o sărbătoare creștină. Această sărbătoare este dedicată, prin cele două date – 25 decembrie sau 7 ianuarie, pentru ortodocșii pe rit vechi – unei treimi din populația globului. Potrivit raportului publicat de Center for the Study of Global Christianity (din cadrul Gordon-Conwell Theological Seminary), în 2021, numărul creștinilor, la nivel mondial, era de 2.432.007.000, dintr-un total estimat de 7.875.465.000 de locuitori ai planetei (deci puțin peste 32% din populația globului).

Dar tradițiile, festivitățile și mai ales spiritul Crăciunului a inspirat și popoare aparținând altor religii. Un rol important în acest transfer de identitate l-a jucat consumerismul transferat de economiile neoliberale în diverse regiuni de pe glob. Astfel, Crăciunul este sărbătorit de aproximativ 4 miliarde de locuitori, iar aceia care nu au o motivație religioasă folosesc argumente de genul ”ziua îndrăgostiților”(în marile orașe din China), ”ziua prieteniei”(Japonia) sau ”ziua recunoștintei” în mai multe țări africane. De remarcat că, în timp ce în anumite țări precum China, Japonia sau Arabia Saudită sărbătorirea Crăciunului sub orice formă este interzisă prin lege, a fost adoptată o formulă comercială prin intentarea unui motiv de sărbătoare laic, astfel încât populația să nu fie condamnată pentru încălcarea acelor legi. In alte țări, precum Iran, Algeria, Turcia sau Qatar, Crăciunul nu există, este o zi normală de lucru, dar cei care sărbătoresc nu sunt în afara legii.

Practic, vom observa cu ușurință că pentru sărbătoarea Crăciunului jumătate din populația globului își intensifică activitățile economice pentru a asigura consumerismul pentru cealaltă jumătate, pornind de la resursele energetice din zona Golfului Persic până la industria digitală din China și Taiwan, fără să excludem industria textilă și cea a mirodeniilor din India.

Cu jumătate din populația globului implicată în frenezia și spiritul Crăciunului, sărbătoarea a fost transformată în ziua cu cea mai mare amprentă de carbon din an. Nu vorbim despre o depășire a mediilor anuale, este vorba despre o valoare de aproape 15 de ori mai mare decât a unei zile obișnuite, conform evalurilor realizate de United Nations Environment Programme.

Brazi, deșeuri de ambalaje, energie, transport, risipă. Prețul plătit pentru creșterea vânzărilor este prea mare

În fiecare an în luna decembrie sunt tăiați pe glob între 33-36 milioane de brazi pentru a ajunge în casele, instituțiile sau clădirile de birouri din zonele unde este sărbătorit Crăciunul. Dacă numărul acestora vă sperie, vă reamintesc că înainte de criza financiară din 2008, mai exact în 2007, numărul brazilor tăiați pentru Crăciun a fost de 44 de milioane. Între timp, campaniile privind schimbările climatice și-au atins obiectivele iar volumul defrișărilor a scăzut, în medie, cu 0,7 milioane de brazi anual. Astfel, aproximativ 19% dintre imobilele în care se sărbătorește Crăciunul sunt decorate cu brazi din plastic. Soluția nu este neapărat una ecologică, dacă acei brazi artificiali nu sunt utilizați minim 10 ani, pentru a acoperi în totalitate amprenta de carbon generată pentru producția lor. În plus, combinația dintre plastic, metal și pene de gâscă(cea mai utilizată formulă de producție, omologată în Germania) generează deșeuri ce nu pot fi reciclate prin separate.

Pe de altă parte, dorința oamenilor de a oferi cadouri ”arătoase” este la apogeu în această perioadă. Zilele trecute urmăream un reportaj pe un post național de televiziune în care elevii unor școli din județul Prahova au fost cooptați într-un program de educație civică prin care să învețe -folosind spiritul sărbătorii Crăciunului – chiar și animalelor de la Grădina Zoologică din Bucov. Dacă la capitolul educație civică au avut ceva de câștigat, în materie de educație ecologică proiectul a punctat negativ, deoarece fructele sau oasele aduse de copii pentru a fi dăruite animalelor au fost ambalate în coșuri, cutii de carton, apoi supra-ambalate cu hârtie de cadouri și au fost oferite în această formă animalelor din grădina zoologică. Imaginile au demonstrat, dacă mai era nevoie, cât de mult ”au apreciat” animalele aflate în captivitate aceste ambalaje frumos colorate.

Volumul de ambalaje din plastic și carton generat de această sărbătoare este copleșitor, evaluările organizațiilor ecologice semnalând faptul că supra-ambalarea este procesul care trebuie stopat în această perioadă. Conform ONG-urilor, brandurile ar putea să redefinească forma și cromatica ambalajelor clasice special pentru această perioadă, în acest fel evitând supra-ambalarea cadourilor oferite de consumatori. Timp de aproape patru săptămâni, volumul de ambalaje colectate în scopul reciclării crește cu 70-80%, dar cantitatea cea mai mare de ambalaje puse pe piață în această perioadă nu ajung la liniile de reciclare, deoarece colectorii nu fac față ritmului de consum.Potrivit statisticilor realizate la nivel mondial, plasticul și ambalajele folosite de Crăciun ar putea cuprinde pământul, în jurul Ecuatorului, de mai mult de 9 ori.

Perspectiva pe care fiecare consumator o are în ceea ce privește dimensiunile impactului pe care acțiunile lui cu privire la activitățile de Crăciun au impact asupra mediului diferă foarte mult de la o regiune geografică la alta. Cei mai mulți, însă, abordează aceste acțiuni strict din perspectivă economică și nu țin seama de ceea ce rămâne în urmă. Și totuși, calculele realizate de un grup de organizații de mediu sub coordonarea Greenpeace arată că amprenta de carbon a activităților dedicate Crăciunului este de 14,8 ori mai mare decât amprenta de carbon din oricare altă zi a anului.

Crăciun fericit și cumpătat vă dorim!