„Vreau să vă povestesc despre ce înseamnă sustenabilitatea la Lidl, dar și despre Banca de Alimente, un proiect de suflet în care mi-aş dori să vă alăturaţi, deja suntem mulţi implicaţi dar mi-aş dori să fim şi mai mulţi. CSR-ul a ajuns să fie asociat în România cu sponsorizările, este trist, de aceea aş prefera să vorbim mai mult folosind termenul sustenabilitate şi să ne uităm nu doar la ceea ce putem investi în societate, dar mai ales la ceea ce putem face în interiorul organizaţiilor noastre, înainte să privim în afara organizaţiei.

De ce ar trebui să ne preocupe sustenabilitatea? Pentru că nu există o alternativă, o soluţie de rezervă, „there in no planet B”, nu a fost descoperită, iar dacă nu vom avea grijă de planeta pe care locuim, mai devreme sau mai târziu vom rămâne fără casă. Şi ca să trec de la teorie la practică, voi aminti faptul că sunt multe companii care susţin: „Sustenabilitatea este în ADN-ul nostru”. Aş fi putut să fac şi eu o afirmaţie asemănătoare, dar prefer să spun: eficienţa este în ADN-ul nostru! Lidl este companie germană, „suntem nemţi”, deci... eficienţi. Sustenabilitatea este modul nostru de a ne îndeplini promisiunea pe care o facem clienţilor cu privire la calitate şi, în acelaşi timp, modul în care ne asigurăm viitorul, atât al nostru ca organizaţie, cât şi al societăţii.

Ne călăuzesc cele 17 SDG-uri ale Naţiunilor Unite. Nu vă ascund că a fost un demers greu să ne aliniem, iniţial apare impresia că noi, sectorul privat, suntem în alt film decât ceea ce îşi propune ONU, dar până la urmă constaţi că toţi suntem din acelaşi film şi tindem să acţionăm în aceeaşi zonă. În Lidl, prioritare pentru sustenabilitate sunt sortimentaţia – şi aici urmărim cu mare atenţie lanţul de aprovizionare, mediu – suntem atenţi în primul rând la impactul pe care îl avem noi asupra mediului, avem clădiri proprii, transportăm marfă pe distanţe foarte mari, deci un impact important asupra mediului. Avem angajaţi mulţi – şi activitatea companiei are un impact asupra acestora, şi, nu în ultimul rând, avem furnizori, parteneri de afaceri, suntem parte a comunităţii de business şi trebuie să fim atenţi care este impactul nostru asupra acestor stakeholderi. Tot ce facem în businessul nostru reprezintă măsuri prin care ne asigurăm că reducem impactul negativ şi creştem impactul pozitiv în raport cu aceşti stakeholderi, de aceea am şi hotărât să raportăm nonfinanciar.

Pe de altă parte, încercăm să facem lucruri în societate şi cu societatea civilă. Cum alegem ce facem? Eu cred foarte mult că sustenabilitatea este o zonă noncompetitivă. Este ceva mai mult decât despre logo, despre brand, îmi place să cred că am depăşit acest moment din viaţa noastră. Investiţiile sunt investiţii pe termen lung şi sunt investiţii sociale, nu sponsorizări. Ne uităm la impact şi ne uităm la datoria pe care o avem. Lidl, ca multe alte companii implicate, suntem nişte investitori sociali mari, mari finanţatori. Iar în calitate de mari finanţatori, ar trebui să ne uităm la proiecte care să determine schimbări sistemice.

Aşa am ajuns la acest proiect cu reţeaua de bănci de alimente. Misiunea acestora este să combată foametea şi malnutriţia prin lupta împotriva risipei alimentare pe tot lanţul logistic. Ne uităm la nişte categorii defavorizate, formate din oameni care nu au acces la hrană suficientă sau la hrană de calitate. Pe de altă parte, ne uităm la risipa alimentară pe care noi, ca agenţi economici, suntem în situaţia să o generăm. Am început în 2016 proiectul reţelei de bănci de alimente – regret că Gabriel Sescu nu a reuşit să fie alături de noi azi, de fapt el a început acest proiect, a venit la noi şi a povestit cum vrea să înfiinţeze o bancă de alimente prin care să reducă risipa şi să ajute grupurile defavorzate. Ni s-a părut o idee foarte bună atunci, acum ştim mult mai multe despre cum funcţionează o bancă de alimente şi suntem convinşi că este un lucru bun. S-a deschis mai intâi banca de alimente la Bucureşti, au urmat apoi la Cluj şi la Roman. Planul este să creştem mai departe la Timişoara, Sibiu, Braşov, Craiova, Brăila.

Până la sfârşitul anului trecut, Banca de Alimente a colectat 57 de tone de alimente, de la esenţe şi prafuri de copt pentru prăjituri, până la legume, fructe sau verdeţuri. Produsele, odată donate, pot fi defiscalizate, valoarea lor poate fi scăzută din impozitul pe profit datorat. Pe de altă parte, odată donate aceste alimente nu mai generează deşeuri menajere şi implicit nici costuri. Pentru compania care donează, reducerea risipei alimentare reprezintă un câştig. Astăzi, avem o bancă funcţională în Bucureşti, care deserveşte 82 de organizaţii non-profit, şi către care donează 21 de companii. S-au colectat până acum 269 de tone de alimente în greutate netă, alimente care altfel ar fi ajuns să fie distruse. În Cluj, unde banca de alimente este o organizaţie tânără, s-au colectat aproape 10 tone de alimente, sunt 6 ONG-uri care se ocupă de aceste alimente pentru aproape 400 de beneficiari. La Roman, cea mai tânără organizație, are doar cateva luni, s-au colectat 46 de tone de alimente.

Banca de alimente este un demers la care poate adera oricine de pe lanţul logistic, atât prin donarea de alimente, dar şi prin susţinerea operaţiunilor, a transportului, a depozitării. Oamenilor acestora, care se ocupă de transferul alimentelor către cei în nevoie, le trebuie maşini, depozite cu frig.

Eu cred că pe măsură ce numărul băncilor de alimente va creşte, risipa alimentară se va diminua”, a spus Cristina Hanganu, Director de comunicare & CSR, Lidl România, Vicepreşedinte, Global Women in PR România, în încheierea discursului la CSR EXCELLENCE – TIME TO SHARE.

Prima conferinţă ce a avut ca temă sustenabilitatea şi responsabilitatea socială corporativă în industria bunurilor de larg consum – TIME TO SHARE - a reunit peste 100 de personalităţi în domeniu şi reprezentanţi ai celor mai importante companii din FMCG şi retail alimentar pentru a dezbate teme de actualitate. Parteneri ai Conferinţei SUSTAINABILITY & CSR EXCELLENCE – TIME TO SHARE au fost companiile: Kaufland România, Coca-Cola HBC România, Lidl România, Ursus Breweries România, Mondelez România, Unilever SCE, CHEP Pooling Services România, Profi Rom Food, Edenred România cu programul FOOD şi Artmatch cu brandul James Harvest.

Între speakerii evenimentului s-au numărat: Valer Hancaș - Director Comunicare & Corporate Affairs la Kaufland România, Irina Ionescu - Public Affairs & Communication Manager la Coca-Cola HBC România, Katharina Scheidereiter - CSR Manager la Kaufland România, Dana Dobrescu - Corporate & Government Affairs Manager la Mondelez România, Cristina Hanganu - Director de comunicare & CSR la Lidl România şi Vicepreşedinte al Global Women in PR România, Irina Urechean - Senior Category Manager Home Care la Unilever SCE, Robert Uzună - Vicepreședinte Corporate Affairs la Ursus Breweries, Gabriel Ivan - Country General Manager la CHEP, Andreea Ghiocel - Operational Manager Reporting Division, The CSR Agency, Alina Liciu - Corporate Sustainability Consultant, Founder The Azores Sustainability & CSR Services, Marius Luican - General Manager, Reveal Marketing Research.

Pe de altă parte, Mihaela Nabăr, Director Naţional World Vision România şi Andrei Coşuleanu, preşedinte Act for Tomorrow, au prezentat perspectiva ONG-urilor, a celor care implementează proiecte de sustenabilitate.