Am aflat despre deschiderea primului magazine alimentar Zero Waste din București în ultima săptămână a anului 2020. Deschiderea, ce a avut loc cu aproximativ o săptămână înainte, s-a făcut fără prea multă reclama, cei aproximativ 300 de membri ai comunității ce au contribuit la modelarea și organizarea lui fiind considerați suficienți pentru o lansare de succes.

Inițial, în urma unei documentări sporadice pe rețelel sociale, am fost dezamăgit să aflu că principiul vânzărilor vrac este cel care stă la baza conceptului. Din motive de siguranță sanitară, nu agreez un astfel de comerț, în special atunci când este vorba despre produse alimentare. Dar am văzut și câteva fotografii din incintă și, brusc, mi-am schimbat părerea și am devenit interesat să vizitez magazinul. La această decizie a contribuit și amplasamentul din strada Buzești numărul 20, în care a funcționat, dacă nu mă înșel, una dintre primele francize 5togo și cu siguranță locul în care Radu Savopol și Lucian Bădilă au creionat liniile de dezvoltare a rețelei de cafenele ce acum se apropie de 200 de locații.

Așadar, cum puteam să ratez o altă poveste ce se poate transforma într-o inițiativă antreprenorială de succes?

De această data, inițiativa total neobișnuită în peisajul retailului actual aparține unei tinere de 30 de ani – Ana Maria Răducanu – care după finalizarea studiilor a călătorit și a trait în mai multe comunități ecologice. La finalul anului 2018 a decis că va deschide un magazin zero waste, care să nu producă deșeuri, pentru a pune în practică tot ce a învățat în acele comunități ecologice. Dar pentru că avea nevoie de bani să poată deschide un magazin, a plecat să lucreze în Marea Britanie, unde a economisit aproximativ 20.000 de euro. Toți banii i-a investit în chirie, amenajarea magazinului și mărfuri. Nu ar fi reușit însă dacă nu ar fi existat și donații.

Înainte de a pleca să lucreze în Marea Britanie, Ana Maria Răducanu a creat o pagină de facebook Magazin Zero Waste București, pentru a aduna în jurul ei o comunitate de potențiali clienți, dar și potențiali susținători, astfel încât să afle de la ei ce produse sunt căutate, care sunt principiile după care se ghidează consumatorii. S-a format astfel o comunitate de aproximativ 300 de persoane dispuse să o ajute să deschidă magazinul, ba chiar a fost lansată o campanie de donații prin care s-au adunat puțin peste 7.000 de euro, bani ce au fost utilizați în amenajarea magazinului. ”Din octombrie până în 15 decembrie, ziua în care am deschis magazinul, în fiecare weekend veneau, rând pe rând, oameni care s-au implicat în amenajarea spațiului, a rafturilor, a instalațiilor de iluminat”, spune antreprenoarea.

Și pentru că a amintit despre instalațiile de iluminat, cred că acestea sunt singurele care au o amprentă de carbon, din modul în care este gândită funcționarea magazinului. Și sursa de apă, utilizată pentru clătirea cupelor cu care se pun produsele în ambalajele clienților. Încă de la intrare te întâmpină un coș cu ambalaje din sticlă, goale, curate. Clienții sunt încurajați să vină fiecare cu ambalajele lor sau pot utiliza ambalaje din sticlă, hârtie reciclată ori săculeți din bumbac organic sau cutii metalice.

Pe rafturile amplasate pe cei trei pereți ai magazinului sunt expuse alimente, cosmetice, produse pentru îngrijire personală sau îngrijirea locuinței, fie vrac, fie vândute în hârtie sau în cutii de metal. În total, aproximativ 240 de SKU-uri, dar Ana Maria Răducanu spune că numărul produselor oferite la vânzare crește de la o săptămână la alta. Sunt două bariere majore în creșterea ofertei. Prima barieră o constituie banii pe care îî plătește la achiziția mărfurilor. Cea de a doua o constituie sustenabilitatea produsului și a furnizorului, pentru că antreprenoarea este foarte atentă la aceste detalii. Când am ajuns la magazin, purta o discuție pentru a găsi un furnizor de cafea boabe de provenință certificată sustenabil, dar care să facă livrarea în saci de hârtie. Probleme cu aprovizionarea a avut și în cazul produselor cosmetice, a detergenților și produselor de îngrijire personală. A găsit în județul Prahova un furnizor local cu produse conforme cu standardele impuse de magazin. Și alte produse din import.

Nu puteam pleca din magazin înainte de a clarifica aspectele legate de siguranța sanitară a achizițiilor vrac. Am descoperit pe raftul de lângă sursa de apă un vas plin cu cupe de oțel inoxidabil. Am luat o astfel de cupă și am folosit-o pentru a achiziționa 200 de grame de ceai. Când am pus mâna pe un al doilea borcan cu plante pentru ceai, Ana Maria Răducanu mi-a arătat un alt vas în care să pun cupa folosită, pentru a fi spalată, și mi-a recomandat să iau o cupă nouă pentru a o introduce în cel de al doilea vas cu plante. Pentru laptele de soia sau diferite tipuri de uleiuri sunt folosite vase de sticlă închise ermetic, de dimensiune medie, dotate cu robineți. Nici vorbă de riscuri de contaminare, toate recipientele stau închise pe rafturi și sunt deschise doar atunci când un client dorește să cumpere un produs.

Pentru a demostra că nimic din lanțul alimentar nu i-a scăpat din vedere, antreprenoarea încurajează clienții – n.r. : în decurs de 40 de minute, 15 persoane i-au trecut pragul, 9 persoane au și achiziționat produse – să aducă la magazin resturile alimentare, nu doar pe cele rezultate din produsele cumpărate de aici. Undeva în spatele magazinului sunt colectate și transportate la o instalație de compost, instalație folosită de Grădina Molcom, de la care se va aproviziona în câteva săptămâni cu legume proaspete de primăvară.