România ocupă poziția 22 în Indexul Global al Securității Alimentare (GFSI) pentru anul 2020, elaborat de EIU - Divizia de Cercetare si Analiza a Grupului The Economist. Cercetătorii EIU plasează România, din punct de vedere al siguranței și accesibilității la alimente, înaintea unor țări precum Polonia(loc 25), Spania(26), Grecia(27), Ungaria(36), Slovacia(40) sau Bulgaria(44). Indexul Global al Securității Alimentare (GFSI), susținut financiar de Corteva Agriscience, plasează două țări europene în afara TOP50 pentru anul 2020: Serbia pe locul 52 si Ucraina pe locul 54. Practic, România poate fi considerată lider regional, în Europa de Est, în ceea ce privește securitatea alimentară.

Din perspectiva cercetătorilor EIU, securitatea alimentară a unui stat este suma unor indicatori ce includ accesibilitatea produselor, disponibilitatea acestora pe piață, calitatea și siguranța alimentară a produselor. Începând cu anul 2020, ca urmare a pandemiei și a impactului asupra lanțurilor de aprovizionare, au fost incluși în stabilirea gradului de securitate alimentară și indicatori cu privire la resursele naturale pentru producția de alimente.

GFSI 2020 are în vedere securitatea alimentară în contextul inegalității economice și a veniturilor, a inegalității resurselor naturale și de mediu. Indexul atrage atenția asupra decalajului sistemic și asupra modului în care COVID-19 a accentuat impactul asupra sistemelor alimentare. Concluzia acestei analize este ca securitatea globală alimentară a scăzut pentru al doilea an consecutiv și nu există indicii de revenire în 2021.

În acest an, GFSI a analizat factorii determinanți ai securității alimentare, precum accesibilitatea preturilor, disponibilitatea produselor, calitatea și siguranța acestora sau resursele naturale și reziliența regiunii. Conform raportului EIU, Europa ocupă a doua poziție din clasamentul general global(după America de Nord) și și-a asigurat locul de lider global în ceea ce privește accesibilitatea prețului alimentelor. Cu excepția Ucrainei, toate țările Europene au programe solide de tip plasă de siguranță alimentară, dar care au fost supuse unei presiuni semnificative de criza COVID-19.

România a obținut 100 de puncte pentru programele de siguranță alimentară, ocupând si un loc fruntaș atât în ceea ce privește accesul la piață, cat și serviciile financiare pentru agricultură. În 2020, din cauza lipsei de lucrători migranți sezonieri generată de pandemie, a fost afectată furnizarea generală de alimente din regiune, prin reducerea disponibilității inputurilor. În Uniunea Europeană, furnizarea de alimente a fost amenințată de COVID-19 și prin prisma comportamentului consumatorului, cum a dus la cumpărări in exces, din cauza panicii lipsei alimentelor esențiale. Pentru aceasta perioadă, raportul a evaluat România ca fiind una dintre țările fruntașe in ceea ce privește furnizarea de alimente.

Conform raportului EIU, indexul arată faptul că volatilitatea producției agricole din Europa este peste media globală. Această instabilitate afectează predictibilitatea și, în consecință, planificarea unei furnizări consistente de alimente. Serbia, Slovacia și Norvegia sunt printre țările care se confruntă cu o volatilitate ridicată a producției agricole.

"În acestă perioadă marcată de criza COVID-19 și de schimbări climatice, GFSI (Indicele de Securitate Alimentară Globală al EIU) din acest an atrage atenția asupra provocărilor pentru siguranța alimentară", a declarat Igor Teslenko, Președinte pe Europa al Corteva Agriscience. "Ne simțim încurajați de statutul de lider global al Europei in ceea ce privește accesibilitatea alimentelor, dar luăm în calcul și volatilitatea producției agricole. Pentru o mai bună rezistență in fața crizei lanțurilor și sistemelor de furnizare a hranei, ne bazăm pe aceste date pentru a identifica vulnerabilitățile și a asigura o ofertă consistentă de alimente și resurse pe piață."

Calitatea și siguranța măsoară varietatea și calitatea nutrițională a dietelor medii, precum și siguranța alimentară a produselor puse pe piață. Indexul a arătat că dieta oamenilor din România întrunește toate standardele nutriționale. 

Pentru prima oară, în acest an GFSI a inclus "Resursele Naturale și Reziliența" ca a patra principală dimensiune analizată. Acest lucru a marcat o schimbare semnificativă de metodologie, dezvăluind rezistența sistemelor alimentare în fața schimbărilor climatice. Subindicatorii acestei categorii includ dependența față de importul de alimente, riscul unui management deficitar și previziunea creșterii populației.

Conform raportului regional al EIU, in ciuda faptului ca regiunea este expusă la secetă si inundații, indexul a arătat că țările din Europa depășesc toate celelalte regiuni analizate in raport. In zonele supuse secetei și inundațiilor managementul apei devine un factor important cu impact decisiv asupra calității și cantității producției agricole; din păcate, în România managementul apei se face într-o maniera deficitară. Raportul relevă că Europa este lider global în stimularea angajării în politici legate de adaptarea la schimbările climatice.

VEZI CLASAMENTUL ÎNTOCMIT DE EIU - Divizia de Cercetare si Analiza a Grupului The Economist