Producatorii a cinci alimente traditionale, carnati de Plescoi, branza de burduf din zona Branului, virsliul din Hunedoara, pita de Pecica si salamul de Nadlag, vor incepe anul acesta intocmirea documentatiei pentru obtinerea protectiei europene de denumire geografica, a declarat Lucia Romanescu. Potrivit directorului executiv al Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti (ONPTER), Lucia Romanescu, obtinerea protectiei de denumire geografica ofera o serie de avantaje producatorilor printre care faptul ca doar cei inregistrati in lista de producatori mai pot realiza produsul respectiv dupa obtinerea siglei de calitate. "O zona geografica ce are un potential si a generat traditii de prelucrare si preparare a produselor alimentare si agricole si unde se realizeaza niste produse, merita sa primeasca acesta protectie. Odata primita protectia, doar producatorii mentionati in lista au voie sa mai obtina produsul cu acel nume, si doar ei se pot bucura de drepturile si de avantajele acelui produs. Avand un produs cu Indicatie Geografica Protejata, incepi sa te bucuri de notorietate cu acel produs, capeti renume si un traseu comercial unic", a declarat Lucia Romanescu, intr-un interviu acordat NewsIn. Aceasta a mentionat ca pana acum Romania a trimis la Bruxelles doar un singur produs pentru obtinerea protectiei geografice de calitate, magiunul de Topoloveni. La cele cinci produse de anul acesta, lucrurile se vor desfasura mai lent, deoarece, spre deosebire de primul produs, in zonele geografice respective exista mai multi producatori, care trebuie sa se grupeze in asociatii. "Magiunul a fost caz de exceptie si nu a fost nevoie sa trecem prin etapele de convingere a producatorilor sa se asocieze, iar acum este deja la Bruxelles unde asteapta aprobarea protectiei. In rest, pentru celelalte produse sunt mai multi producatori care trebuie sa se asocieze, sa conceapa o tehologie unica pentru toti, lucruri care dureaza, deoarece exista unele retineri, fiecare sustinand ca are ceva unic, ce nu trebuie pus la comun", a explicat Romanescu. Astfel, la carnatii de Plescoi sunt doi producatori din zona Buzaului, la branza de burduf in coaja de brad din zona Bran-Sibiu-Arges sunt implicate asocatiile crescatorilor de ovine, la produsul virsli (carnat din oaie sau din porc in mat de oaie, care se consuma fiert) din zona Hunedoara-Alba sunt sapte producatori, la pita de Pecica din judetul Arad sunt trei producatori, iar la salamul de Nadlag sunt doi producatori. "Au multe retineri in a se grupa, ceea ce tine lucrurile pe loc. Dupa ce se grupeaza in asociatii, oficiul nostru are atributia de a oferi asistenta tehnica in intocmirea documentatiei. Aceasta este verificata de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) si se acorda protectia la nivel national, apoi fiind trimisa la Bruxelles pentru a o primi pe cea europeana. Obtinerea protectiei dureaza circa un an si jumatate sau chiar doi, deoarece exista un singur organism pentru toata Europa", a mai mentionat directorul executiv al ONPTER. Lucia Romanescu a mai spus ca, in afara de cele cinci produse, mai sunt multe altele pentru care producatorii isi doresc sa faca demersurile pentru obtinerea protectiei europene de calitate, insa nu sunt inca convinsi sa faca acest pas, din dorinta de a nu impartasi retetele sau tehnologiile de obtinere. Acesta a adaugat ca, in prezent, ONPTER realizeaza campanii de informare in tara privind avantajele produselor cu Indicatie Geografica Protejata. "A mai aparut interes si pe zona de lactate, de legume, precum rosiile de Curtici sau varza de Socodor, dar pe sectorul de legume-fructe inca studiem regimul semintelor, care e mai special, fiind necesar sa fie inregistrate. De asemenea, kurtos kalacs cu producatori din Covasna si Harghita, este un produs pentru care se doreste protectia de calitate si pentru care, probabil, se va incheia o protectie transfrontaliera cu Ungaria, care si-a exprimat dorinta de a face dosar comun cu Romania", a precizat Romanescu. Sistemul semnelor de calitate si al indicatiilor de denumire protejata, de origine franceza, a fost implementat la nivel european in anul 2006. "Ca stat membru al Uniunii Europene, ar trebui sa se alinieze si Romania la acest nivel, pentru a putea dialoga de la egal la egal pe piata acestor produse", a mai spus directorul executiv al ONPTER. Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) a primit la sfarsitul lunii octombrie prima cerere pentru obtinerea indicatiei geografice protejate, care apartine unui producator de magiun. Directorul general al Oficiului National pentru Produse Traditionale si Ecologice (ONPTE), Lucia Romanescu, declara pentru NewsIn ca solicitarea pentru obtinerea indicatiei geografice protejate a fost depusa de producatorul de magiun de prune, S.C. Sonimpex Serv Com S.R.L. Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti a fost infiintat in luna iulie 2008 si are atributii in asigurarea de asistenta tehnica pentru intocmirea documentatiei necesare pentru obtinerea protectiei europene de calitate. Producatorii a cinci alimente traditionale, carnati de Plescoi, branza de burduf din zona Branului, virsliul din Hunedoara, pita de Pecica si salamul de Nadlag, vor incepe anul acesta intocmirea documentatiei pentru obtinerea protectiei europene de denumire geografica, a declarat Lucia Romanescu.Potrivit directorului executiv al Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti (ONPTER), Lucia Romanescu, obtinerea protectiei de denumire geografica ofera o serie de avantaje producatorilor printre care faptul ca doar cei inregistrati in lista de producatori mai pot realiza produsul respectiv dupa obtinerea siglei de calitate."O zona geografica ce are un potential si a generat traditii de prelucrare si preparare a produselor alimentare si agricole si unde se realizeaza niste produse, merita sa primeasca acesta protectie. Odata primita protectia, doar producatorii mentionati in lista au voie sa mai obtina produsul cu acel nume, si doar ei se pot bucura de drepturile si de avantajele acelui produs. Avand un produs cu Indicatie Geografica Protejata, incepi sa te bucuri de notorietate cu acel produs, capeti renume si un traseu comercial unic", a declarat Lucia Romanescu, intr-un interviu acordat NewsIn.Aceasta a mentionat ca pana acum Romania a trimis la Bruxelles doar un singur produs pentru obtinerea protectiei geografice de calitate, magiunul de Topoloveni. La cele cinci produse de anul acesta, lucrurile se vor desfasura mai lent, deoarece, spre deosebire de primul produs, in zonele geografice respective exista mai multi producatori, care trebuie sa se grupeze in asociatii."Magiunul a fost caz de exceptie si nu a fost nevoie sa trecem prin etapele de convingere a producatorilor sa se asocieze, iar acum este deja la Bruxelles unde asteapta aprobarea protectiei. In rest, pentru celelalte produse sunt mai multi producatori care trebuie sa se asocieze, sa conceapa o tehologie unica pentru toti, lucruri care dureaza, deoarece exista unele retineri, fiecare sustinand ca are ceva unic, ce nu trebuie pus la comun", a explicat Romanescu.Astfel, la carnatii de Plescoi sunt doi producatori din zona Buzaului, la branza de burduf in coaja de brad din zona Bran-Sibiu-Arges sunt implicate asocatiile crescatorilor de ovine, la produsul virsli (carnat din oaie sau din porc in mat de oaie, care se consuma fiert) din zona Hunedoara-Alba sunt sapte producatori, la pita de Pecica din judetul Arad sunt trei producatori, iar la salamul de Nadlag sunt doi producatori."Au multe retineri in a se grupa, ceea ce tine lucrurile pe loc. Dupa ce se grupeaza in asociatii, oficiul nostru are atributia de a oferi asistenta tehnica in intocmirea documentatiei. Aceasta este verificata de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) si se acorda protectia la nivel national, apoi fiind trimisa la Bruxelles pentru a o primi pe cea europeana. Obtinerea protectiei dureaza circa un an si jumatate sau chiar doi, deoarece exista un singur organism pentru toata Europa", a mai mentionat directorul executiv al ONPTER.Lucia Romanescu a mai spus ca, in afara de cele cinci produse, mai sunt multe altele pentru care producatorii isi doresc sa faca demersurile pentru obtinerea protectiei europene de calitate, insa nu sunt inca convinsi sa faca acest pas, din dorinta de a nu impartasi retetele sau tehnologiile de obtinere. Acesta a adaugat ca, in prezent, ONPTER realizeaza campanii de informare in tara privind avantajele produselor cu Indicatie Geografica Protejata."A mai aparut interes si pe zona de lactate, de legume, precum rosiile de Curtici sau varza de Socodor, dar pe sectorul de legume-fructe inca studiem regimul semintelor, care e mai special, fiind necesar sa fie inregistrate. De asemenea, kurtos kalacs cu producatori din Covasna si Harghita, este un produs pentru care se doreste protectia de calitate si pentru care, probabil, se va incheia o protectie transfrontaliera cu Ungaria, care si-a exprimat dorinta de a face dosar comun cu Romania", a precizat Romanescu.Sistemul semnelor de calitate si al indicatiilor de denumire protejata, de origine franceza, a fost implementat la nivel european in anul 2006."Ca stat membru al Uniunii Europene, ar trebui sa se alinieze si Romania la acest nivel, pentru a putea dialoga de la egal la egal pe piata acestor produse", a mai spus directorul executiv al ONPTER.Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) a primit la sfarsitul lunii octombrie prima cerere pentru obtinerea indicatiei geografice protejate, care apartine unui producator de magiun. Directorul general al Oficiului National pentru Produse Traditionale si Ecologice (ONPTE), Lucia Romanescu, declara pentru NewsIn ca solicitarea pentru obtinerea indicatiei geografice protejate a fost depusa de producatorul de magiun de prune, S.C. Sonimpex Serv Com S.R.L.Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti a fost infiintat in luna iulie 2008 si are atributii in asigurarea de asistenta tehnica pentru intocmirea documentatiei necesare pentru obtinerea protectiei europene de calitate.