În cadrul evenimentului anual ”Berea Face Cinste României”, aflat la cea de-a 9-a ediție, membrii Asociației Berarii României, care dețin împreună 80% din piața de bere, au dezbătut alături de autorități rezultatele economice și tendințele industriei în contextul pandemic actual, precum și provocările și oportunitățile ce țin de cadrul fiscal, impactul industriei asupra mediului și susținerea fermierilor locali.

Expansiunea rapidă a pandemiei de coronavirus reprezintă o provocare fără precedent pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor, dar și pentru mediul de afaceri. Măsurile implementate de către autorități și perioadele lungi de timp în care aceste măsuri sunt în vigoare afectează industria berii pe întreg lanțul. La nivel european, pandemia a provocat pierderi de 860.000 de locuri de muncă, o scădere cu 25% a valorii adăugate generale a berii la economie europeană și o scădere cu 23% a veniturilor guvernamentale.

“România este a 8-a piață de bere din Europa, ceea ce demostrează faptul că prin inovație și flexibilitate sectorul local al berii are o contribuție semnificativă la economia românească și europeană. Datorită caracterului său național, definit deopotrivă prin faptul că peste 97% din berea consumată în România este produsă local și 50% din ingrediente provin din țară, sectorul berii reușește să genereze un adevărat lanț de efecte pozitive pentru economie,” a declarat Paul Barnett, Președinte Asociația Berarii României, în cadrul primului panel de discuție dedicat fiscalității la care au mai participat: Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor, Pierre Olivier Bergeron, Secretar General, Berarii Europei, Julia Leferman, Director General, Asociația Berarii României și Dan Matei, Industry Leader, NielsenIQ.

În contextul discuțiilor evoluției ultimilor doi ani și perpectivele profilate, producătorii români de bere cer un regim fiscal stabil care să reflecte impactul pozitiv al industriei asupra întregului lanț valoric, de la “cereale la pahar” și fără taxe noi sau majorate pentru anul viitor.

“În România, în anul 2020, sectorul berii și-a menținut și reconfirmat rolul important în economie însă piața berii a fost puternic afectată și anul acesta de criza sanitară. Ținând cont de faptul că ne așteptăm în continuare la o perioadă plină de provocări și necunoscute, este foarte important ca mediul de afaceri să fie susținut, să existe predictibilitate fiscală și un dialog deschis cu autoritățile în care să fie analizate constructiv măsurile de corecție și ajustare propuse a fi implementate,” a declarat Julia Leferman.

Schimbările climatice – un sistem complex de politici și implicare socială

Berea românească este preparată cu ingrediente din surse locale: prin natura sa este deja circulară. Dar schimbările climatice pun furnizorii sub presiune. Întregul lanț valoric al berii trebuie să se angajeze să abordeze în mod sistematic schimbările climatice, astfel încât berea să poată continua să fie produsă local de la 'cereale la pahar'.

Berea este o parte interconectată a multor sectoare și producătorii trebuie să lucreze cu furnizorii, distribuitorii și comercianții pentru a îmbunătăți circularitatea în ceea ce privește fabricarea berii, prin:
● îmbunătățirea designului produsului, pentru a crește reciclabilitatea
● optimizarea consumului de resurse naturale (apa)
● reducere amprentei de CO2 prin transportarea berii în cel mai ecologic mod posibil
● folosirea energiei regenerabile în activitatea de producție și a echipamentelor cu consum redus

“Pentru a implementa o economie circulară, nu este suficient să ai un angajament în ceea ce privește ambalajele sau să investești în inovarea produselor, lucru pe care toți producătorii de bere o fac deja. Sunt necesare investitii în infrastructură, care să permită o colectare și reciclare eficientă a ambalajelor folosite”, Julia Leferman, director general Asociația Berarii României.

Implementarea sistemului de garanție-depozit în România

Industria berii susține implementarea în România a sistemului de garanție returnare pentru ambalaje nereutilizabile de băuturi cât mai curând posibil, dar cu respectarea unor termene realiste de implementare si legislatia suplimentara, absolut necesara pentru buna functionare a sistemului.

Dezbaterea din acest panel s-a concentrat pe necesitatea continuării reglementării sistemului de garanție pentru recipientele pentru băuturi și modalități concrete de punere în practică care să optimizeze ratele de colectare. S-a discutat despre importanța implementării cât mai rapide a unui sistem garanție-returnare în România ca o soluție prin care reciclarea deșeurilor de ambalaje se poate face eficient și la un nivel ridicat.

Referitor la importanța implementării acestui sistem în perioada imediată, Julia Leferman a subliniat: “Punerea în funcțiune a sistemului de garanție-returnare care asigură o colectare din piață a unui număr important de ambalaje reciclabile este un obiectiv important al industriei noastre. Tendințele de consum din perioada pandemiei și evoluția ascendentă a consumului generează o creștere a folosirii ambalajelor de unică folosință. În paralel, există presiunea reglementărilor, țara noastră având niște obiective extrem de ambițioase de colectare impuse de Uniunea Europeană, respectiv o creștere accelerată a eficienței în colectare în următorii trei ani: în 2025 ținta de colectare la PET trebuie să fie 77%, iar până în 2029 ar trebui să atingă 90%. Industria berii deține o pondere importantă din ambalajele care vor fi colectate prin sistemul returnare-garanție, prin urmare avem responsabilitatea de a susține în mod activ obiectivul de mediu din spatele acestui sistem.”

În industria berii, etapa de producţie a ambalajelor presupune utilizarea de materiale precum aluminiul, sticla sau plasticul în fabricarea dozelor, a sticlelor și a PET-urilor. Pentru a limita impactul asupra mediului și a optimiza gestionarea deșeurilor în România este nevoie de un dialog constant între toți factorii implicați, industrie – autorități locale – societatea civilă, dar și de acțiuni concrete transpuse atât în legislație, cât și în realitatea de zi cu zi.

Parteneriat public privat pentru dezvoltatea sustenabilă a sectorului agricol

Aprovizionarea din surse locale reprezintă o prioritate pentru industria berii, lucru care are efect pozitiv asupra economiei naționale prin crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor furnizorilor și plata taxelor, dar și asupra mediului. Potrivit studiilor derulate la nivelul Asociației Berarii României, industria berii generează în România peste 7.600 de locuri de muncă în agricultură.

Dezvoltarea pieței locale de hamei și malț poate determina o creștere economică semnificativă având în vedere climatul specific și limitat în care pot fi cultivate cele două produse, iar susținerea din partea autorităților este esențială prin promovarea unor linii strategice de finanțare/subvenționare a acestor culturi.

Există potențial de creștere, iar susținerea din partea autorităților este esențială pentru promovarea unor linii strategice de finanțare sau subvenționare a acestor culturi. De asemenea, este important să găsim soluții pentru încurajarea fermierilor să acceseze fondurile din Planul Național Strategic și să facilităm accesul la fonduri europene pentru dezvoltarea de plantați noi de hamei sau orz de bere, precum si crearea unei rețele de stații de compost pentru fermieri”, a declarat în cadrul discuțiilor Julia Leferman.

În cadrul panelului dedicat agriculturii, în care a luat cuvântul și Adrian Chesnoiu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a evidențiat faptul că există un potențial de dezvoltare pentru piața locală de hamei și malț, iar interesul general merge în sensul susținerii producătorilor locali și a dezvoltării acelor sectoare care oferă un avantaj competitiv pe piața europeană și internațională.

În prezent, în România se cultivă doar 250 de hectare cu hamei, de peste şapte ori mai puţin decât în urmă cu 25 de ani. "Referitor la producția de hamei şi orz avem o mică problemă, pentru că în viziunea mea este un sector care se poate dezvolta foarte frumos şi poate fi un motor de creştere al sectorului şi de integrarea producţiilor în lanţ. Dacă mă uit la hamei, doar 15% din cantitatea totală folosită în industria berii în România este din producţia autohtonă, restul se importă şi aici este un factor asupra căruia va trebui să intervenim prin politici publice coerente, care să conducă la echilibrarea balanţei comerciale”, a precizat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

"La o scurtă analiză putem vedea că sprijinul cuplat pentru producţia de hamei nu a fost suficient de motivant pentru producătorii români şi atunci cred că trebuie foarte mult uzat şi de o informare mai centrată şi mai directă către fermieri români astfel încât să creştem producţia de materii prime care pot fi procesate în lanţul integrat al producerii berii şi realizăm plus valoare. Cred că asta ne-a lipsit în ultimii 30 de ani în agricultura României: să putem adăuga plus valoare materiilor prime pe care noi le producem cu prisosinţă de foarte mult timp", a concluzionat ministrul Agriculturii.

România dispune de o alocare totală de aproximativ 22 de miliarde de EUR (prețuri curente) pentru agricultură și dezvoltare rurală, distribuite astfel: 14 miliarde EUR prin Fondul European de Garantare Agricolă (pilonul I - plăți directe); 7 miliarde pentru dezvoltare rurală prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (pilonul II - dezvoltare rurală); 692 de milioane de euro din pachetul de redresare post-Covid, NextGenerationEU, pentru perioada 2021-2022.

La finalul evenimentului, Julia Leferman a concluzionat: “Industria noastră este una de tradiție definită prin inovație. Există multă presiune în acest moment pe domeniul nostru și perspective imprevizibile în contextul pandemiei. În același timp este important să nu uităm de valorile care au clădit această industrie – Creație, Tradiție și Inovație. Mai mult ca oricând ne propunem să fim solidari și constructivi, să avem un impact pozitiv la nivel de industrie, să fim creativi în găsirea soluțiilor, să ne regăsim puterea în tradiții și să îmbrățișăm cu optimism tot ce înseamnă flexibilitate și inovație.”